Prof. dr. Elvira Brătilă: „În pelvis se găsesc la fel de mulți nervi ca în creier“

Prof. dr. Elvira Brătilă, medic primar obstetrică-ginecologie, șefa Clinicii medicale II în cadrul Spitalului Clinic de Obstetrică-Ginecologie „Prof. Dr. Panait Sîrbu” și coordonatoarea Endomedicare Academy, consideră că endometrioza este o problemă atât de complexă, încât nu se poate rezolva doar prin intervenție chirurgicală. Iată care sunt provocările unui expert în chirurgie pelvică și cât cântărește educația pacientelor în succesul tratamentului.
„Femeile cu endometrioză sunt femei curajoase, sunt femei care luptă cu boala, unele de foarte mulți ani, luptă cu durerea cronică, cu intervenții chirurgicale repetate”, spune prof. dr. Elvira Brătilă despre pacientele cu care lucrează îndeaproape de 15 ani. Și le cunoaște, își înțelege bine pacientele, știe că, în cazul acestei boli, care se aseamănă din multe puncte de vedere cu cancerul, „sunt foarte mulți factori care se combină și acționează ca picătura chinezească, an de an. Și atunci e normal să îți modifice starea de spirit și modul în care reacționezi față de cei din jur“.
În plus, știe că empatia medicului nu înseamnă să plângă alături de pacientă, să o compătimească, pentru că nu de asta are nevoie. Un medic cu adevărat empatic este acela care se gândește ce poate să-i ofere mai bun pacientei, ce poate să-i ofere ca îngrijire medicală, cel mai bun serviciu medical.
Tratament complex pentru endometrioză: chirurgia e doar o parte
SmartLiving: Coordonați un Centru de Excelență pentru tratarea endometriozei. Ce presupune astăzi, tratamentul endometriozei și ce specialiști sunt implicați?
Prof. dr. Elvira Brătilă: Este vorba despre o echipă încă de la momentul diagnosticului, când poți să ai nevoie de un imagist, de exemplu, specialist în imagistică prin rezonanță magnetică, cu protocol de endometrioză. Este vorba și despre o echipă care poate să fie necesară în abordul chirurgical al acestei boli, unde pot fi implicați specialiști în chirurgie generală, urologie, de la caz la caz, sau chiar în chirurgie cadiovasculară. Am avut și situații de acest tip. De asemenea, există o echipă care urmărește pacientele, pe termen lung, fie că sunt operate sau nu.
Mă refer aici la specialist în reproducere umană asistată – pentru că sunt femei tinere care își doresc obținerea unei sarcini – specialiști în nutriție, psiholog – chiar avem doi psihologi în echipă, acum – la fizio, kinetoterapeut.
Este o echipă foarte bine dezvoltată și pe care am dezvoltat-o în timp, tocmai ținând cont de cerințele pacientelor și înțelegând foarte bine boala.
Endometrioza este o boală complexă. Nu poți să spui că ai făcut intervenția chirurgicală și ai terminat cu problemele pacientei. Nu, problemele sunt multiple și atunci nu poți să oferi o singură soluție terapeutică.
SmartLiving: Spuneați că operația nu este pasul final în lupta cu endometrioza. Ce trebuie avut în vedere după intervenția chirurgicală?
Prof. dr. Elvira Brătilă: Pacienta necesită urmărire pe termen lung în administrarea unui tratament medical foarte bine gândit, în așa fel încât să prevină recidiva, pentru că acesta e rolul tratamentului medical postoperator.
Rolul tratamentului medical pentru endometrioză nu poate să fie acela de a stopa leziunile pe care nu ai fost în stare să le scoți chirurgical, ci de a preveni recidiva. Trebuie să ai grijă să-i conservi pacientei fertilitatea, să faci o consiliere foarte bună, din acest motiv.
Unele dintre pacientele cu endometrioză nu-și doresc o sarcină imediat după intervenția chirurgicală. Iar vârsta lor nu le permite uneori să aștepte acest moment încă patru-cinci ani. Poate atunci nu va mai exista rezervă ovariană. De aceea, este foarte important să le dai pacientelor toate datele despre social freezing, despre conservarea ovocitelor atunci când au încă rezervă ovariană bună, pentru momentul din viitor când își vor dori un copil.
