Fotofobia te face să stai pe întuneric în plină zi

Oftalmolog: „Pacienții fotosensibili ajung să trăiască în întuneric în plină zi. Culoarea ochilor e un factor de risc“

În cazurile ușoare de fotofobie, o cameră luminoasă și o zi însorită te fac să strângi din ochi. În cazurile severe, ochii devin dureroși atunci când sunt expuși la orice fel de lumină. Fotofobia poate fi temporară sau cronică și poate necesita tratament, în funcție de cauză.

Fotofobia este o sensibilitate exagerată sau o intoleranță la lumină. Persoanele care suferă de fotofobie experimentează disconfort sau durere atunci când sunt expuse la lumină, chiar și la o intensitate considerată normală pentru majoritatea oamenilor.

Aceasta poate fi cauzată de o varietate de afecțiuni oculare sau de alte probleme de sănătate, cum ar fi iritații oculare, inflamații, traume oculare, migrene sau infecții.


„După cum ne putem da seama chiar din denumire, fotofobia înseamnă sensibilitate la lumină puternică, naturală sau artificială. Fiind o sensibilitate fiziologică a ochilor, fotofobia nu este o boală în sine, ci un simptom al unei afecțiuni deja existente.“

Dr. Elena Avram, medic oftalmolog supraspecializat în afecțiuni oftalmologice genetice

Cum se manifestă fotofobia

Ca manifestare, persoanele fotosensibile pot simţi, potrivit oftalmologului, o durere oculară sau un disconfort atunci când sunt expuse unei surse de lumină. Fotofobia mai poate fi însoțită și de alte manifestări, în funcţie de factorul declanşator, precum:

  • cefalee (durerea de cap) – fotosensibilii spun adesea „Mă doare capul de la soare
  • ameţeli,
  • vedere neclară sau „în ceață“,
  • inflamație și înroșirea ochilor,
  • umflarea pleoapelor,
  • prurit (mâncărime) sau senzație de usturime la nivelul ochilor – pacienții vin la consult și întreabă: „De ce mă ustură ochii și îmi lăcrimează“,
  • lăcrimare excesivă. 

Fotosensibilitate cauzată de ecranele luminoase

„Culoarea ochilor este un factor de risc. Persoanele cu ochii deschiși, adică albaștri sau verzi, sunt mai predispuse la fotofobie. Un alt factor important este expunerea prelungită la telefon, tabletă, laptop, adică la ecrane luminoase, care poate cauza sindrom de ochi uscat. Uscăciunea oculară reprezintă una dintre cele mai frecvente cauze de fotofobie.“

Dr. Elena Avram, medic oftalmolog

Află din acest articol de ce se înroșesc ochii: de la aerul prea uscat la infecții și chiar glaucom

Există și o serie de afecțiuni oculare care pot cauza fotofobie, cum ar fi:

  • sindromul de ochi uscat,
  • astigmatismul,
  • distrofiile retiniene (cum ar fi retinita pigmentară),
  • uveita (o afecțiune inflamatorie care afectează uveea, stratul intermediar al ochiului),
  • keratita (o inflamație a corneei, stratul transparent și frontal al ochiului, care poate fi cauzată de infecții, leziuni sau alte afecțiuni oculare),
  • eroziunea corneeană (o leziune sau o deteriorare a suprafeței corneene),
  • distrofiile corneene (afecțiuni oculare caracterizate prin degenerarea sau modificarea anormală a țesutului corneean, care pot afecta vederea),
  • conjunctivita,
  • glaucomul,
  • afecţiunile inflamatorii ale nervului optic,
  • traumatismele oculare sau corpii străini corneeni.

În plus, există şi cauze neurologice care se acompaniază de fotofobie, iar aici vorbim despre migrene, meningită, traumatisme craniocerebrale, nevralgie trigeminală, blefarospasm, tumori craniene și anumite boli neurodegenerative. Alte cauze importante care trebuie menţionate sunt albinismul, afecţiunile psihiatrice şi utilizarea anumitor medicamente, cum ar fi:

  • antibiotice din clasa tetraciclinelor, cum ar fi doxiciclina și tetraciclina;
  • medicamente pentru tratarea acneei, cum ar fi isotretinoina;
  • unele antidepresive, cum ar fi amitriptilina și fluoxetina;
  • medicamente pentru tratarea migrenelor, cum ar fi sumatriptan;
  • medicamente pentru tratamentul bolilor psihice, cum ar fi clozapina și fenotiazina;
  • medicamente antivirale, cum ar fi aciclovirul și valaciclovirul;
  • unele medicamente antiinflamatoare nesteroidiene, cum ar fi ibuprofenul;
  • medicamente utilizate pentru tratarea glaucomului, cum ar fi timololul.

