Dr. Radu Botezatu, medic ginecolog: „Aproximativ 7 din 10 femei care au ales să nască prin cezariană regretă ulterior decizia luată“
Dr. Radu Botezatu este unul dintre puținii medici din România care încurajează cu adevărat nașterea naturală, chiar și după o cezariană FOTO: Arhiva personală Radu Botezatu
Dr. Radu Botezatu, medic primar obstetrică-ginecologie la Spitalul Filantropia, este unul dintre cele mai vehiculate nume în grupurile de viitoare mame atunci când se discută despre medicii care încurajează nașterea naturală, chiar și după o cezariană.
Chiar dacă există un procent covârșitor de femei care nasc prin cezariană, cel mai adesea din frica durerilor din timpul travaliului, dr. Radu Botezatu spune că 7 din 10 viitoare mămici care aleg acest tip naștere regretă alegerea făcută.
Așadar, susține cu tărie că medicii ar trebui să ofere informații detaliate despre riscurile pe care le presupune cezariana și recuperarea în urma ei, dar și gravidele ar trebui să fie sigure că au cântărit bine toate avantajele și dezavantajele celor două tipuri de naștere, înainte de a lua o decizie.
Radu Botezatu este doctor în științe medicale, asistent universitar în cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila“ și este unul dintre tinerii medici români care au preferat să învețe tehnici și practici moderne în afara țării, pe care să vină apoi și să le aplice în spitalele românești. Iar în prezent, este unul dintre cei mai căutați ginecologi din țară pentru faptul că încurajează și susține femeile care vor să nască natural.
„Sentimentul de a oferi o bucurie gravidelor“
SmartLiving: Sunteți un medic foarte solicitat. Cum arată programul dumneavoastră de zi cu zi?
Dr. Radu Botezatu: Programul meu începe dimineața, cel mai probabil la orele 07.00-07.30. Facem vizita pe secție, bolnavii internați sau pacientele care au născut sau care urmează să fie supuse unei intervenții chirurgicale sunt văzute în dimineața respectivă. Ulterior, începe activitatea de policlinică, iar mai târziu au loc intervențiile chirurgicale sau alte manevre care se fac în sfera obstetricală sau ginecologică.
După ce se termină această activitate, uneori am și altă activitate, după-amiază, la o altă clinică decât cea de stat, unde ofer doar consultații și mici manevre.
SmartLiving: Ce vă place cel mai mult în activitatea dumneavoastră?
Dr. Radu Botezatu: Îmi place sentimentul de a oferi o bucurie gravidelor în ceea ce privește nașterea, aducerea pe lume a copiilor lor.
În sfera ginecologică, satisfacția profesională stă în tratamentul diferitelor afecțiuni care influențează semnificativ viața unei femei, cum ar fi sângerări ginecologice anormale sau dureri, diverse probleme care pot fi mai mai mult sau mai puțin grave.
În ginecologie există, din păcate, și probleme în sfera oncologică, mai exact cancere. Dar dacă sunt depistate din timp, pot fi tratate cu succes.
Lipsa timpului, cel mai mare disconfort
SmartLiving: Există totuși și lucruri care vă displac sau care vă oferă mai puțină satisfacție în ceea ce privește domeniul de activitate?
Dr. Radu Botezatu: Legat de partea profesională nu există lucruri care îmi displac. În general, lucrurile care îmi plac le și practic. Această specialitate este foarte vastă, conține foarte multe domenii, iar fiecare dintre noi ne axăm pe domeniile care ne fac plăcere și în care considerăm că putem fi mai buni practicându-le.
Principalul disconfort e lipsa timpului, pentru că toate acestea necesită un sacrificiu pe plan personal și cel mai mare disconfort e lipsa timpului. Simt că aș avea mai multă nevoie de timp pe care să-l aloc domeniului profesional – pentru că, pe lângă tratamentul pacienților, există o mare nevoie de menținere la zi a informațiilor și asta presupune un timp individual atât de studiu, cât și alocat activităților științifice, studiilor pe care le facem, articolelor pe care le publicăm, cărților pe care le citim. Și timpul acesta e adesea limitat din cauza timpului petrecut cu pacienții.