Suntem un Centru care, pe lângă faptul că a câștigat un titlu de excelență (n.r. – certificarea europeană – EuroEndoCert – cu Endomedicare Academy, centrul pentru tratarea endometriozei, pe care îl coordonează prof. dr. Elvira Brătilă), are și o privire de 360 de grade în jurul pacientei. O înțelegem, încercăm să-i oferim toate soluțiile, astfel încât să facă față în lupta cu această boală cronică cu risc de recidivă și, în același timp, să-și prezerve fertilitatea.
Multe relații se pot destrăma din cauza bolii
SmartLiving: Cât de mult contează sprijinul partenerului în lupta unei femei cu endometrioza? E o luptă individuală sau de cuplu?
Prof. dr. Elvira Brătilă: Sigur, în orice boală ai nevoie de un sprijin și sprijinul trebuie să fie omul de lângă tine. Nu întotdeauna găsești acest sprijin în partenerul de cuplu, de aceea, le sfătuim pe paciente să apeleze la consiliere psihologică.
Pentru că, până la urmă, nu poate să te înțeleagă cel de lângă tine la fel de bine sau cum ai vrea tu să fii înțeleasă în momentele grele, în momentele în care suferi de durere.
Există o presiune și asupra partenerului de cuplu care, mai devreme sau mai târziu, poate să cedeze și atunci multe relații pot să se destrame tocmai din acest motiv.
Femeile cu endometrioză sunt femei curajoase, sunt femei care luptă cu boala, unele de foarte mulți ani, luptă cu durerea cronică, cu intervenții chirurgicale repetate. De aici a pornit și ideea campaniei pe care am inițiat-o recent: ”Endometrioza este un punct dureros. Alege resposnsabil!”
În ce situații este nevoie de operație pentru a trata endometrioza
SmartLiving: La ce se referă îndemnul de a alege responsabil, mai exact?
Prof. dr. Elvira Brătilă: Alege responsabil, pentru că un tratament corect, o intervenție chirurgicală, dacă se pretează la cazul respectiv, la momentul respectiv, trebuie făcută corect, în așa fel încât să excizeze toate leziunile de endometrioză, tocmai pentru a preveni intervențiile chirurgicale repetate.
Pentru că nu întotdeauna endometrioza are indicație chirurgicală. Indicația chirurgicală se face pentru localizările extinse, pentru chisturile endometriozice de mari dimensiuni, când obstruează organele din jur.
Până atunci poți să manageriezi cu tratament medicamentos, iar atunci când iei decizia unei intervenții chirurgicale, trebuie făcută de un chirurg ginecolog care știe ce are de făcut.
Întotdeauna am spus: nu trebuie să învețe să trateze boala pe pacienta cu endometrioză. Intervenția trebuie făcută de chirurgul ginecolog care are experiență în chirurgie pelvică.
SmartLiving: De ce e necesar ca medicul care tratează endometrioza să aibă experiență în chirurgia pelvică?
Prof. dr. Elvira Brătilă: Eu nu am început să tratez direct endometrioză. M-am dezvoltat foarte mult pe oncologie ginecologică, bineînțeles luându-mi supraspecializarea în oncologie ginecologică. Dar, încă din timpul rezidențiatului, am deprins foarte bine tehnicile de chirurgie pelvică, în așa fel încât să pot să-mi permit să abordez cazurile complexe de endometrioză.
Trebuie să știi foarte bine chirurgia pelvisului, chirurgia spațiului retroperitoneal. Pelvisul este un loc în care, dacă te simți confortabil din punct de vedere chirurgical, atunci poți să abordezi acest tip de patologie. Altfel, și cea mai simplă intervenție poate să fie foarte complicată și incompletă.
Chirurgia deschisă nu-și mai are locul în tratamentul endometriozei
SmartLiving: Cred că sunteți printre primii medici români pe care i-am auzit vorbind despre această afecțiune. Cum a evoluat tratamentul bolii, de la prima pacientă pe care ați avut-o și până acum?
Prof. dr. Elvira Brătilă: Tratamentul bolii a evoluat și prin prisma tehnologiei, chirurgiei minim invazive. Au evoluat tehnicile și tehnologiile de laparoscopie, au evoluat foarte mult trusele de laparoscopie, a apărut chirurgia robotică care îți oferă un avantaj incontestabil.
Numai cine nu a lucrat cu robotul nu știe avantajele, în special, în chirurgia endometriozei. Robotul îți oferă un avantaj extraordinar în pelvis, în special, în spații care sunt dificil de abordat, chiar și prin chirurgia laparoscopică. Chirurgia deschisă nu-și mai are locul, după aceste progrese tehnologice, în tratamentul endometriozei.
