Dr. Toni Feodor, specialist în flebologie: „Presiunea pe vasele de sânge scade enorm de mult dacă pacientul se mișcă“

FOTO: Arhiva personală Toni Feodor

Flebologia este o specialitate medicală care de-abia acum își găsește recunoașterea în Europa, deși numărul pacienților cu probleme venoase nu este deloc mic. Dr. Toni Feodor, medic primar chirurgie generală, specialist în chirurgie vasculară și unul dintre puținii flebologi din România, spune că am putea preveni varicele dacă ne-am mișca mai mult și am mânca mai sănătos. Iar atunci când boala venoasă apare, există manevre simple care pot rezolva probleme severe într-un timp scurt.

Am discutat cu dr. Toni Feodor despre multiplele tipuri de boli venoase care afectează aproximativ 70% din populație, despre semnele și simptomele care apar la debutul bolii varicoase, dar și despre cele mai moderne metode de tratament care pot rezolva rapid situații urgente.

SmartLiving: Nu a fost deloc ușor să găsiți câteva zeci de minute disponibile pentru acest interviu. E acum o perioadă mai aglomerată pentru dumneavoastră sau așa e mereu?

Dr. Toni Feodor: Programul nostru de zi cu zi este destul de strâns, permanent. Începem în jur de ora 9.00 și terminăm seara târziu, tot la 9.00. Într-un fel, mă bucură, pentru că programul ți-l face pacientul, ți-l face nevoia lui și îți găsești această utilitate, această menire.

SmartLiving: Cum arată o zi de lucru din viața dumneavoastră?

Dr. Toni Feodor: În general, evit, pe cât posibil, rutina. Încercăm să diversificăm, să nu fie același zi după zi. Din punct de vedere profesional, încercăm să evităm rutina și automatismul.

Se pare că acest mod de a trăi pe pilot automat ne declanșează un soi de gene de percepție a timpului diferit. De aceea, dacă creăm, în fiecare zi, ceva nou, ceva diferit, ne gândim la un proiect anume, acele gene de percepție a timpului, de dilatare a timpului sunt activate și viața este altfel.

De zi cu zi, așteptăm pacientul. Și pacientul e privit, în primul rând, ca un prieten. Intrăm în detaliu, viața lui devine și viața noastră în micile momente pe care le petrecem înainte de a intra în consultație, efectiv.

Avem totuși nevoie și de acel algoritm pentru a pune cap la cap toate informațiile pe care le primim de la pacient, și ulterior să dăm cel mai bun diagnostic și tratament.

Urmează partea de intervenții. Intervenții care nu toate sunt la fel. Chiar dacă facem, de exemplu, laser sau radiofrecvență pentru vene, partea de diagnostic anatomic, hemodinamic, pentru fiecare pacient, diferă. Harta varicelor nu este la fel la fiecare pacient. Și de aceea, are o parte de creativitate, de frumusețe, la fiecare pacient în parte.

Flebologia nu este o specialitate recunoscută încă

SmartLiving: Cu ce cazuri vă întâlniți cel mai des?

Dr. Toni Feodor: Noi tratăm, în această clinică, cel mai adesea cazuri de flebologie și am această recunoaștere din partea colegilor și a pacienților, pentru că specialitatea flebologie nu e recunoscută. Abia acum se începe recunoașterea ei în Europa, deși nevoia este foarte mare, din punct de vedere al acestei patologii.

Așadar, cele mai frecvente cazuri ale noastre sunt problemele legate de boala venoasă cronică, de sindrom post-trombotic, de ulcere, dar și de celelalte patologii legate de arteriopatia diabetică, de boala ocluzivă arterială periferică și tot ce e legat de patologia vasculară.

SmartLiving: Sunteți unul dintre puținii medici specialiști în flebologie, din România. De ce v-ați îndreptat către acest domeniu?

