Astigmatism ai dacă vezi neclar atât la apropiere, cât și la distanță. Este o problemă frecventă și se poate corecta cu ajutorul ochelarilor și al lentilelor de contact sau prin intermediul chirurgiei refractive. În unele situații, astigmatismul poate fi progresiv, ducând la o scădere considerabilă a vederii.
Persoanele cu astigmatism au corneea sau cristalinul de formă neregulată. Asta face ca razele de lumină care intră în ochi să nu poată fi focalizate adecvat, la nivelul retinei. Vederea devine astfel neclară sau distorsionată.
Miopia (probleme cu vederea la distanță) și hipermetropia (probleme cu vederea de aproape) sunt alte două tipuri de afecțiuni în care corneea are o curbură neregulată.
Ce este astigmatismul
Există două tipuri principale de astigmatism: corneean și cristalinian. Astigmatismul corneean apare atunci când corneea este deformată – în mod normal este rotundă, iar în astigmatism, este ovală.
Astigmatismul cristalinian se dezvoltă atunci când cristalinul este deformat, având aceleași efecte asupra vederii.
Miopia sau hipermetropia însoțesc adesea astigmatismul
Nu se știe exact ce cauzează astigmatismul, dar genetica este un factor important. Este, adesea, prezent la naștere, dar se poate dezvolta mai târziu în viață. Poate să apară și ca urmare a unei leziuni la nivelul ochiului sau după o intervenție chirurgicală la ochi. Astigmatismul apare adesea împreună cu miopia sau hipermetropia.
„Astigmatismul poate fi determinat genetic (cel mai frecvent) sau dobândit în urma unor probleme oculare cum ar fi: cicatrice corneene posttraumatice, postinfecțioase, distrofii sau degenerescențe corneene. Poate fi unilateral (la un singur ochi) sau bilateral (la ambii ochi).“
Dr. Ioana Gobej, medic specialist oftalmolog
Cine este expus riscului de a suferi de astigmatism
Astigmatismul poate apărea atât la copii, cât și la adulți. Riscul de a dezvolta astigmatism poate fi mai mare dacă ai oricare dintre următoarele:
- antecedente familiale de astigmatism sau alte tulburări oculare, cum ar fi keratoconus (degenerare a corneei);
- cicatrizarea sau subțierea corneei;
- miopie excesivă, care creează o vedere neclară la distanță;
- hipermetropie excesivă, care creează o vedere neclară de aproape;
- un istoric medical care include anumite tipuri de intervenții chirurgicale la ochi, cum ar fi chirurgia cataractei (îndepărtarea chirurgicală a cristalinului opacifiat și înlocuirea sa cu unul artificial).
Strabismul și astigmatismul merg împreună
Unii oameni cu astigmatism nu au deloc simptome. Totuși, atunci când astigmatismul se manifestă, simptomele includ:
- vedere neclară, distorsionată atât la apropiere, cât și la distanță;
- dificultăți de a vedea noaptea;
- ochi uscați și obosiți;
- strabism;
- iritație a ochilor;
- dureri de cap.
Mergi la medicul oftalmolog dacă ai simptome de astigmatism. Unele manifestări pot apărea pe fondul altor probleme de sănătate sau de vedere.
Cum se diagnostichează astigmatismul?
Medicul oftalmolog diagnostichează astigmatismul printr-o examinare completă a ochilor.
Test de evaluare a acuității vizuale
În timpul testului de evaluare a acuității vizuale, medicul îți va cere să citești literele dintr-o diagramă, de la o anumită distanță.
Refractometria
Refractometria se folosește pentru identificarea viciilor de refracție și pentru măsurarea dioptriilor cu ajutorul unui aparat care poartă și numele dioptron. Inițial, va trebui să privești printr-un dispozitiv care măsoară cantitatea de lumină reflectată de retină.
Apoi, medicul folosește dioptronul. Aparatul are mai multe lentile de sticlă corective. Medicul îți va cere să citești din nou literele de pe diagramă în timp ce privești prin lentile care au diferite dioptrii. Astfel, vei ști exact ce fel de ochelari va trebui să porți.