Avantajul roboților pentru excizia unui chist endometriozic
Chirurgia robotică reprezintă un avantaj și în ceea ce privește banala excizie a unui chist endometriozic, pentru că o faci cu minuțiozitate, în așa fel încât lezarea rezervei ovariene este aproape nulă.
De asemenea, poți să diseci în spațiul retroperitoneal unde sunt leziunile de endometrioză profundă cu o precizie ridicată. Poți să abordezi cazuri de endometrioză profundă care afectează nervii pelvici în așa fel încât, oricât de dificilă și de extinsă ar fi boala, de cele mai multe ori, poți să faci intervenția, în așa fel încât pacienta să nu sufere postoperator.
Pentru că, de cele mai multe ori, chiar dacă excizezi leziunea de endometrioză profundă, șase luni postoperator pacienta poate să aibă dureri în teritoriul respectiv, care trebuie manageriate foarte bine cu tratament medical.
99% din paciente sunt operate minim invaziv
SmartLiving: Ați făcut un calcul, aveți o evidență a numărului de paciente pe care le-ați operat, până acum, de endometrioză?
Prof. dr. Elvira Brătilă: Păi, foarte multe pentru că nu am făcut calculul decât din anul 2017, de când avem o bază de date foarte precisă. Acreditarea pe care tocmai am primit-o (n.r. – certificarea europeană – EuroEndoCert) presupune un audit anual, iar la doi ani vin, din nou, evaluatorii să-ți evaluzeze Centrul de Endometrioză.
Sunt peste 200 de cazuri, în funcție de an. În perioada pandemiei a fost o scădere ușoară, din cauza restricțiilor, în ceea ce privește pacienții tratați chirurgical. Așadar, este un număr reprezentativ cât să spui că ai înțeles boala. Mai mult decât atât, multe dintre ele – 65% sunt cazuri complexe în care endometrioza a fost localizată atât la nivelul intestinului, cât și la vezică sau pe uretere. Este vorba despre cazuri care au necesitat intervenții ample.
Pot să spun că 99% din intervenții le-am realizat minim invaziv. Deși am avut cazuri care au venit la noi după intervenții clasice repetate, am putut să le realizăm minim invaziv chiar dacă au necesitat rezecții multiple de intestin subțire sau gros ori, poate, de vezică. Astfel încât putem să spunem că avem experiență cu tratamentul acestor cazuri complexe.
„De multe ori, operez paciente de peste 55 de ani pentru alte patologii și găsesc și endometrioză“
SmartLiving: Mai țineți minte primul dumneavoastră caz de endometrioză? Ce știa pacienta despre această afecțiune atunci?
Prof. dr. Elvira Brătilă: Nu-l mai țin minte pe primul, pentru că am operat endometrioză alături de colegii primari încă de când eram rezidentă.
Țin minte, ca tânără specialistă, am avut o pacientă care s-a luptat, din greu, ani de zile cu boala și chiar și acum, îmi face plăcere când îmi trimite mesaje cu ocazia diferitelor sărbători.
Știu că s-a chinuit foarte mult, avea o endometrioză profundă extinsă cu adenomioză, încercase foarte mulți ani să aibă copii. La mine a venit oricum la o vârstă destul de târzie pentru a obține o sarcină, dar măcar am putut să o scap de boală, să nu recidiveze și să ducă o viață de bună calitate. Nu știa ce e endometrioza și nu știa nici ce înseamnă adenomioză.
De foarte multe ori, operez paciente de peste 55 de ani pentru diverse alte patologii și găsesc și endometrioză intraoperator. Pe unele dintre ele le văd și la consult și le întreb dacă au avut dureri. Iar ele îmi spun: „O, ba da, am avut întotdeauna un ciclu foarte dureros!“ sau „M-am chinuit ani de zile să fac copii“. Când, de fapt, cauza fusese endometrioza.
Aș zice că tocmai această dezvoltare a tehnologiei minim invazive ne-a ajutat și pe noi, medicii, să înțelegem boala, să putem să operăm cazurile complexe.
Întâlniri cu pacientele pentru educarea lor despre ce este endometrioza
SmartLiving: Sunt pacientele suficient de informate cu privire la endometrioză, în prezent?