Dr. Toni Feodor: Aici pot să spun că e destinul profesional. Pentru că eu, ca și formare, sunt specializat pe partea de chirurgie de urgență. Am făcut șase ani la Spitalul de Urgență Floreasca și mi-a plăcut foarte mult, dar la un moment dat, a trebuit să-mi găsesc un post și am găsit într-o clinică de chirurgie de zi unde ușor am început cu flebologia.

Asta pentru că intersecția cu anumiți oameni îți schimbă destinul. Și îi mulțumesc foarte mult doctorului Rădulescu, care mi-a schimbat destinul. Din chirurgia generală și de urgență m-am îndreptat către un domeniu foarte nou, la timpul respectiv – flebologia – unde am început din 2008.

Sunt multe lucruri pe care aș putea să le schimb, să le pun altfel, dar numărul de pacienți pe care i-am tratat și pe care îi văd zi de zi ajunge să fie totuși o împlinire profesională.

„Am vrut să mă las, în anul III, de Medicină“

SmartLiving: Care a fost momentul în care ați decis că vreți să deveniți medic și care a fost parcursul dumneavoastră profesional?

Dr. Toni Feodor: Inițial, un sâmbure de a deveni medic a început când am vizionat un film. Filmul se numește „Vraciul“, e un film polonez din anii ‘70. Acolo am văzut cum personajul principal, un profesor universitar care, în urma unui traumatism suferă o amenzie, rămâne doar cu cunoștințele de medicină, de ortopedie, de neurochirurgie. Uită totul din viața lui și singurul lucru care-i rămâne e această amintire profesională. M-a impresionat curajul lui, acea formă de empatie în care nu face nicio diferență între cei bogați și cei săraci. De acolo a început totul.

Ulterior, am uitat de acest episod, aveam până în 15 ani la vremea respectivă. Însă, am întâlnit un medic care m-a impresionat. Eu învățam la biologie pentru examenul de treaptă. Biologia de clasa a X-a era despre zoologie și, printre altele, despre locomoția la păsări. Și în timp ce stăteam pe o bancă din parcul dendrologic al Liceului Silvic Brănești, se așază cineva lângă mine și mă întreabă ce învăț. Și i-am zis că despre locomoția la păsări. Și explicațiile pe care mi le dă – totul cu un zâmbet – și legat de locomoție la păsări, dar trecând foarte ușor la locomoție la râme și apoi de la aceste explicații la cele despre sufletul pereche m-au fascinat. Și nu m-a fascinat ideea de a deveni doctor, ci ideea de a cunoaște viața. Ce este viața, ce este viul. Și așa am ajuns să dau la Medicină.

Ulterior, a fost o ruptură undeva prin anul III de Facultate.

SmartLiving: Ce s-a întâmplat atunci, ce a cauzat ruptura?

Dr. Toni Feodor: Nu puteam să mă adaptez de la partea preclinică ce presupunea studiul intens al celulei, al moleculelor, al biochimiei, la partea clinică. A fost un baraj pe care l-am trecut cu foarte mare dificultate, încât am vrut să mă las, în anul III, de Medicină.

Voiam să rămân la microscop, voiam să rămân la partea de studiu al moleculelor și totuși Medicina presupune a trata un om și nu a trata niște molecule.

Dar am rămas cu acea amintire mereu, cu înțelegerea mecanismelor foarte intime ale receptorilor, ale moleculelor. Și acum am această dorință de a vedea lucrurile altfel.

SmartLiving: Apropo de acea ruptură: dacă nu ați fi devenit medic, ce altă profesie v-ar fi plăcut?

Dr. Toni Feodor: Eu văd altfel medicina. Doctor înseamnă a fi învățător, iar a fi învățător înseamnă a ști foarte multe. Eu încerc să fac din pacienții mei prieteni. Și încerc să aflu cât mai multe despre ei, ca să înțeleg de unde a început boala.

