Generația „acum”: Cum antrenezi răbdarea adolescenților într-o lume care nu mai știe să aștepte

Răbdarea adolescenților este o abilitate esențială care contribuie la autocontrol, reziliență emoțională și la succesul lor pe termen lung. Dezvoltarea ei poate fi anevoioasă din cauza numeroaselor schimbări hormonale, neurologice, fiziologice și sociale prin care trec adolescenții. Antrenarea răbdării, deși nu se face peste noapte, duce la rezultate semnificativ mai bune, la succes pe termen lung și este esențială pentru învățare, relații și pentru dezvoltarea de abilități. De asemenea, în luarea deciziilor este vitală, pentru că îi învață să nu răspundă la primul impuls.

Cauzele nerăbdării la adolescenți

Adolescenții de azi par să aibă mai puțină răbdare decât generațiile anterioare. Motivele ar putea fi legate de schimbările sociale, tehnologie, accesul la informație și stilul de viață modern. În ziua de azi, de exemplu, nu mai e nevoie să consultăm tomuri întregi pentru a găsi o informație, nu mai creștem legumele în grădină ca să știm că doar în anumite perioade din an avem căpșuni, sau nu mai așteptăm câteva luni pentru a avea un curcan „bun de tăiat”, pentru că acum le avem tot timpul la supermarket. Astfel, dorința este satisfăcută imediat. 

Pe fondul numeroaselor modificări hormonale, emoționale, sociale prin care trec, adolescenții parcă devin și mai nerăbdători cu noi, cu ei, cu prietenii lor sau cu atingerea obiectivelor lor.

Nerăbdarea lor poate avea multiple cauze, fiind influențată atât de factori biologici, cât și psihologici. Cele mai comune cauze pentru nerăbdarea adolescenților pot fi grupate astfel:

Dezvoltarea lor neurologică. Creierul lor, cortexul prefrontal, responsabil pentru autocontrol și luarea deciziilor, este încă în dezvoltare. De asemenea, sistemul limbic, implicat în emoții și recompensă, este mai activ, ceea ce duce la dorința de satisfacție imediată.

Când ești stresat, creierul emoțional ia decizii în locul rațiunii, iar tu reacționezi exagerat. Cum oprești fenomenul numit „deturnarea amigdalei”

Tehnologia și cultura „fast”, cu accesul la informații, divertisment și recompense prin internet și rețele sociale scade toleranța la așteptare. Jocurile video și platformele online sunt construite pentru a oferi feedback rapid, ceea ce amplifică nerăbdarea în alte domenii.

Lipsa experienței în gestionarea frustrării, pentru că mulți dintre adolescenții de azi nu au fost expuși de mici la situații care necesită răbdare, fie pentru că adulții au intervenit rapid în a le rezolva problemele, fie pentru că au plasat nevoia de rezolvare la altcineva.

Presiunea socială și comparația cu ceilalți. Începând cu rețelele sociale și anumite persoane de influență pentru adolescenți, se creează așteptări nerealiste legate de succes, bani, rezultate, viață bună, aprobarea celorlalți, popularitate. Toate aceste aspecte sunt, în realitate, obiective care necesită timp, muncă și perseverență.

Stresul și anxietatea creează tendința spre impulsivitate și către identificarea de soluții rapide pentru a scăpa de disconfort. Incertitudinea legată de viitorul mai apropiat sau mai îndepărtat, presiunea academică și cea socială îi face să simtă anxietate, îngrijorare și stres constant. 

Toane, stres și izolare la pubertate. Semne care pot indica ceva mai mult decât o pasă proastă

Comportamentul în familie este model pentru adolescenți. Dacă părinții sau persoanele semnificative din jurul adolescenților reacționează frecvent cu nervi, impulsiv, îți pierd repede răbdarea, ei devin modele de tipare comportamentale pe care adolescenții le preiau cu ușurință. Adică noi îi învățăm pe adolescenți nu doar prin ce le spunem să facă, ci și prin ceea ce facem noi. De asemenea, dacă suntem părinții foarte protectivi, îi ghidăm pe adolescenți în direcția unei toleranțe reduse la frustrare cu o nevoie de identificare a soluțiilor rapide.

• Citește și: „Aveam așteptări nerealiste de la copil și de la mine.” 14 tehnici de gestionare a furiei și confesiunile mamelor

Răbdarea înseamnă dezvoltare

Pentru că știm că lipsa răbdării duce la impulsivitate, frustrare crescută, dificultăți în construirea unor relații sănătoase și armonioase cu ceilalți și dificultate în gestionarea stresului, este necesar să îi ajutăm să găsească singuri motivația în a-și crește gradul de răbdare, începând cu înțelegerea efectelor în sfera emoțională.

Reglare emoțională. Lipsa răbdării duce la impulsivitate, în timp ce răbdarea îi ajută să-și gestioneze emoțiile negative mai bine, să nu cedeze primului impuls, să gestioneze stresul și să ia decizii mai echilibrate.

Creșterea rezilienței emoționale. Adolescenții impulsivi se descurajează ușor, se demotivează foarte rapid, se adaptează schimbărilor foarte greu, sunt nervoși, nemulțumiți constant. Creșterea toleranței îi ajută să se adapteze, să fie perseverenți, să nu se dea bătuți prea ușor.

Impact în relațiile sociale. Răbdarea este esențială în dezvoltarea empatiei și în înțelegerea perspectivei celuilalt. Fiind nerăbdători, sunt de fapt irascibili, agresivi și nu pot menține prietenii sau relații romantice. Intră în conflicte fără să analizeze consecințele și importanța lor.

Crește motivația și succesul personal. Fără răbdare pot renunța rapid la provocări, la depășirea unor probleme, la căutarea de soluții. Răbdarea le permite să investească timp și resurse în a se dezvolta.

Autocontrol. Răbdarea este uneori sinonimă cu autocontrolul, fie în luarea deciziilor, fie pentru a satisface dorințe, fie pentru a relaționa.

Cum antrenăm răbdarea adolescenților

Antrenarea răbdării la adolescenți este esențială pentru dezvoltarea autocontrolului și a rezilienței emoționale și sociale. Iată câteva strategii prin care îi putem ajuta în acest sens:

1. Exersarea amânării recompensei – încurajează stabilirea de obiective pe termen mediu și lung, ca de exemplu economisirea banilor.
2. Crearea unor rutine care implică așteptare și evitarea folosirii tehnologiei pentru orice activitate.
3. Jocuri și activități care cer așteptare – jocuri de strategie sau „board games” care implică gândire anticipativă.
4. Respirație și tehnici de reglare emoțională, precum sportul, yoga, mindfulness sau tehnici de respirație profundă.
5. Expunerea controlată la situații care necesită răbdare – stabilește provocări progresive, precum să citească o carte, să gătească o rețetă mai complexă.
6. Fii modelul pozitiv de la care să învețe răbdarea – modelezi răbdarea lor prin propriul comportament – adolescenții imită adulții din jurul lor, deci răbdarea ta va fi un exemplu pentru ei. Evită să ai reacții impulsive și fii calm în situațiile tensionate.