Să nu mai vorbim de timpul personal, care e din ce în ce mai limitat cu cât suntem mai implicați în această profesie. Cred că acesta e cel mai mare disconfort.
Hobby-urile de care nu are timp
SmartLiving: Ce vă place să faceți în timpul liber, atunci când îl aveți?
Dr. Radu Botezatu: Îmi place să citesc, să organizez acvarii, să merg cu bicicleta, îmi place fotografia. Am mai multe hobby-uri pe care, din păcate, mai rar ajung să le practic.
SmartLiving: Dacă ați putea da timpul înapoi ați alege, din nou, aceeași specializare, știind ce implică?
Dr. Radu Botezatu: Da, cred că aș alege același lucru pentru că e ceva ce îmi dă putere de lucru zi de zi. Sunt convins că dacă nu faci ceea ce-ți place nu poți să menții o activitate intensă pe termen lung. Și pentru că îmi place ceea ce fac, aș alege, cu siguranță același lucru.
SmartLiving: Care a fost momentul în care v-ați decis să deveniți medic și ce v-a influențat alegerea?
Dr. Radu Botezatu: Alegerea pentru cariera de medic se face în timpul liceului și a fost momentul în care am luat și eu decizia (n.r. – Dr. Radu Botezatu a urmat cursurile Colegiului Național „Gheorghe Vrânceanu“, din Bacău între anii 1999 și 2003). Prin clasele mici ale liceului, mi-au plăcut anatomia, chimia, erau științe oarecum exacte, care conduceau la un rezultat palpabil. De exemplu, reacțiile chimice ajungeau la un rezultat, vedeai că faci o combinație de substanțe și obții un efect.
De cealaltă parte, anatomia e o știință fascinantă cu foarte multe lucruri nedescoperite încă, ce poate fi pusă în practică foarte ușor. Și cred că aceste două lucruri, în combinație și cu fizica m-au convins că o carieră în medicină e cea mai potrivită pentru mine.
Servicii ca în Marea Britanie pentru gravidele din România
SmartLiving: Ce v-a determinat să alegeți să profesați în România, să nu plecați definitiv în altă țară?
Dr. Radu Botezatu: Am ales să urmez una dintre universitățile prestigioase din țară – Universitatea „Carol Davila“ din București, după terminarea liceului.
Ulterior, după ce am urmat această universitate, am obținut specialitatea de obstetrică-ginecologie prin concursul de rezidențiat și apoi am avut posibilitatea să aleg un loc la un prestigios spital de obstetrică-ginecologie din București.
După perioada de training în obstetrică-ginecologie, am ales să merg doi ani în Marea Britanie, unde am aprofundat cunoștințele teoretice și practice. Și acele cunoștințe acumulate acolo am considerat că sunt foarte benefice pentru aplicare în țara noastră unde aveam anumite lucruri care încă nu se practicau și pe care am încercat și am și reușit să le implementăm la spitalul Filantropia.
Am considerat că acea experiență acumulată acolo ar putea fi în beneficiul pacientelor, gravidelor din România pentru a încerca să le oferim o calitate a îngrijirilor medicale mai înaltă decât ceea ce ofeream până atunci.
Nașterea vaginală după cezariană se practică acum de rutină
Am implementat niște tehnologii suplimentare și superioare de monitorizare fetală în România. Anumite manevre care nu se practicau atunci se practică acum de rutină. Anumite tipuri de naștere, cum ar fi nașterea vaginală după cezariană, care nu exista în România, acum există de rutină. Și sunt foarte mulți colegi care au acceptat-o și o practică de rutină.
Sunt foarte multe schimbări și consider că aceste schimbări nu aduc nimic altceva decât un mare beneficiu gravidelor din România.
Află aici ce trebuie să știi despre nașterea naturală după cezariană: e cu adevărat periculoasă?
Naștere naturală versus cezariană
SmartLiving: Totuși, cele mai recente statistici arată că suntem pe locul al doilea la numărul de cezariene din toate țările UE. De ce credeți ca se întâmplă acest lucru? Fug mamele de nașterea naturală, solicitând cezariana sau este, mai degrabă, recomandată de medic?