Mai bine v-aș spune ce n-aș fi fost, ce n-aș face niciodată, dacă nu aș fi devenit medic. Partea juridică nu mi se potrivește deloc. Partea de cifre, contabilicească deloc. Oricât de bine aș fi fost plătit, nu aș face aceste profesii, nu sunt de mine.

În rest, profesor, probabil, mi-aș fi dorit să fiu.

„O manevră simplă poate lua durerea unui pacient cu ulcer“

SmartLiving: Care sunt lucrurile care vă plac cel mai mult în activitatea dumneavoastră si care sunt cele care vă displac sau vă plac mai puțin?

Dr. Toni Feodor: Pentru că am această formare de medicină de urgență, îmi place foarte mult când vine un pacient să pot să-i iau din suferință. De exemplu, vine un pacient cu ulcer venos care ia o listă de medicamente pentru durere. Și eu pot să-i iau acea durere. Sunt pacienți care vin cu branule deja puse pentru că își injectează analgezic. O manevră simplă pe care o facem noi poate lua durerea unui pacient cu ulcer, îi scoatem branula și el pleacă acasă.

Îmi plac cazurile care vin în urgență cu o tromboză pe care pot să o rezolv. Mă bucur să pot să le iau durerea pacienților care vin cu tromboflebită sau cu ulcer. Astea sunt lucrurile care îmi dau cea mai mare satisfacție profesională.

Cele care nu-mi plac sunt, evident, cele în care pacienții nu merg bine sau spre exemplu, când pacienții sunt nemulțumiți. Și încerc să înțeleg de unde vine nemulțumirea.

SmartLiving: Mi-ați menționat de pregătirea în medicina de urgență. Cum credeți că v-a ajutat?

Dr. Toni Feodor: În cadrul Spitalului de Urgență Floreasca am întâlnit oameni minunați pentu că medicina, și în special chirurgia este o muncă de echipă. Și în momentul în care intram într-un caz de accident rutier, de exemplu, acolo totul era la sincron, adică o echipă de 2, 3, 4 medici plus anestezistul fac un singur organism. E ca o simfonie în care se rezolvă totul foarte frumos. Și acolo, acea medicină presupune foarte multă rezistență, iar formarea într-un spital de urgență te duce la a suporta mult, nopți nedormite, gărzi, intervenții de zeci de ore.

70% din populație suferă de varice

SmartLiving: De ce credeți că sunt puțini chirurgi români care aleg flebologia? Sunt puțini pacienți cu varice în România sau e un domeniu dificil?

Dr. Toni Feodor: Pe de o parte, lipsește acea componentă academică a pregătirii în flebologie. Pregătirea în facultate este minimă legată de această patologie, deși 70% din populație suferă de această boală, sub o formă sau alta. Partea de pregătire în rezidențiat este încă deficitară, în acest sens.

Pe de altă parte, ne-am obișnuit să tratăm pacienții numai în spitale, ori un asemenea pacient nu are ce căuta în spital. El trebuie să vină, să-și rezolve problema și să plece. Adică, lipsesc acele stabilimente de chirurgie de zi, de chirurgie ambulatorie în care trauma de spital și alte dezavantaje, cum ar fi infecțiile intraspitalicești și alte complicații sunt evitate. E un cumul de factori care duce la lipsa aceasta de specialiști în flebologie.

Varicele pot apărea din copilărie

SmartLiving: Spuneați că 70% din populație suferă de boală venoasă cronică, o proporție extrem de mare. Care sunt cauzele?

Dr. Toni Feodor: Sunt mai multe forme. Forme care apar din copilărie, unde putem să vedem adolescentul că dezvoltă niște vinișoare, că piciorul se umflă, că există un picior plat. Ei, acolo trebuie intervenit. Acolo e rolul medicinei de familie care să indentifice acești pacienți, să li se pună un diagnostic cât mai precoce, ca să evităm un parcurs cu distrugerea întregului sistem venos.