Prof. dr. Elvira Brătilă: Eu zic că da! Și pot să spun că ăsta este un alt lucru pe care mă bucur că l-am făcut, din anul 2017, când am înființat și Societatea de Endometrioză și Infertilitate Est-Europeană. Am făcut întâlniri, nu numai cu medici – congrese, conferințe și workshopuri – ci și întâlniri cu pacientele, în care am avut ca scop educarea lor în ceea ce privește această boală.
Am vrut ca pacientele să știe ce simptome ar trebui să le atragă atenția, să știe ce metode de diagnostic există, să știe ce metode terapeutice există. Deși încă mai sunt multe lucruri care trebuie lămurite în această boală, eu zic că totuși a fost un pas înainte.
Și pacientele cu endometrioză sunt paciente citite, informate, de cele mai multe ori, își pun singure diagnostic, astfel că discuția cu o astfel de pacientă poate să fie în termeni medicali și la nivel foarte înalt.
SmartLiving: Dar dumneavoastră ce ați descoperit despre această boală, pe măsură ce ați tratat-o? Cum era definită endometrioza înainte și cum e definită acum?
Prof. dr. Elvira Brătilă: Când am început, era văzută doar ca o localizare ovariană și ca niște aderențe care existau în jurul organelor genitale. Mi-am dat seama că nu e așa. Și colegi, cu tot respectul, mai în vârstă decât mine, unde îmi făceam rezidențiatul, nu înțelegeau suficient despre această boală.
Mi-am pus niște întrebări și am găsit răspunsuri pentru că, în acel moment, se făceau pași destul de repezi și în afară, și în SUA, și în Europa, pentru că progresul tehnologiei laparoscopice ne-a ajutat foarte mult pe toți.
Și am început să particip la cursuri. Cel puțin o dată pe an, mă duceam în America și în Europa, în centre importante cu expertiză în chirurgia minim invazivă.
Am avut ocazia să lucrez cu nume mari și importante în chirurgia laparoscopică și atunci am înțeles că, de fapt, boala este dincolo de ce vedem noi. Nu este doar un chist endometriozic și niște aderențe care au lipit organele. Ce a lipit organele între ele, de fapt, era o leziune, era o boală. Și dacă te apuci să desfaci aceste derențe și faci așa-zisa adezioliză, de fapt, nu ai făcut nimic. Pentru că boala rămâne pe loc, organele se vor lipi la loc, boala va evolua.
Aș spune că acest cuvânt – adezioliză – în endometrioză nici nu-și găsește rostul. Ceea ce trebuie să faci în această boală e să excizezi leziunile, deci trebuie să le scoți. Dacă nu le scoți, nu ai făcut nimic, pentru că organele se vor lipi la loc. Leziunea existând, creează același proces inflamator la nivelul unde se găsește, va determina aceeași disfuncție postoperator și nu ai rezolvat problema pacientei, ba din contră. N-ai făcut decât o intervenție pentru un chist endometriozic care, în câteva luni, va recidiva din cauza leziunilor din jur de endometrioză profundă care au fost lăsate pe loc.
“Pelvisul este unul dintre locurile anatomice ale corpului extrem de interesante”
SmartLiving: De ce v-ați îndreptat atenția către tratarea acestei boli dificile și relativ noi sau nou-descoperite?
Prof. dr. Elvira Brătilă: Așa cum vă spuneam și la începutul interviului, mi-a plăcut foarte mult chirurgia pelvică. Pelvisul este unul dintre locurile anatomice ale corpului extrem de interesante, care suscită foarte mult interesul chirurgului.
În pelvis se găsesc la fel de mulți nervi ca în creier. Este o zonă unde structuri foarte importante, vase, nervi, structuri ale organelor genitale, tractul urinar, tractul digestiv, sunt toate într-un loc destul de strâmt. Și trebuie să știi foarte bine pe unde să o iei ca să nu faci mai mult rău decât bine.
Tratând în chirurgia pelvică, automat mi-a stârnit interesul chirurgia endometriozei, care este o chirurgie de teritoriu, o chirurgie pelvică și poate să depășească sfera pelvisului.
Mi-a plăcut pentru că, într-un fel, deși am ajuns să standardizez intervenția în endometrioză și are niște pași preciși, oricât de complexă ar fi boala, cu toate astea, fiecare caz este diferit.