Dr. Radu Botezatu: Peste tot în lume e, din păcate, o creștere a numărului de operații cezariene, plecând de la America de Nord și terminând cu Europa. În România există un trend crescător, în special, în mediul privat e o incidență mult mai mare, dar și în spitalele de stat. În spitalul în care sunt eu încercăm să menținem o incidență a operației cezariene în limitele rezonabilului.
Cred că problema care conduce la creșterea acestei incidențe e din două direcții. Într-adevăr, și pacientele solicită, mai des, operația cezariană decât nașterea naturală, în general, din teama de necunoscut.
O femeie la prima naștere se teme de acea perioadă care precede nașterea și care se numește travaliu. Pentru că nu a mai trecut, e într-un mediu în care nu se simte confortabil și frica de necunoscut și de durerile asociate contracțiilor din travaliu le fac mult mai des pe femei să aleagă calea pe care o consideră mai simplă. Pentru că pot planifica nașterea, pot avea o conduită previzibilă, consideră ele.
După ce se informează corect, majoritatea gravidelor vor să nască natural
Din păcate, marea majoritate, aproximativ 6-7 din 10 femei care aleg cezariana regretă ulterior că au ales asta, dar timpul înapoi nu se mai poate da.
Și cred că obiectivul nostru, al medicilor, ar fi să informăm aceste paciente care nu au practic o problemă care să le împiedice să nască natural, să le informăm foarte clar despre ce înseamnă această operație de cezariană. Pentru că marea lor majoritate, în momentul în care primesc informația corectă și exactă, ajung să se răzgândească și reușesc să nască pe cale vaginală foarte ușor și fără complicații și recuperarea e complet diferită față de recuperarea după operația cezariană.
Cred că implicarea medicilor ar trebui să fie mult mai mare în consilierea pacientelor. Dar și pacientele care se simt nesigure și nu sunt confortabile cu momentul nașterii să ceară mai multe informații.
Există, în momentul de față, o multitudine de cursuri de pregătire pentru naștere, sunt foarte multe persoane specializate și care pot aduce un input extraordinar femeilor care urmează să nască. Se pot interesa, pot participa la astfel de cursuri, pot participa inclusiv cu partenerul. Teama aceasta de necunocut poate fi redusă foarte mult.
Un astfel de curs este susținut gratuit la Spitalul Filantropia.
Dacă apar probleme în timpul sarcinii, poate fi programată cezariana
SmartLiving: Ce le spuneți pacientelor care își doresc să nască prin cezariană, deși nu au contraindicații pentru nașterea naturală?
Dr. Radu Botezatu: Obiectivul nostru nu e de a obliga gravidele să facă așa cum considerăm noi că e mai bine, ci a le informa cu privire la riscurile și beneficiile operației cezariene versus nașterii naturale.
Eu le recomand să meargă standard pe varianta nașterii naturale și când apar diferite probleme și diferite incidente în timpul sarcinii, se poate schimba planul și programăm operația de cezariană.
Însă, pe cele care nu doresc să își asume această perioadă care precede nașterea și care se numește travaliu, nu cred că suntem în măsură să le obligăm să facă ceva ce nu își doresc.
Există, peste tot în lume, cezariana la cerere. Însă, în țările civilizate se face înainte o consiliere a acestor situații de către o moașă, un psiholog și un medic senior, fiecare transmițând informații pe aria lui de expertiză. Medicul le vorbește despre complicații, recuperare, diverse lucruri medicale, moașa le explică ce înseamnă recuperarea după cezariană, în ceea ce privește lactacția, atașamentul cu copilul, debutul acestei perioade a lactației, iar psihologul le avertizează cu privire la posibilitatea apariției diverselor probleme de natură psihică.
Depresia postpartum, mai frecventă după cezariană
Există o problemă foarte importantă care poate apărea după naștere – depresia postpartum – chiar dacă la unele femei e mai ușoară. E destul de frecvent întâlnită această formă de depresie. Depresia postpartum se întâlnește mai frecvent la pacientele care nasc prin cezarină.
După această consiliere, dacă acea femeie își dorește să nască prin cezariană, i se face operația.
La noi, din păcate, lucrul acesta nu se realizează, există operații de cezariană la cerere care se fac în mediul privat, dar nu se urmează toți acești pași. Și, din acest motiv, așa cum am zis, aproximativ 7 din 10 femei care fac cezariană regretă ulterior.