Măsurile sunt relativ simple. Mișcarea este unul dintre elemente, al doilea lucru e purtarea de ciorapi de compresie pentru varice, până când copilul devine adult și forma de evaluare va fi cu totul alta. Asta e boala care apare în copilărie.

Boala care apare ca urmare a factorilor de risc e cu totul alta. Sarcina, ortostatismul sau statul prea mult pe scaun sunt niște factori de risc care se suprapun peste o componentă genetică, fie peste un număr de valve redus, fie printr-o calitate a țesutului. Și toate astea duc la inflamație, la inflamație a sistemului venos, a endoteliului și deteriorarea valvelor.

Ulterior, apare boala venoasă cronică la senescență când, evident, există o deteriorare a elastinei, a colagenului, ducând la apariția bolii.

Cum îți dai seama că ai început de varice

SmartLiving: Ce semne apar la debutul bolii varicoase?

Dr. Toni Feodor: Printre primele semne se numără observarea unor vene dilatate, a crampelor musculare nocturne, în special la cei care stau mult pe scaun. Sarcina poate să declanșeze o boală venoasă cronică, iar în partea de senescență, unde lucrurile evoluează mai rapid, se ajunge la formele grave, cum este ulcerul varicos.

Strategie de tratament pentru varice

SmartLiving: Ce variante de tratament există, la momentul actual pentru venele varicoase? Sunt disponibile și la noi în țară?

Dr. Toni Feodor: Avem o componentă de tratament conservator, în care urmăm măsuri cum sunt ciorapii de compresie, mersul pe jos, gimnastica – anumite mișcări pe care le recomandăm, tratamentul venotonic (pastile pentru varice), anumite antiinflamatoare venoase specifice și tratamentul intervențional.

Scleroterapie, ablație prin radiofrecvență și laser

SmartLiving: Care considerați că e cea mai eficientă metodă de tratament a varicelor?

Dr. Toni Feodor: Nu există cel mai bun tratament pentru toată lumea. Boala venoasă cronică este multifactorială, are numeroase modificări chiar și la același pacient. De aceea, nu vorbim de o metodă, ci de o strategie de tratament. Și aici vorbesc de corectarea factorilor de risc – greutate, regim, stil de viață – după care urmează intervenția, în sine, și rezolvarea.

Iar, în ceea ce privește intervenția, există mai multe metode. Scleroterapia este o metodă foarte eficientă, dacă este corect indicată și aplicată.

Cele mai noi metode de tratament

Tratamentul cu laser și tratamentul cu radiofrecvență sunt metode termice de ablație. Sunt eficiente și cu reducerea durerii după intervenții, iar recuperarea este foarte rapidă. În două-trei zile pacientul este recuperat.

Sunt și metode mai noi de tratament, cum este venaseal, însă eu am evitat-o foarte mult, dar ea rămâne ca indicație importantă, în special pentru cei care au probleme cardiovasculare.

Și ultima intervenție pe care încă nu o avem, dar sperăm să o avem cât de curând în clinica noastră, este o intervenție total neinvazivă în care nu introdcem nimic pe venă și totul se desfășoară transcutanat, se numește High Intensity Focus Ultrasound. Constă în unde de ultrasunete care închid pe dinafară vena, lipesc vena sub efectul acestor unde de ultrasunete. Este o metodă nouă, pentru care încă așteptăm să vedem rezultatele din studii și proba timpului. Pentru laser și scleroterapie avem o probă a timpului, a științei. Dar aici e un început promițător și avem promisiuni și pentru a-l avea în România, în clinica noastră.

Risc de recidivă și recomandări după intervenții

SmartLiving: Ce indicații există după scleroterapie sau alte intervenții pentru varice?

Dr. Toni Feodor: Scleroterapia e foarte ușor de acceptat, este o metodă ieftină, este o metodă nu foarte eficientă, dar dacă se pune indicația foarte bine, rezultatele sunt excelente. Riscul de recidivă după scleroterapie este mai mare față de laser și radiofrecvență, pe anumite segmente. Dar, în anumite situații este singura metodă care poate fi făcută.