Dar, având mai multe cazuri, lucrând și operând mai multe cazuri complexe, am ajuns la un punct în care, cu echipa cu care lucrez, am putut să ne standardizăm pașii importanți, astfel încât timpul operator este considerabil scăzut, în interesul pacientei. Pentru că pacienta, în felul ăsta, stă puțin pe masă, stă puțin sub anestezie, se recuperează mai repede postoperator.
Este o realitate, pentru că m-am uitat în toate articolele publicate, în ceea ce privește operațiile complexe de endometrioză și pot să spun că avem un timp foarte bun intraoperator, indiferent de complexitatea cazului.
Iar, în al doilea rând, e foarte important în chirurgie să știi ce faci, pentru că altfel te rătăcești. Endometrioza este o patologie complexă, dificilă, necesită cunoașterea chirurgiei pelvice, a elementelor de reproducere umană asistată.
Am și supraspecializarea de reproducere umană asistată, chiar dacă, de multe ori, pacientele sunt urmărite de echipa din jurul meu, pentru procedura în sine de reproducere umană asistată. Dar știu ce să fac pentru a-i prezerva fertilitatea femeii, ca să-i îmbunătățesc, prin actul chirurgical, fertilitatea.
Asemănarea dintre cancer și endometrioză
SmartLiving: Ce ați învățat ca medic, dar și ca om, tratând cazurile dificile, nu doar de endometrioză, dar și de cancer ginecologic?
Prof. dr. Elvira Brătilă: Am învățat că, atunci când vrei să abordezi o boală complexă, așa cum sunt bolile oncologice și endometrioza, trebuie să ai o pregătire riguroasă și foarte serioasă în spate. Trebuie să te pregătești alături de oameni de la care ai ce învăța, să te duci să vezi, așa cum am făcut în timpul rezidențiatului, la cât mai multe cursuri, workshopuri, cursuri cu demonstrații practice. Pentru că, de la fiecare vezi, înveți, știi cum să abordezi boala respectivă de la diagnostic până la tratament. Un diagnostic corect, un management terapeutic corect salvează bolnavul.
Așa e și în oncologie, și în endometrioză. Sigur, endometrioza nu te omoară, dar faptul că îți afectează calitatea vieții, faptul că îți modifică, fără să vrei, comportamentul, îți modifică viața socială, viața de familie.
Cum să n-ai momente când ești indispusă, cum să n-ai momente de teamă și angoase, când știi că urmează o menstruație dureroasă? Cum să n-ai depresie când vezi că ai încercat și ai făcut tot ce ai putut ca să rămâi însărcinată, ai apelat la tot felul de tratamente și nu ai obținut o sarcină.
Sunt foarte mulți factori care se combină și acționează ca picătura chinezească, an de an, și atunci e normal să îți modifice starea de spirit și modul în care reacționezi față de cei din jur.
SmartLiving: Care a fost primul moment în care ați decis să deveniți medic și de ce ați ales chirurgia ginecologică?
Prof. dr. Elvira Brătilă: Și când mi-am ales să fiu medic, și când mi-am ales chirurgia gineclogică, nu a fost nimic planificat. Au fost niște întâmplări pentru că, în momentul când te uiți în spate, îți dai seama că, de fapt, au fost niște momente ca și cum cineva te-ar fi călăuzit și ți-ar fi așternut drumul în față. Eu voiam să fac fizică atomică! În ultimul moment m-am răzgândit și am dat la Medicină și am renunțat la fizică atomică.
Când am ales chirurgie ginecologică, de fapt, am vrut chirurgie pediatrică și am aflat de la colegi mai mari că era destul de greu să lucrezi și să operezi la momentul acela, în spitale. Și îmi doream să am un rezidențiat în care nu să stau frustrată, să sprijin un perete, voiam să muncesc, să mă dezvolt, să fac ceva. Și așa m-am trezit că am spus, în loc de chirurgie pediatrică, obstetrică-ginecologie.
SmartLiving: Sunteți primul medic din România care a folosit robotul chirurgical Da Vinci Xi în ginecologie. De ce are nevoie un chirurg să ajungă la asemenea performanță?
Prof. dr. Elvira Brătilă: Robotul oferă niște avantaje extraordinare în chirurgia pelvică, poți să dezvolți și să abordezi cazuri care sunt mai dificil de abordat laparoscopic.