Un risc mai puțin menționat al nașterii prin cezariană
SmartLiving: De ce se întâmplă acest lucru? Ce riscuri implică operația de cezariană?
Dr. Radu Botezatu: Operația de cezariană e o operație de anvergură medie. Presupune un câmp operator, deschiderea abdomenului cu toate riscurile asociate – sângerare, infecție, leziuni de organe învecinate, chiar leziuni ale copilului – recuperarea presupune anumite riscuri infecțioase și de sângerare.
Și un risc care este mai puțin menționat femeilor care fac prima cezariană e cel ce ține de nașterea ulterioară. La următoarele sarcini, cicatricea care rămâne pe peretele uterin poate constitui un punct slab pe peretele uterului, iar dacă placenta următoarei sarcini se alipește de această zonă cicatricială, întâlnim o problemă care se numește placentă cu aderență anormală, adică e o dificultate majoră la naștere. În aceste situații, nașterea se poate solda chiar și cu extirparea uterului!
Complicații în caz de naștere naturală
SmartLiving: Dar nașterea naturală ce riscuri implică?
Dr. Radu Botezatu: Există anumite indicații de operație cezariană, nu toată lumea poate să nască natural, asta e clar. Sunt niște indicații clare de operație cezariană, printre care tulburări de creştere fetală, placenta are inserţie joasă, fătul are vicii de prezentaţie (prezentația se referă la modul în care fătul este situat cu fața vizavi de canalul de naștere).
Într-adevăr, și la nașterea naturală există anumite complicații specifice, dar în mediul actual obstetrical, unde există săli de naștere cu aparatură sofisticată, de ultimă generație, pot fi despistate și rezolvate la timp.
Cel mai des întâlnită e acea problemă cunoscută sub numele de suferință fetală, adică anumiți copii, în travaliu, au niște tulburări ale activității cardiace care le impun nașterea mai devreme decât s-ar produce în mod normal. Și pentru această problemă există, în sălile de naștere din România, diverse instrumente care ajută la nașterea mai rapidă a copilului, înainte de a intra în acea suferință fetală.
Și instrumentele folosite cel mai des sunt forcepsul și ventuza obstetricală. Toate femeile care urmează să nască pe cale vaginală ar trebui să fie consiliate înainte de intra în travaliu despre posibilitatea folosirii acestor instrumente la naștere. Rar sunt necesare, dar atunci când se folosesc, sunt în beneficiul copilului.
Naștere naturală cu forceps sau ventuză
SmartLiving: Ce presupune folosirea acestor instrumente?
Dr. Radu Botezatu: Sunt niște instrumente care presupun aplicarea lor pe craniul fetal și extracția copilui mai devreme decât ar face-o contracțiile, în mod normal.
SmartLiving: Pentru acele femei care nu au încă informațiile corecte, puteți explica ce presupune, de fapt, nașterea naturală, pas cu pas? Când ar trebui să vină la spital, de fapt, gravida? De la primele semne, de la primele dureri?
Dr. Radu Botezatu: În general, în cazul unei gravide care are o sarcină cu risc scăzut, recomandăm să aștepte debutul spontan al travaliului.
Semne de travaliu
Travaliul debutează spontan prin apariția contracțiilor regulate. Uneori, se întâmplă să se rupă membranele, așa-zisa rupere a apei, începe să curgă lichidul amniotic sau uneori apar alte semne care prevestesc declanșarea travaliului, cum ar fi diverse secreții, scurgeri vaginale altfel decât au fost până în acel moment.
În general, unei gravide care are o sarcină cu risc scăzut îi recomandăm să vină la spital pentru internare atunci când are contracții regulate la 5 minute, iar acest tip de contracții au loc pe o perioadă de minimum o oră. Această regulă e o regulă nescrisă în obstetrică și se numește regula 5-1-1, contracții la 5 minute care să dureze cam un minut, pe o durată de o oră. Dacă o gravidă vine la spital după această regulă, șansele să vină într-un travaliu avansat sunt foarte mari.
După ce ajunge la spital, va fi examinată de către moașă, medic sau de către cine a stabilit să se întâlnească la spital sau de echipa de la camera de gardă. Merge în sala de nașteri sau de pretravaliu, depinde în ce stadiu se află.