Topografia corneană
Pentru a studia forma și unele caracteristici optice ale corneei, medicul va efectua o topografie corneană. Se folosește o tehnică imagistică noninvazivă, cu ajutorul căreia se realizează o hartă a curburii suprafeței corneene.
Keratometrie
Keratometria este o modalitate prin care medicul dumneavoastră poate măsura curbura corneei. Va face acest lucru privindu-vă ochii printr-un keratometru.
Tomografia în coerență optică
OCT sau tomografia în coerență optică este o investigație neiradiantă cu acuratețe înaltă, care folosește lumina pentru a vizualiza fiecare strat al retinei. Astfel, medicul oftalmolog va avea acces la o hartă a acestor straturi și le va putea măsura grosimea.
Informațiile astfel obținute îl ajută să pună un diagnostic clar de astigmatism sau de alte afecțiuni oculare, cum sunt glaucomul, retinopatia diabetică sau keratoconus (deformarea și subșierea progresivă a suprafeței corneene).
Cum se tratează astigmatismul
Este posibil ca formele ușoare de astigmatism să nu necesite tratament. „Astigmatismul se corectează cu ochelari sau cu lentile de contact suple ori rigide. În cazuri mai complicate se pot folosi inele intrastromale corneene sau chiar grefe de cornee (transplant cornean)“, adaugă medicul oftalmolog Ioana Gobej.
Medicul îți poate recomanda unul dintre următoarele tratamente pentru astigmatism:
Lentile corective
Ochelarii de corecție și lentilele de contact prescrise de medic sunt cele mai frecvente și mai puțin invazive tratamente pentru astigmatism.
Ortokeratologie (Ortho-K)
Ortokeratologia (Ortho-K) este un tratament care utilizează lentile de contact rigide pentru a corecta temporar curbura neregulată a corneei. Vei purta lentile de contact rigide pentru perioade limitate de timp. Poți să le porți în timpul somnului și apoi să le scoți în timpul zilei.
Unii oameni au o vedere clară în timpul zilei, fără lentile corective, atunci când folosesc Ortho-K. Beneficiile acestei terapii sunt prezente numai atunci când o utilizezi. Vederea neclară va reveni la fel ca înainte după oprirea tratamentului cu Ortho-K.
Intervenție chirurgicală
Medicul îți poate recomanda o intervenție chirurgicală refractivă dacă ai o formă severă de astigmatism. Intervenția implică utilizarea de lasere pentru a-ți remodela corneea. Astfel, defectul de vedere va fi corectat pe termen lung.
„Pentru astigmatismul regulat, necomplicat, se poate face chirurgie refractivă pentru a-l trata definitiv. La pacienții mai în vârstă, astigmatismul poate apărea din cauza unei cataracte. Și în acest caz, astigmatismul poate fi progresiv. În acest caz, tratamentul este chirurgia cataractei. Pacienții cu keratoconus (un tip de astigmatism progresiv) sau cu distrofii corneene pot dezvolta un astigmatism neregulat pronunțat care duce la scăderea importantă a vederii.“
Dr. Ioana Gobej, medic specialist oftalmolog
Există trei tipuri de intervenții chirurgicale pentru tratarea astigmatismului: PRK, LASIK, și Lasek. Toate intervențiile chirurgicale prezintă unele riscuri. Discută cu medicul despre riscuri și beneficii înainte de a opta pentru una dintre aceste variante.
Poate fi necesar transplantul de cornee
O formă particulară de astigmatism dobândit, numit keratoconus, este mai severă. Acest tip de defect apare în adolescență și duce la deformarea corneei, care cu timpul, devine conică și se subțiază progresiv.
În acest caz, astigmatismul este progresiv, adică se agravează în timp. În plus, subțierea corneei poate deveni periculoasă, atrăgând după sine riscul de perforare a acesteia.
Dacă în etapele inițiale, corecția vederii se poate face cu ajutorul ochelarilor de vedere sau al lentilelor de contact, în stadiile avansate, poate fi necesar transplantul de cornee (care îndepărtează riscul perforării acesteia).