De exemplu, după sarcini multiple se întâmplă să apară varice în jurul perineului care, de fapt, sunt sursa tuturor varicelor de pe membre. Și acolo laserul, radiofrevența, chirurgia nu au ce rezolva, în schimb, scleroterapia cu spumă ghidată ecografic, bine dozată cantitatea de spumă, este singura eficientă.

De regulă, indicațiile după orice intervenție urmăresc să nu avem complicații severe – tromboza și embolia pulmonară. Acestea sunt complicații care trebuie complet evitate. Și pentru asta se iau anticoagulante, se poartă ciorapi, se face mișcare și se respectă regulile de hidratare. Sunt câteva măsuri prin care se pot evita orice evenimente trombotice neplăcute.

Cum se ajunge la ulcer varicos

SmartLiving: Despre ulcer varicos, ce-mi puteți spune? Cât de frecvent apare și care sunt cauzele?

Dr. Toni Feodor: Este o etapă de evoluție finală a varicelor. Este o soluție de continuitate, îi spunem noi – definiția științifică – o soluție de continuitate la nivelul pielii aflată sub o hipertensiune venoasă. De fapt, să înțelegem cicatrizarea. În momentul în care avem o plagă – ne-am tăiat – urmează un proces de reparare – cicatrizare – și dacă nu avem circulația bună, nu putem să avem nutrienți, oxigen, nu putem să avem cicatrizare.

Prin urmare, absența circulației, fie arteriale, fie dacă avem circulație arterială nu poate fi evacuat sângele acela, adică există o stază a sângelui într-un anumit teritoriu, există o pertubare a respirației celulare, adică celula nu mai primește suficient oxigen și nutrienți și ea moare și apare acest ulcer varicos care se suprainfectează și agravează leziunea respectivă.

Cel mai bun tratament pentru ulcer varicos infectat: restabilirea circulației

Foarte multă lume pune accent pe această suprainfectare și nu mergem la cauză, la restabilirea condițiilor de circulație. Și atunci, se începe cu: e stafilococ, este altceva, dar cu cât îi dăm antibiotic mai mult acestui pacient, cu atât riscul de neînchidere a ulcerului este mai mare. Noi avem nevoie de un echilibru între microbii din plagă și sistemul nostru imunitar, iar scopul nostru, pentru a vindeca și cicatriza ulcerul, este restabiliarea circulației.

Din păcate, în România, undeva la 5% din populație are un asemenea ulcer. Și, după o socoteală simplă a mea, ne-ar lua undeva la 5.000 de ani ca să închidem aceste ulcere din România acum. Sunt aproximativ 20.000 de pacienți, adică un oraș întreg, cu ulcere de gambă. Nici nu vă închipuiți ce suferință e aici. Pentru că implică întreaga familie, ulcerul acela suprainfectat miroase, pacientul e izolat, pacientul este un pic îndepărtat chiar și din familie.

SmartLiving: Ce putem face ca să prevenim apariția varicelor?

Dr. Toni Feodor: Diagnosticul precoce și analiza factorilor de risc. Dacă ambii părinți au varice și părinții știu că au varice, descendenții trebuie urmăriți și trebuie adaptat stilul de viață – făcut cât mai multă mișcare și mâncare cât mai sănătoasă. S-a constatat că o dietă antiinflamatorie reduce foarte mult riscul de boli cardiovasculare și de apariție a varicelor.

În plus, presiunea pe vasele de sânge scade enorm de mult dacă pacientul se mișcă. Apoi, diagnosticul cât mai precoce și tratamentul – inițierea unui tratament cât mai precoce. Avem o profilaxie deja a bolii venoase care începe încă din copilărie.

Citește și:

Ai și tu o poveste? Ne-o poți trimite aici