Dr Radu Țincu: ”Am învățat multe, de la pacienții care se luptă să trăiască”

Dr Radu Țincu, medic ATI: „De multe ori, credința le dă medicilor energia necesară să lupte cu moartea“

Dr Radu Țincu este medic primar de Anestezie și Terapie Intensivă și șeful secției ATI II din cadrul spitalului de Urgență Floreasca, din București. Chiar dacă ne-am obișnuit să-l vedem discutând public despre pacienții cu COVID-19, activitatea sa nu se rezumă la asta.

Ziua medicului ATI se împarte între pacienții aflați în stare critică pe care îi are în grijă la Terapie Intensivă, activitatea administrativă pe care o presupune funcția de șef de secție și lucrul cu studenții de la Facultatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila“, acolo unde coordonează disciplina de Toxicologie Clinică.

Chiar dacă pentru mulți dintre noi ar putea părea un program aglomerat, ei bine, pentru medicul Radu Țincu este exact așa cum și-a imaginat cu mulți ani în urmă când a ales Medicina. Și-a dorit o profesie care să-i aducă și satisfacție personală, și mulțumirea că poate ajute, dar care să nu-l plictisească niciodată, care să-i ofere adrenalină.

Normalitatea în cel mai mare spital de urgență din țară

SmartLiving: Ce faceți în această perioadă? E o perioadă aglomerată în spital?

Dr Radu Țincu: Lucrurile s-au mai reglat din perspectiva COVID-19 și am revenit la patologiile pe care le cunoșteam dinainte de pandemie. Într-un spital de urgență, niciodată nu e perioadă prea liberă.

Fiind cel mai mare spital de urgență din țară, orice perioadă a anului este aglomerată. Însă, este o perioadă așa cum ne-am obișnuit cei care lucrăm aici de mai mulți ani. Știm că o astfel de aglomerație este normalitatea.

Citește aici un interviu amplu cu dr. Beatrice Mahler, managerul Institutului de Pneumologie „Marius Nasta“ din București, după doi ani grei de COVID-19: „Am învățat ceva: când simți că ai ajuns la capătul puterilor, este foarte important să te așezi și să-ți oferi ție măcar un sfert de oră“

Ce înseamnă Terapie Intensivă

SmartLiving: Apropo de asta, toată lumea s-a obișnuit să vă vadă discutând foarte mult despre pacienții COVID. Ce înseamnă, de fapt, specializarea aceasta de Anestezie și Terapie Intensivă?

Dr Radu Țincu: Specializarea înseamnă acea ramură care se ocupă cu pacienții aflați în stare critică, indiferent de cauza care i-a adus în această stare.

Fie că discutăm despre cei care au o problemă chirurgicală, fie că discutăm de pacienții care au o problemă medicală, cum ar fi accidente vasculare cerebrale, boli pulmonare, boli digestive, pacienții care au anumite disfuncții de organ, adică organe care nu funcționează – fie că plămânul nu funcționaează și se numește insuficiență respiratorie acută, fie că nu funcționează inima corespunzător și se numește insuficiență cardio-circulatorie acută, fie că nu funcționează ficatul și se numește insuficiență hepatică sau rinichiul – insuficiență renală.

Toate disfuncțiile de organe trebuie să fie gestionate într-o secție ATI, prin mecanisme care să realizeze suportul acestor funcții, până când ele se vor recupera.

Pe de altă parte, specialitatea se ocupă și de partea de anestezie, adică toți pacienții care sunt supuși unor intervenții chirurgicale trebuie să fie anesteziați și, dincolo de anestezia în sine, trebuie să fie supravegheați intraoperator.

Găsește aici cele mai vehiculate mituri demontate despre anestezia generală, epidurală și rahianestezie.

Medicul anestezist se ocupă și de supravegherea intraoperatorie a acestor pacienți sau de gestionarea unor situații sau complicații care pot să apară în timpul intervenției chirurgicale. Este vorba fie de cele care țin de actul chirurgical și care pot să modifice funcționarea organismului, fie de reacții adverse la diferite medicamente pe care le folosim în timpul intervenției chirurgicale.

Toxicologia, o specialitate în continuă dinamică

SmartLiving: Dar cea de Toxicologie? Au legătură între ele?

