„Bătrânul” Polidin și noul Orostim de la Cantacuzino. Care sunt diferențele

„Bătrânul” Polidin și noul Orostim. Ce efecte are suplimentul pentru imunitate de la Institutul Cantacuzino

Orostim, suplimentul alimentar creat de Institutul Cantacuzino, se bucură de succes printre români. Mulți l-au comparat cu celebrul Polidin de altădată, pentru că are o compoziție similară, dar între cele două sunt diferențe importante, ne-au explicat specialiștii. 

În 2020, la 8 ani de la încetarea producției celebrului Polidin, Institutul Național de Cercetare Cantacuzino din București a lansat un produs nou pentru stimularea imunității, denumit Orostim-HV. Succesul de care s-a bucurat suplimentul alimentar chiar de la punerea sa în vânzare se datorează asocierii cu celebrul Polidin de altădată, produs de aceeași instituție românească de cercetare. Ambele sunt preparate imunomodulatoare, care cresc rezistența organismului la infecții, motiv pentru care suplimentul Orostim de la Cantacuzino și-a primit numele de „noul Polidin”. 

Sursa foto: Cantacuzino.mapn.ro

De la modul de administrare și până la modul de acțiune, între cele două sunt diferențe importante. Le analizăm în continuare cu președintele Colegiului Farmaciștilor România, prof. univ. dr. farm. Dumitru Lupuliasa, și cu dr. Sever Cristian Oană, medic primar de medicină de familie, instructor formator.

Ce era Polidinul – vaccin, medicament sau supliment?

Generații întregi de copii, dar și de adulți s-au apărat de bolile sezonului rece cu un preparat exclusiv românesc – Polidin. Ieșit din laboratoarele de cercetare ale Institutului Cantacuzino în anul 1966, Polidinul a fost intens promovat în cabinetele medicale în vremurile sale de glorie, între 1970 și 2000. Mulți îl considerau vaccin, pentru că era ambalat în fiole și se administra injectabil – de obicei, înainte de începerea iernii.

Polidinul era prescris în cure de 7 zile, câte o doză injectabilă pe zi. Avea două moduri de administrare, subcutanat și intramuscular. Prima variantă de administrare era mai dureroasă. Senzația puternică de usturime pe care mulți o simțeau în timpul injectării era cauzată de o substanță din compoziție numită fenol. 

Din punct de vedere farmacologic, așa cum precizează și prospectul, era un preparat imunomodulator, adjuvant (deci care se asocia cu alte produse) în infecțiile căilor respiratorii, în boli infecțioase virale (în gripă, în special), în infecții urinare și genitale sau chiar postoperator în arsuri extinse.

„Pe vremea când a apărut Polidinul, tratamentele nu erau împărțite în medicamente și suplimente alimentare. Acestea din urmă nu existau atunci, este o categorie care a apărut relativ recent. Toate erau medicamente. Dacă am aplica toate criteriile farmacologice de astăzi, Polidinul ar fi încadrat în categoria medicamentelor, aproape de vaccinuri”, crede prof. dr. farm. Dumitru Lupuliasa. 

Fabricarea serului imunomodulator a fost oprită în 2012. Odată cu aderarea României la UE, producția de medicamente și seruri trebuia aliniată la normele europene. Era necesar ca circuitele să fie modernizate, documentația- actualizată, iar ingredientele Polidinului, standardizate – demersuri care au fost imposibil de îndeplinit la Institutul Cantacuzino în acea perioadă. 

Ne-ar fi ajutat Polidinul în pandemia de coronavirus?

Odată cu izbucnirea pandemiei de coronavirus, românii și-au amintit cu nostalgie de „bătrânul” Polidin și mulți l-au privit ca pe un panaceu pentru COVID-19.

El avea indicație de adjuvant în boli infecțioase virale, în special în gripă, dar ne-ar fi ajutat cu adevărat acest imunomodulator în lupta cu noul virus? Polidinul nu a fost un vaccin antiviral; el avea în compoziție un amestec de 13 suspensii bacteriene inactivate termic: mai multe specii de streptococ, stafilococul auriu, E. coli, Klebsiella pneumoniae (bacterie care poate provoca pneumonie, meningită sau infecţiile de tract urinar) și Neisseria catarrhalis (numită Moraxella acum, bacterie poate provoca infecții respiratorii). 

Scopul serului era să declanșeze o reacție imunitară și să creeze astfel o linie de apărare împotriva bacteriilor indicate în prospect. El nu poate fi considerat antibiotic, pentru că nu avea capacitatea de a distruge bacterii sau de a le opri dezvoltarea, ci de a crea imunitate împotriva lor. 