Poți să fac orice și laparoscopic, dar dacă faci mai ușor și în timp mai scurt, pentru pacient, cu ajutorul robotului, de ce să nu o faci. Pentru că robotul îți oferă o foarte bună vizibilitate. Dacă vezi bine, faci bine, îți oferă niște instrumente foarte delicate, cu șapte grade de libertate, astfel încât ajungi și lucrezi extrem de delicat în cele mai profunde zone ale pelvisului. Și, atutomat, faci mult mai precis și mai repede anumite tehnici chirurgicale.
Sigur că, în momentul în care am început chirurgia robotică, nu a fost momentul zero, a fost momentul în care am avut acces, în România, la un robot. Pentru că întotdeauna mi-a plăcut să merg înainte, să văd avantajele tehnologiei.
De fiecare dată când aveam ocazia să merg, mai ales în America, îmi luam și un curs de chirurgie robotică, deși mă gândeam că, în România, nu o să am niciodată acces să lucrez cu robotul. Dar era, pur și simplu, pentru plăcerea de a vedea cum poate să avanseze tehnologia.
Și iată că, de fapt, am avut șansa și în România să avem acces la chirurgia robotică, și nu doar noi, medicii. În primul rând, pacientele!
SmartLiving: Cum arată o zi din viața dumneavoastră atunci când sunteți la spital?
Prof. dr. Elvira Brătilă: Ziua începe la 7.30 dimineața, cu raportul de gardă, vizita pe secție, apoi intru în sala de operație. După aceea am o oră – o oră și jumătate de treburi administrative sau de a discuta cu rezidenții ce mai avem de făcut, prin prisma lucrărilor științifice pe care le publicăm.
Acest lucru mai începe câteodată și de la 6.00 dimineața, cu schimb de mailuri cu colaboratorii mei, apoi urmează partea a doua de intervenții chirurgicale, 3-4 intervenții complexe după-amiaza. Și se termină undeva în jur de ora 8.00 seara, câteodată și mai târziu. Și a doua zi o iei de la capăt.
„Chirurgia e un drog“
SmartLiving: Dar în timpul liber ce vă place să faceți?
Prof. dr. Elvira Brătilă: Îmi place să studiez ce n-am putut studia. Mă întorc, de multe ori, la fizică și studiez partea de fizică cuantică pe care am lăsat-o la momentul în care am ales Medicina.
Îmi place să studiez ceea ce ține de botanică. Mi-a plăcut foarte mult partea de studiu al plantelor. Și apoi, tot la Medicină mă întorc, mă gândesc ce avem de scris, ce avem de citit. Până la urmă, e o plăcere, pentru că te obișnuiești, cum spune un coleg, chirurgia e un drog, medicina e un drog.
Trebuie să depui cât mai mult efort pentru a putea să oferi pacientelor cea mai bună îngrijire medicală. De multe ori, pacientele vorbesc de acea empatie. Empatie nu înseamnă să stai de vorbă cu pacientul o oră ca să-i înțelegi durerea. Dacă ai experiență, înțelegi foarte bine și foarte repede despre ce e vorba. Nu trebuie să începi să-l compătimești, nu de asta are nevoie. Sau să începi să lăcrimezi împreună cu pacientul. Nu așa stau lucrurile.
Adevărata empatie este să te gândești ce poți să-i oferi mai bun, ce poți să-i oferi ca îngrijire medicală, cel mai bun serviciu medical. Este la fel ca și pentru copilul tău, nu te apuci, când are o problemă, să plângi împreună cu el. Te gândești cum să-l încurajezi și cum să-i oferi ajutor.
Asta este, de fapt, adevărata empatie. Că dacă plângem amândoi nu am rezolvat nimic. Are impresia că și tu ești slab și n-o să mai vină niciodată copilul la tine să-ți ceară ajutor. E același lucru și cu pacientul, el trebuie să vadă un om care-i oferă ajutor și care-i oferă cea mai bună soluție pentru necazul pe care îl are, la momentul acela.
Citește aici un material amplu despre excesul de empatie, care poate avea un cost foarte mare, potrivit psihologului Andreea Enăchescu.
SmartLiving: Dacă nu ați fi fost medic, ce altă profesie v-ar fi plăcut să aveți? Ne-ați spus despre pasiunea pentru fizică cuantică…
Prof. dr. Elvira Brătilă: Dacă n-aș fi fost medic… Cred că, până la urmă, mi-ar fi plăcut să studiez fizica și dacă nu aș fi făcut fizica, o să râdeți… Atât de mult îmi plac plantele, cred că m-aș fi făcut inginer agronom.