Dr Radu Țincu: Nu, nu au legătură. Specializarea de Toxicologie am realizat-o începând cercetarea de doctorat în domeniul toxicologiei. După care am devenit cadru universitar la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila“, din București, la catedra de Toxicologie Clinică. După o perioadă de câțiva ani de activitate în această catedră, în momentul de față, coordonez disciplina de Toxicologie Clinică pentru studenții care urmează Facultatea de Medicină și Farmacie.

Toxicologia se ocupă cu intoxicațiile acute. Orice substanță care ajunge în organism peste doza toxică și produce anumite tulburări în funcționarea organismului necesită intervenții terapeutice. Și aceste intervenții se realizează în Secția de Toxicologie din spital, care este o secție de Terapie Intensivă. De ce aici? Pentru că multe dintre substanțele toxice produc tocmai acele disfuncții de organ de care vorbeam mai devreme.

Află de aici mai multe despre consecințele intoxicației cu clor.

Specialitatea este extem de frumoasă și este extrem de actuală, pentru că suntem înconjurați de substanțe chimice, de substanțe toxice. Pe de altă parte, este o specialitate în continuă dinamică pentru că mereu apar substanțe chimice la care organismul poate fi supus.

Este extrem de incitantă pentru că te comporți ca un detectiv care încearcă să identifice tipul substanței care a cauzat intoxicația respectivă.

Și este o specialitate care nu te plictisește. Având atât de multe substanțe chimice care ne înconjoară, și tipul de pacienți care ajung în Terapie Intensivă este unul extrem de diferit. Astfel, de la o zi la alta ai provocări noi, ai medicamente sau substanțe cu care te confrunți și, evident, ai satisfacția că ai reușit să identifici un astfel de caz și, mai mult decât atât, să îl și salvezi.

SmartLiving: Cum arată o zi din viața dumneavoastră, atunci când sunteți la spital?

Dr. Radu Țincu: Ziua începe undeva pe la ora 7.30 când are loc vizita, împreună cu colegii mei. În fiecare dimineață facem o vizită, atât pacienților internați pe parcursul gărzii, cât și celor care sunt deja de o perioadă de timp internați în secție.

După care stabilim împreună toate strategiile pentru ziua respectivă, anumite intervenții care urmează a fi făcute acestor pacienți: dacă avem de realizat investigații suplimentare, discutăm despre tratament și despre managementul acestor pacienți. Și stabilim, evident, pacienții care nu mai necesită internarea în Terapie Intensivă și pot fi externați.

Apoi, urmează partea în care fiecare va avea pacienții lui pe care să-i evalueze și continuă să-i îngrijească în toată perioada internării.

Despre frustrarea activității birocratice

Eu, din păcate, la un moment dat, trebuie să realizez și niște activități administrative, ca șef de secție. Sunt extrem de multe lucruri care țin de birocrație și care trebuie realizate.

Ele ocupă un interval de timp suficient de important din viața medicului. Dar fără ele, secția nu ar putea funcționa, nu ar putea fi aprovizionată cu materiale de care are nevoie, cu medicamentele de care are nevoie. Toată infrastructura respectivă nu ar putea funcționa, e nevoie de realizarea unor intervenții de mentenanță sau de remediere a unor defecțiuni, dacă au apărut.

Ulterior, fiind și cadru universitar, după-amiaza, de obicei, este dedicată studenților. Începând cu ora 14.00-14.30, încep activitățile cu studenții. Inițial, discutăm de cursuri, care se desfășoară în amfiteatru și sunt partea teoretică a activității didactice.

Apoi, sunt activitățile practice, adică studenții ajung în Terapie Intensivă, lângă patul bolnavului și împreună cu ei, pe grupe mai mici, discutăm aplicat pe fiecare caz în parte. Și încercăm să-i învățăm cât mai multe lucruri și să-i facem să gândească medical, să îi stimulăm să gândească, să le arătăm care este logica unei discuții medicale, în încercarea de a-i face, când termină facultatea, medici buni.

SmartLiving: Ce vă place cel mai mult în meseria dumneavoastră?

Dr Radu Țincu: Cel mai mult, sigur, activitatea cu pacienții. Nimic nu e mai frumos decât să lucrezi cu pacienții și să fii alături de ei, pentru că îți oferă cea mai mare satisfacție. În momentul în care este salvat și pacientul pleacă din ATI, modul în care îți mulțumește cu cea mai mare sinceritate, uneori până la lacrimi sau negăsind cuvintele necesare să-ți mulțumească, e cea mai mare bucurie pe care omul o poate avea.