Polidinul nu putea acționa nici ca vaccin antigripal, pentru că nu conținea tulpini gripale atenuate ori sub o altă formă. Cât despre coronavirusuri, nici acestea nu se regăseau în formula Polidinului.

Dr. Sever Cristian Oană ne explică mecanismul prin care dobândim imunitate la microbi: „Pentru ca celulele noastre sangvine să producă anticorpi împotriva unui virus sau a altui microb, ele trebuie să aibă contact cu el. Anticorpii sunt foarte specifici și dacă nu există acest contact cu microbul, organismul nu produce acești anticorpi. El este ca un computer: trebuie să aibă o informație ca să creeze un alt program. Nu există o imunitate la modul general pentru virusuri. Ea este specifică”. 

Institutul Cantacuzino a anunțat în 2018 că va relua producția de Polidin, dar și de Cantastim (un alt imunomodulator celebru) și de vaccinuri antigripale. Demersurile au început abia în 2020 și va dura câțiva ani până când aceste produse vor intra pe piață. 

„Noul Polidin va trebui testat după regulile Agenției Europene a Medicamentului, care sunt foarte serioase. Atunci vom vedea dacă trece testul eficienței sau nu”.

Dr. Sever Cristian Oană, medic primar de medicină de familie, instructor formator

Ce conține Orostim-HV de la Cantacuzino

Suplimentul alimentar lansat pe piață în noiembrie 2020 de Institutul Cantacuzino nu este un preparat nou. Medicul Sylvia Hoișie, considerată „mama Polidinului”, deține brevetul de inventator pentru un produs similar celui lansat acum. În 1985, Sylvia Hoișie a început cercetările pentru un preparat medical cu administrare orală pe care l-a numit Orostim.

„Rețeta” vechiului imunomodulator se regăsește parțial și la cel nou: ambele aveau în compoziție 15 tulpini microbiene. Patru ani mai târziu, Orostim a primit autorizația de punere pe piață, iar în anul 2000, a intrat în producție. Institutul Cantacuzino avea o capacitate redusă de producție și preparatul se găsea greu pe piață, în doar câteva farmacii din marile orașe. În 2012, producția tuturor preparatelor a fost sistată la Institutul Cantacuzino.

În anul 1989, Sylvia Hoișie a publicat într-o revistă de specialitate rezultatele unui studiu de laborator despre Orostim, pe care îl numea „imunomodulator polimicrobian cu administrare orală”. Datele arătau că el nu este toxic pentru șoareci de laborator și nu produce modificări importante ale parametrilor biologici (hemoleucogramă, proteine serice, etc.). 

Formula inițială a Orostimului a fost îmbunătățită. În compoziția suplimentului alimentar „revitalizat” acum, Orostim-HV, a fost adăugată și o pulbere de extract de orz verde, pe lângă combinația de fragmente bacteriene. 

  • Pulberea de orz verde este, potrivit cercetătorilor de la Cantacuzino, una dintre cele mai bogate surse de hrană verde, conținând importante resurse nutritive necesare celulei umane: proteine, celuloză, vitamine din grupul A, B, C, E, K, micro- și oligoelemente (Ca, Mg, Cu, Zn, Mn, K, Fe), clorofilă, enzime de tip SOD – superoxid dismutază. 

Orzul verde este ingredientul principal al unui alt produs popular brevetat de Institutul Cantacuzino, denumit SOD NATURAL. El este un supliment alimentar lichid, ambalat în fiole și conține suc de orz verde 100% natural cu efect antioxidant. 

  • La fel ca Polidinul, acest supliment alimentar conține fragmente bacteriene care stimulează țintit sistemul imunitar. Ele sunt cu două mai multe decât în compoziția Polidinului, astfel: Staphylococcus aureus 92, Staphylococcus aureus 94, Streptococcus pyogenes 523, Streptococcus viridans 813, Streptococcus pneumoniae 558, Streptococcus pneumoniae București, Enterococcus faecalis 131, Enterococcus faecalis 509, Moraxella catarrhalis 177, Haemophilus influenzae București, Klebsiella penumoniae 507, Klebsiella penumoniae 52204, Escheria coli 508, Escheria coli 262, Serratia marcescens București.

În formula suplimentului alimentar se regăsesc tulpini locale ale unor bacterii, identificate în București, care sunt menite să-i ofere produsului o specificitate mai mare, deci o eficiență mai ridicată.

Orostim-HV și COVID-19. Previne sau tratează?

Produsul imunomodulator realizat la Cantacuzino are proprietăți antioxidante și de stimulare a imunității, determinând creșterea rezistenței organismului la infecții, se arată în comunicatul de lansare.

Producătorul îl recomandă în perioadele cu risc de apariție a infecțiilor respiratorii persoanelor care lucrează în colectivități cu susceptibilitate crescută de îmbolnăvire, copiilor cu infecții respiratorii repetate și persoanelor de vârsta a treia în stări cu imunitate scăzută. 