Ulterior, se așteaptă dilatația colului uterin. Colul uterin se dilată, în timpul travaliului, până la o dilatație completă de 9-10 cm. Această perioadă e, de obicei, cea mai neplăcută și, de cele mai multe ori, mama are nevoie de diverse medicamente de atenuare a durerilor asociate contracțiilor.
După naștere, bebelușul e așezat pe abdomenul mamei
În această perioadă, gravida solicită analgezia – care poate să fie gazoasă sau peridurală sau dată de anumite medicamente injectabile. În momentul în care dilatația colului s-a completat înseamnă că travaliul a ajuns la final și începe efortul expulziei.
Se declanșează un reflex prin care gravida impinge, prin forța de contracție a uterului, capul copilului coboară către vagin și către perineu, ulterior survenind nașterea. Se naște întâi capul copilului, apoi restul corpului.
După naștere, copilul e așezat, de obicei, pe abdomenul mamei, pentru că s-au dovedit beneficiile clampării (n.r. – tăierii) tardive a cordonului ombilical. Cordonul ombilical, de obicei, îl clampăm la minimum un minut, pentru ca sângele care rămâne restant în placentă să fie pulsat către circulația copilului, prevenind astfel anemia neonatală.
După ce această perioadă a luat sfârșit, e examinat copilul. Apoi se examinează și pacienta, iar dacă la trecerea copilului prin filiera pelvigenitală și pe la nivelul perineului au loc leziuni, acestea se repară prin sutură perineală. După ce această operațiune a luat sfârșit, mama este supravegheată aproximativ două ore în sala de nașteri. Dacă nu apar complicațiile specifice, e transferată în salon, unde e recomandat să ajungă și nou-născutul pentru a începe următoarea etapă – etapa de atașare la sân sau de pornire a lactației.
Din cunoștințele mele, cam peste tot în România e recomandat acest tip de cazare a mamei cu copilul, dar sunt servicii unde nu e posibil din punct de vedere administrativ.
După ce această perioadă a luat sfârșit, lăuza este externată împreună cu copilul și se recomandă să facă o programare către medicul de familie și pediatru pentru a lua în evidență copilul și a urmări planul de administrare a vaccinurilor.
În mare, cam așa decurge o naștere pe cale vaginală, fără complicații.
Ce este epidurala și ce rol are
SmartLiving: Anestezia epidurală sau alte medicamente care calmează durerea pot influența în mod negativ travaliul?
Dr. Radu Botezatu: Analgezia nu poate influența în mod negativ travaliul, dar într-adevăr, anestezia epidurală are anumite influențe asupra travaliului. Principalul lucru care poate fi observat e prelungirea duratei travaliului. În momentul în care se administrează anestezie epidurală, se prelungește oarecum perioada aceasta a travaliului. Totuși, având avantajul că e o perioadă lipsită de durerile asociate contracțiilor, prelungirea perioadei travaliului nu contribuie la creșterea disconfortului.
Anestezia epidurală e practicată de medicii anesteziști, se introduce un cateter – un mic tub – în coloana vertebrală prin care se administrează un anestezic și astfel e abolită (n.r. – oprită) senzația dureroasă în partea inferioară a corpului, ajutând astfel la atenuarea durerilor.
În momentul expulziei, uneori anestezia epidurală poate să inhibe acest reflex de împingere și atunci există o proporție mai mare de gravide care au nevoie de acele instrumente – ventuza obstetricală și foarte rar forcepsul – pentru că nemaiexistând acest reflex de împingere, nu progresează acest mecanism natural al nașterii.
Dar nu trebuie să fie un motiv de a evita anestezia epidurală. De cele mai multe ori, mamele care au nevoie de naștere cu ajutorul unui instrument nu au parte de ceva diferit față de nașterea naturală.
Într-adevăr există și unele complicații, orice intervenție obstetricală are anumite riscuri, dar acele riscuri sunt considerate foarte rare.
Nașterea naturală după operația de cezariană
SmartLiving: Spuneați că nașterea naturală după cezariană se practică de rutină în prezent. Totuși, în multe clinici și spitale publice românești se consideră că acest tip de naștere implică riscuri pentru gravidă și făt. De ce sunt medicii reticenți în privința nașterii naturale după cezariană?