Ulterior, activitatea cu studenții sau cu medicii rezidenți, pentru că mi se pare că doar așa putem să clădim o societate mai bună, mai performantă: dacă ne ocupăm să clădim destinul acestor oameni și să le oferim toate informațiile de care au nevoie pentru a putea să aibă o profesie mai bună, mai bine structurată.

SmartLiving: Care e partea mai neplăcută a activității dumneavoastră?

Dr Radu Țincu: Ce nu-mi place? Nu că nu-mi place, doar că-mi ocupă foarte mult timp: activitatea birocratică. Pentru că, încă o dată, cred că birocrația din Româania, mai ales din sistemul public, este inutilă, de foarte multe ori, și această birocrație în exces mănâncă foarte mult timp, iar oamenii trebuie să piardă foarte multă energie și timp pentru a gestiona toată birocrația aceasta și din păcate, în final, ea nu are niciun punct terminus.

Nu există o finalitate după toată această muncă, în final ea se blochează undeva în vidul legislativ, în zona de conducere a Minsterului Sănătății sau în diferite departamente. Până la urmă, toată această activitate îți creează o frustrare că ai muncit atât și la final nu s-a obținut nimic.

Între Școala de Piloți, Teologie și Medicină

SmartLiving: Când a fost momentul în care ați decis să deveniți medic?

Dr Radu Țincu: Undeva în liceu, în clasa a XI-a, m-am gândit ce aș putea să fac. De principiu, îmi doream o profesie care să aducă suficientă adrenalină. Îmi doream să nu fie o profesie anostă, plictisitoare.

În același timp, îmi doream foarte mult să fie și o profesie care să genereze satisfacții și aceste satisfacții să vină din partea celorlalți. Sigur, nu au fost prea multe zone unde puteam să găsesc toate aceste deziderate.

M-am gândit, inițial, să fiu pilot de avion. Mi s-a părut că oferă și adrenalină, că îi ajut și pe ceilalți și îți dă un grad de satisfacție mare. Ulterior, am renunțat la ideea pilotajului. Am avut o perioadă de timp și ideea de a face Facultatea de Teologie. Teologia este iarăși o zonă care te aducea aproape de oameni. Ulterior, am ajuns la Medicină, unde cred că am găsit toate dezideratele: și satisfacție personală, și mulțumirea că ai putut să-i salvezi pe ceilalți și să-i ajuți, și o profesie care nu te plictisește pentru că, în fiecare zi, provocările sunt cu totul altele. Și am ales o specialitate care să îmi ofere acest grad de adrenalină.

„Aș alege din nou specializarea de ATI, fără nicio ezitare

SmartLiving: Chiar voiam să vă întreb ce v-a determinat să vă îndreptați către Terapie Intensivă?

Dr Radu Țincu: Am ales această specialitate pentru că îți oferă dinamică, este extrem de rapidă, trebuie să reacționezi într-un interval foarte scurt de timp ca să poți gestiona situația. Este extrem de complexă, pentru că îngrijim pacienți de chirurgie, pacienți de medical, pacienți care au nevoie de anestezie.

În mod clar, nu te poți plictisi pentru că ai multe zone unde-ți desfășori activitatea și, nu în ultimul rând, faptul că acei oameni se zbat între viață și moarte și tu poți să-i întorci și să le dai o șansă la viață. Reprezintă, cred, mulțumirea supremă.

În anul în care am dat rezidențiatul puteam să-mi aleg orice specialitate din România, cu excepția cardiologiei. Era singura pe care nu o mai puteam prinde în București. În rest, orice specialitate aș fi vrut, aș fi putut să o aleg. Și aș alege și acum, din nou, specializarea de ATI, fără nicio ezitare.

Pe patul de spital, acolo între viață și moarte, oamenii îți împărtășesc toate frământările lor sufletești

SmartLiving: Dar nu e dificil și stresant să fii înconjurat de pacienți aflați în stare critică?

Dr Radu Țincu: Este dificil, responsabilitatea e foarte mare. Totuși, în viață există un echilibru, așa că și satisfacția este proporțională cu această responsabilitate. Însă, pe mine specialitatea m-a învățat foarte multe și din perspectivă umană.