Orostim-HV de la Cantacuzino se comercializează în variante pentru copii și adulți, în concentrații diferite în funcție de vârstă. În funcție de numărul de capsule, prețul variază între 25 și 80 de lei/flacon. 

Poate suplimentul produs de Cantacuzino să protejeze și împotriva infecției COVID-19? „S-ar putea să fie util în ceea ce privește sporirea imunității per ansamblu, dar asta nu înseamnă că este benefic neapărat în COVID-19. El poate să întărească imunitatea și poate să protejeze, dar dacă nu există studii clinice care să arate beneficiile, este greu de făcut afirmații”, potrivit prof. dr. farm. Dumitru Lupuliasa.

De altfel, și prospectul precizează că „acest produs este un supliment alimentar și nu are ca scop diagnosticarea, tratarea, vindecarea sau prevenirea vreunei boli”. 

Produsul nu conține componente virale, dar poate oferi protecție împotriva unor infecții respiratorii de cauză bacteriană – produse de streptococi, stafilococi și alte bacterii. Condiția este ca fragmentele bacteriene să nu fie inactivate de aciditatea gastrică.

„Ca să poată fi absorbite după administrarea pe cale orală, aceste bacterii ar trebui protejate în capsule care sunt enterosolubile (n.r. – gastrorezistente) – care nu se dezintegrează în stomac, ci la nivelul intestinului subțire. De foarte multe ori, modul de administrare spune totul. Una este administrarea subcutanată, pe cale injectabilă și alta este administrarea pe cale orală. Dacă substanțele din compoziție nu sunt protejate, unele dintre ele ar putea fi inactivate la nivel gastric și, atunci, produsul nu ar mai fi eficient”, mai explică profesorul Lupuliasa. Despre Orostim știm că folosește capsule din gelatină, dar nu și dacă acestea sunt gastrorezistente sau nu. 

Pe lângă digestie, aciditatea gastrică are și rolul de a ne proteja de infecțiile digestive, așa încât bacteriile să nu poată depăși bariera stomacului”. 

Dr. Sever Cristian Oană, medic primar de medicină de familie, instructor formator

De ce a devenit Polidinul supliment alimentar

Românii și-au dorit de ani buni revenirea pe piață a „bătrânului” Polidin inventat de Institutul Cantacuzino, dar fabricarea și, mai ales, aprobarea lui ca medicament va dura cel puțin doi ani.

În schimb, varianta de supliment alimentar putea fi scoasă pe piață într-un timp mult mai scurt.

„Autorizarea suplimentelor alimentare se face printr-o declarație depusă fie la Ministerul Sănătății, fie la Institutul de Bioresurse. Producătorul trebuie să prezinte doar compoziția suplimentului său și diverse surse din literatura de specialitate care arată beneficiile substanțelor din compoziție. De exemplu, flavonoidele din planta X sunt bune ca antioxidant”, spune profesorul Dumitru Lupuliasa. 

Licența pentru comercializarea de suplimente alimentare se poate obține în doar câteva zile. În schimb, pentru medicamente, trebuie să existe studii clinice cu privire la siguranța și eficiența lor.

Cererea de autorizare se depune la Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România, iar întreg procesul de aprobare durează mai mult de 2 ani. 

„Taxele de autorizare sunt mult mai mari în cazul medicamentelor, pentru că analiza este mai complexă. În unele cazuri, se prelucrează și probe de laborator. În cazul suplimentelor, doar se verifică documentele și nu se fac studii clinice. Acestea nu sunt obligatorii înainte de punerea pe piață a unui supliment alimentar”, mai precizează prof. dr. farm. Dumitru Lupuliasa. 

Orostim-HV de la Cantacuzino are și câteva contraindicații 

La vremea sa, Polidinul nu avea nicio contraindicație și nicio reacție adversă menționată pe prospect, dar asta pentru că el a fost studiat în mare parte în experimente de laborator și mai puțin în studii clinice ample, așa cum se impune acum. 

Suplimentul alimentar Orostim-HV de la Cantacuzino are, însă, câteva contraindicații importante.

El nu trebuie administrat persoanelor (copii și adulți deopotrivă) cu intoleranță la lactoză sau alergici la oricare dintre ingredientele produsului, celor cu boli autoimune, tumori maligne, tuberculoză, SIDA, sindroame de malabsorbție, insuficiență renală și insuficiență hepatică.

De asemenea, el nu trebuie luat concomitent cu corticosteroizi sau cu alte imunosupresoare.

Ai și tu o poveste? Ne-o poți trimite aici

Îți recomandăm să te uiți și la acest video despre sănătatea mintală

Căutare