Dr. Radu Botezatu: Este un tip de naștere care e posibil și care e acceptat inclusiv de ghidurile românești. Avem și noi în ghiduri această naștere vaginală după cezariană. E mai riscantă și marea majoritate nu își asumă așa ceva pentru că există o complicație rară, dar foarte gravă – ruptura uterină.
În momentul în care se produce, acea ruptură uterină poate să pună în pericol viața copilului sau sănătatea copilului. Sau poate să crească foarte mult timpul de vindecare al pacientei respective.
Fiind o complicație care apare foarte rar, există foarte multe mame care reușesc să nască natural după o cezariană, ele sunt susținute dacă se încadrează în criteriile de siguranță – acea evaluarea care se face înainte de naștere – și bineînțeles acest tip de naștere trebuie să aibă loc într-un serviciu care este pregătit pentru a oferi asistență medicală de urgență și, în principal, asistența medicală de urgență înseamnă posibilitatea de a face o cezariană rapid, în câteva minute.
Asta e posibil în toate marile spitale din România, acolo unde există un medic anestezist de gardă și unde există și un medic neonatolog disponibil non-stop și cu competențe în a resuscita un potențial nou-născut care are nevoie de intervenție rapidă după naștere.
Riscurile nașterii vaginale după cezariană
SmartLiving: Cât de frecvent apare această complicație la femeile care nasc vaginal după o cezariană?
Dr. Radu Botezatu: Există, conform statisticilor internaționale, cuantificat acest risc cam la 0,25%. Asta înseamnă că o gravidă din 200 are această complicație și asta observăm și la noi în spital. Avem parte de această complicație cam cu această incidență.
Sunt extrem de multe femei care reușesc, nu neapărat cu mine, și cu colegii mei. E un travaliu care evoluează la fel ca unul fără acea cicatrice, dar e un risc care există și care trebuie asumat și de medic, și de pacientă.
Există, în spitalul în care lucrez, naștere naturală după cezariană, e un fenomen de rutină care se întâmplă frecvent.
În multe spitale din România e acceptată nașterea naturală după cezariană, iar serviciile care nu au capacitatea adminstrativă de reacție în cazul apariției complicației, de obicei, redirecționează gravidele către noi și ne ocupăm și de gravide din afara zonei pe care o deservim în mod normal.
Există servicii în România unde nu e disponibil un anestezist de gardă sau nu există o secție de neonatologie cu capacitate de resuscitare a nou-născutului. Pentru siguranța mamei și a copilului, e mai bine ca în acele servicii să se facă o cezariană. Sau direcționarea gravidei către un serviciu care e capabil să-i ofere acest lucru, din punct de vedere administrativ, pentru că medici sunt la fel în toate locurile, avem aceleași cunoștințe, lucrăm după aceleași protocoale, e vorba de locul unde avem ocazia să ne desfășurăm activitatea.
SmartLiving: Se mai poate naște natural, în siguranță, și după 2 sau 3 cezariene?
Dr. Radu Botezatu: Toate studiile sunt făcute la nașterea naturală după o singură cezariană care nu a fost complicată și în cazul în care acea indicație nu e repetabilă.
Dar sunt și gravide care nasc și după două operații de cezariană, mai rar. Și cazuri excepționale, în care nasc natural după trei cezariene. Un lucru foarte important e că fiind atât de rare, nu sunt nici studii care să ne ofere informații complete, nu avem un calcul de risc al nașterii naturale după trei cezariene.
Citește și:
- Dr. Viviana Iordache, medic dermatolog: „Dacă tratamentul cu acid hialuronic pentru mărirea buzelor este vizibil, atunci e un eșec“
- Dr. Rareș Nechifor, radiolog intervenționist: „Am două sute de poze cu copii care s-au născut după embolizare“
- Dr Radu Țincu, medic ATI: „De multe ori, credința le dă medicilor energia necesară să lupte cu moartea“
- Dr. Horațiu Ioani, singurul neurochirurg din România atestat de Colegiul Regal Britanic: „Eu, personal, nu cred în statul mult la pat când te doare spatele. Statul la pat este nociv“
- Prof. dr. Elvira Brătilă: „În pelvis se găsesc la fel de mulți nervi ca în creier“