Stând acolo și vâzând cum oamenii se luptă între viață și moarte, discutând cu ei, discutând cu familiile lor, preluăm o parte din toată experiența lor de viață. Acești oameni îți oferă o perspectivă nouă asupra vieții pentru că-ți împărtășesc toate problemele lor. Și nu discutăm de problemele medicale. Oamenii aceștia, pe patul de spital, acolo între viață și moarte, îți povestesc toate problemele lor sufletești, emoționale, regretele lor, vina sau anumite lucruri pe care le resimt ca vinovăție.

Cred că în fiecare zi, când stăm de vorbă cu ei, suntem mai bogați din perspectivă spirituală și învățăm anumite lucruri. Și cred că am putea și ar trebui să folosim toată această experiență în activitatea noastră pentru că, până la urmă, oamenii aceștia, unii dintre ei în vârstă, îți oferă o perspectivă asupra întregii lor vieți și cred că e păcat să nu tragem concluziile după astfel de discuții.

Master la ASE: „Nu aveam cunoștințele necesare în domeniul economico-administrativ“

SmartLiving: Aveti și un Master în Managementul Serviciilor de Sănătate, în cadrul ASE. V-a ajutat în activitatea birocratică?

Dr Radu Țincu: Masterul l-am făcut înainte să am activitate birocratică, pentru că m-am gândit că activitatea medicală nu poate fi complet ruptă de cea administrativă. La un moment dat, indiferent de poziția pe care o ai într-o secție sau spital, fie că ești șef de secție, manager sau director medical, este clar că gestionezi și această componentă administrativă. Și atunci m-am gândit că este extrem de important ca cineva să ne explice cum să facem lucrul acesta.

Nu sunt adeptul oamenilor postați în diferite poziții pe oricare alt criteriu decât cel de performanță și pregătire. Nu aș fi putut niciodată să accept funcția de șef de secție dacă nu înțelegeam cum funcționează administrativ o secție. Și acest lucru îl faci dacă cineva îți explică și dacă cineva te învață cum să gestionezi lucrurile respective.

Tocmai de aceea, România a ajuns într-o situație atât de proastă de-a lungul anilor, pentru că oameni fără pregătire ocupau funcții pe care nu știau să le gestioneze, iar politicile pe care le elaborau erau greșite. Și acest lucru se răsfrângea asupra întregului departament.

Eu nu pot să iau decizii în necunoștință de cauză care să afecteze destinele angajaților din secția mea și acest lucru m-a determinat să fac un astfel de Master, pentru că nu aveam cunoștințele necesare în domeniul economico-administrativ.

Și atunci, cineva trebuia să-ți arate care este calea de urmat. Pe de altă parte, activitatea de spital birocratică s-a intensificat foarte mult și oricât de doritor ai fi să înveți de unul singur, nivelul ridicat de complexitate a acestor activități birocratice depășește această dorință personală de a învăța.

„Medicina viitorului nu este o medicină curativă, este o medicină preventivă

SmartLiving: Care sunt principalele lucruri pe care le-ați schimba sau îmbunătăți în sistemul de sănătate din România?

Dr Radu Țincu: În primul rând, cred că trebuie regândită politica sanitară. Sunt câteva elemente care mi se par esențiale și care sunt deja uitate. De fapt, nu au fost niciodată în prim plan.

Unul este reprezentat de medicina preventivă. România investește bani doar în tratamentul oamenilor, fără să ne punem întrebarea dacă putem face ceva până ca ei să să îmbolnăvească.

Medicina preventivă înseamnă politici sanitare de prevenție prin programe educaționale sanitare care să vizeze educația școlară a copiilor, în domeniul sănătății și ulterior educația adulților prin instituțiile unde aceștia lucrează, să poată să participe la astfel de programe educaționale, în care să li se explice, în mod periodic, ce trebuie să facă pentru sănătatea lor.

Medicina viitorului nu este o medicină curativă, este o medicină preventivă, trebuie să ne învățăm cu toții că unele boli pot fi prevenite. Obezitatea, diabetul zaharat, hipertensiunea arterială, depedența de alcool, de tutun sunt boli care pot fi prevenite prin programe educaționale.

Despre pacienții blocați între două lumi

SmartLiving: Sunteți aproape mereu, cred, în preajma pacienților grav bolnavi, la limita dintre viață și moarte. Cum se vede din perspectiva medicului acest prag?