Lumina agravează migrena și blefarospasmul

Calitatea vieții celor sensibili la lumină este clar afectată. Cu cât sursa de lumină este mai puternică, cu atât și disconfortul pe care îl resimt este mai mare. În perioadele cu soare și multă lumină, pacienții automat vor încerca să stea cu draperiile trase tot timpul și vor prefera să iasă din casă de-abia după ce se înserează.

„Pacienții fotosensibili ajung să trăiască în întuneric în plină zi. Poate părea ceva exagerat însă nu e.“

Dr. Elena Avram, medic oftalmolog

Dacă e să luăm cazul migrenelor, medicul precizează că la 80% dintre pacienți, durerile de cap se înrăutățesc în urma expunerii la o sursă puternică de lumină. În cazul blefarospasmului, un studiu a arătat că 4 din 5 pacienți manifestă o sensibilitate crescută la lumină.

Cea mai bună strategie pentru a gestiona fotofobia este să aflăm cauza exactă care o provoacă. Așadar, primul pas este să ne adresăm medicului oftalmolog pentru un control de specialitate. Aflând cauza, vom putea găsi soluții eficiente de tratament.

Măsuri preventive

„În general, cel mai simplu și benefic lucru pe care îl putem face pentru a ne proteja ochii este să ne expunem cât mai puțin la surse de lumină artificială. Mă refer aici la lumina albastră, care este mult mai nocivă decât lumina naturală. Ar trebui să limităm expunerea la ecrane, fie că vorbim despre telefon, tabletă sau televizor. Dacă totuși, prin natura jobului, trebuie să petrecem mult timp în fața ecranelor, atunci ar fi indicat să reducem luminozitatea.“

Dr. Elena Avram, medic oftalmolog

Un alt lucru benefic este să lăsăm cât mai multă lumină naturală să intre în casă. Dacă deja vă confruntați cu fotofobie, folosiți ochelari de soare și o șapcă sau o pălărie când ieșiți din casă și ochelari cu filtru de protecție când stați în fața ecranelor. De asemenea, este importantă utilizarea de lacrimi artificiale care hidratează suprafața oculară şi oferă un confort ocular semnificativ.

Cum alegi cei mai buni ochelari pentru fotofobie

Oftalmologul menționează că ochelarii de soare sunt cea mai bună investiție pentru persoanele care se confruntă cu fotofobie. Este recomandat să vă achiziționați o pereche bună de ochelari care să îndeplinească anumite criterii. Alegeți ochelari cu filtru de protecție UV 100%, cu lentile închise la culoare, cum sunt cele maro, iar materialul din care sunt confecționate să fie unul rezistent.

De asemenea, e recomandat, dacă ești sensibil la lumină, să nu amâni vizita la medicul oftalmolog! Este foarte important să nu ignori aceste simptome și să te adresezi unui specialist pentru a afla cauza fotofobiei și a iniția tratamentul cât mai devreme.

Când ai fotofobie, poți întâmpina probleme serioase atunci când conduci mașina. În acest caz, este esențial să porți ochelari de soare, chiar unii cu lentile polarizate. uc

Metode de tratament

Sunt disponibile mai multe opțiuni de tratament, iar acestea diferă în funcție de cauza fotofobiei. În unele cazuri se impune doar protejarea ochilor cu ochelari de soare, în alte cazuri putem vorbi de tratament medicamentos.

„Spre exemplu, dacă afecțiunea de bază este sindromul de ochi uscat, un remediu eficient sunt lacrimile artificiale sub formă de picături oculare sau gel de hidratare. Dacă avem de-a face cu o conjunctivită bacteriană, tratamentul constă în administrarea de picături cu antibiotic. Dacă fotofobia este cauzată de migrenă, deci o cauză neurologică, tratamentul constă în medicamente pentru reducerea simptomelor. În cazurile complexe şi extreme, se poate ajunge la o intervenție chirurgicală.”

Dr. Elena Avram, medic oftalmolog

Pentru a descoperi cauza fotofobiei e însă necesar, în primul rând, un examen oftalmologic amănunțit care să includă şi examenul de fund de ochi, iar în funcție de cauza care ar putea provoca fotofobia, se pot recomanda alte teste specifice:

  • test Schirmer (măsoară producția de lacrimi pentru a diagnostica sindromul de ochi uscat),
  • OCT retinian sau de nerv optic (tomografie în coerență optică),
  • topografie corneeană,
  • RMN cerebral,
  • evaluare neurologică.

„Fotofobia în rândul copiilor și vârstnicilor nu trebuie trecută cu vederea. Din nou, subliniez importanța unui control oftalmologic complet, realizat de către un medic oftalmolog, în urma căruia se va stabili cea mai bună opțiune terapeutică.”

Dr. Elena Avram, medic oftalmolog

Ai și tu o poveste? Ne-o poți trimite aici

Îți recomandăm să te uiți și la acest video despre sănătatea mintală

Căutare