Dr Radu Țincu: E greu de spus. Am observat că mulți dintre ei, uneori, își așteaptă rudele să vină să-i viziteze. Am avut pacienți care erau într-o stare foarte gravă de multe zile și după ce a venit fiul sau fiica din străinătate, la interval de câteva ore, au decedat. Ceea ce cred că ne-a spus tuturor că parcă aveau nevoie să se mai revadă cumva, să-i mai simtă cumva pe cei din familie aproape de ei.

De asemenea, am mai văzut că de multe ori, unii oameni se zbat între viață și moarte și până nu vine preotul să se roage pentru ei, la capul lor, nu reușesc să se desprindă de această lume. Cred că sunt cumva reținuți, blocați între aceste două lumi și e nevoie de energie care să favorizeze această desprindere.

„Încurajez familia să-și viziteze rudele din Terapie Intensivă“

Cred că acest element social, sufletesc, spiritual e un element de care trebuie să ținem cont și eu încurajez familia să vină să-și viziteze rudele din Terapie Intensivă pentru că sunt absolut sigur că le face bine.

Noi nu știm cu exactitate ce se întâmplă în starea de comă, cu cea mai mare acuratețe, din perspectivă emoțională. Poate acești oameni simt energia celorlalți, poate îi aud, poate simt prezența lor și acest lucru sunt absolut sigur că le face bine.

De asemenea, și famiilor le face bine să vină să-i viziteze, pentru că pot rămâne ulterior împăcați că nu i-au abandonat, că au fost alături de ei atunci când apropiații lor au părăsit această lume.

Despre credință: „Sunt o persoană religioasă, dar nu habotnică

SmartLiving: În multe dintre interviurile pe care le-ați dat ați vorbit despre latura spirituală. Sunteți o persoană credincioasă?

Dr Radu Țincu: Da, sunt o persoană religioasă care înțelege religia în contextul lumii moderne și actuale. Nu sunt o persoană habotnică. Sunt o persoană care crede că, mai degrabă decât să vorbim despre religie, mai bine o aplicăm în viețile noastre. Degeaba mergem și ne rugăm, degeaba mergem la biserică duminica și ulterior nu aplicăm nimic în viața noastră cotidiană. Eu cred că trebuie să pornim în a fi mai buni și mai iertători cu ceilalți și a le oferi celorlalți sprijinul.

Degeaba mergem la biserică și aprindem lumânări cu ambele mâini și stăm în genunchi și ne rugăm, dacă ulterior trecem indiferenți pe lângă toți din jurul nostru, trecem fără să ne pese de problemele celorlalți.

„Credința le dă medicilor energia necesară să lupte cu moartea“

SmartLiving: Cât de mult contează credința în Dumnezeu pentru un medic anestezist?

Dr Radu Țincu: Eu cred că e important să ai credință. Pentru că dacă nu crezi în nimic, nu ai niciun fel de direcție. Până la urmă, și ateii cred în ceva: cred în necredința lor, au un țel în care cred.

Cum ar fi să ne trezim într-o dimineață și să nu mai credem în nimic?! Toată lumea are anumite activități crezând într-o finalitate, crezând în ceva. Eu cred că medicii trebuie să aibă credință pentru că, de multe ori, credința le dă energia necesară să lupte cu moartea. Le dă, uneori, liniștea, le dă suportul, pentru că, de multe ori, bătăliile sunt pierdute. Cum ar fi o bătălie pierdută fără să ai credință.

E destul de dificil să treci peste momentele în care ai pierdut pacienți. De asemenea, cred că credința și aici extrapolăm la religie, este un izvor de moralitate în viețile noastre.

Noi trebuie să aplicăm dogmele morale ale religiei. Religia ne învață niște lucruri foarte bune: să nu furăm, să nu ucidem, să nu fim agresivi, să ne iubim între noi, să nu facem rău celorlalți, să le oferim o cană de apă celor care sunt însetați. Până la urmă, toată această moralitate ar fi extrem de utilă într-o societate agresivă, așa cum este societatea actuală.

Mai degrabă, am învăța că e bine să ne iubim aproapele decât să ieșim cu bâta în trafic și să le spargem capul celorlalți că nu ne-au dat prioritate. Cred că aceasta este marea problemă a societății actuale pentru că vede religia din perspectivă dogmatică, din perspectivă strict instituțională. Nu, haideți să aducem în viețile noastre elementele religiei care ne fac bine, ne fac să fim mai fericiți, mai buni, mai veseli și să trăim într-o mai bună armonie unii cu ceilalți.

Anestezia generală prinde întotdeauna!“

SmartLiving: Să trecem acum la o serie de întrebări mai practice: de ce uneori nu „prinde“ anestezia?

Dr Radu Țincu: Dacă discutăm despre anestezia locală sau loco-regională, da, se poate întâmpla și, mai ales, când există infecție la locul respectiv. Dacă există infecție înseamnă că acolo este un pH acid, iar anestezicul funcționează în funcție de pH-ul țesutului respectiv și în cazul acestor infecții pH-ul este unul acid și, din păcate, anestezicul nu mai poate să aibă eficiența pe care o avea în mod normal.

Anestezia generală prinde întotdeauna! Nu există persoană care să nu poată fi anesteziată general.

Află de aici ce este pH-ul organismului și de ce aciditatea și alcalinitatea în exces ne pun viața în pericol

Anestezia generală scurtează viața: mit sau realitate?

SmartLiving: Ce simptome sunt îngrijorătoare după o anestezie?

Dr Radu Țincu: Nu există simptome îngrijorătoare. De obicei, pacienții sunt evaluați postanestezic. În primele 24 de ore rămân, cel mai frecvent, într-un salon de Terapie Intensivă postoperatorie. Ei sunt supravegheați de medicul anestezist, întotdeauna vor fi externați atunci când substanțele anestezice au fost eliminate.

Tocmai această menținere a pacientului în Terapie Intensivă este realizată pentru a putea să identificăm, la timp, anumite reacții adverse sau complicații pe care anestezia le poate produce.

SmartLiving: Există consecințe pe termen lung pe care le putem pune pe seama anesteziei?

Dr Radu Țincu: Se pune întrebarea dacă anestezia generală scurtează viața. Nu scurtează viața anestezia generală.

Într-adevăr, la persoanele vârstnice, poate să determine disfuncție cognitivă postoperatorie, adică e nevoie de o perioadă mai lungă de timp ca aceștia să-și recapete toate capacitățile intelectuale de dinainte de anestezie. Pentru că metabolizarea anestezicelor este mai dificilă la persoana vârstnică și, de obicei, survine pe un creier unde există deja procese de degenerescență, de degradere neurologică și atunci recuperarea este mai dificilă.

Crema anestezică înainte de recoltarea analizelor poate fi mai neplăcută decât acul

SmartLiving: Care pot fi consecințele dacă facem mai multe anestezii într-un interval scurt de timp?

Dr Radu Țincu: Nu există niciun fel de studiu care să spună că e necesar un număr maxim de anestezii într-o viață sau că nu e bine să faci, de exemplu, două anestezii într-un interval de timp, cum se mai întâmplă prin diferite medii și sunt tot felul de astfel de mituri.

Să nu te trezești din anestezie generală, acest lucru nu se poate întâmpla, anstezicele respective se metabolizează, pe de o parte, sau pentru altele existe antagoniști.

SmartLiving: E OK să folosim cremă anestezică romla pentru copii, dar și pentru adulți, înainte de analize sau de vaccinuri?

Dr. Radu Țincu: Putem să folosim o astfel de cremă anestezică pentru copii. Ea va produce anestezie la nivelul pielii. Însă nu cred că este necesară, la copii se fac aceste recoltări de analize cu ace extrem de subțiri, sunt acei fluturași de recoltare care sunt aproape atraumatici, nu știu dacă e nevoie să punem copilului o astfel de cremă.

Pentru că, vedeți, crema respectivă trebuie să fie aplicată pe piele, se pune un pansament compresiv, ea trebuie să rămână acolo timp de câteva zeci de minute înainte de a recolta analiza. E o procedură care e uneori mai neplăcută pentru copil decât acul în sine. Depinde foarte mult și de gradul de toleranță al copilului și de gradul de acceptabilitate.

Citește aici cum să-i pregătim psihologic pe copii pentru analizele de sânge. „Cel mai important este să nu îi mințim pentru că se pot speria și mai tare”

Îți recomandăm și

SPUNE-ȚI POVESTEA »
"]
Căutare