Mituri despre anestezia generală, epidurală și rahianestezie, demontate de medicul anestezist

    Despre anestezie, fie că e generală, regională sau locală, circulă tot felul de idei preconcepute. Unele dintre cele mai vehiculate susțin că anestezia generală scurtează viața și că dacă miști capul după o anestezie epidurală, rămâi cu cefalee toată viața.

    La fel ca orice procedură medicală, anestezia nu este lipsită de riscuri, însă cel mai important de știut este că acestea sunt mult diminuate în prezent. În plus, în toată perioada în care te afli sub anestezie, medicul anestezist te supraveghează și te monitorizează atent, astfel încât să intervină rapid în cazul în care apar probleme.

    Dr. Florentina Mihăescu, medic primar Anestezie si Terapie Intensivă în cadrul Centrului Medical Provita, a dezvăluit adevărul din spatele celor mai vehiculate mituri despre anestezie și a explicat ce presupune fiecare tip în parte.

    3 mari tipuri de anestezie

    SmartLiving: Cu toții am auzit de anestezie, unii dintre noi au și trecut printr-o intervenție care a necesitat anestezie. Care este, de fapt, rolul ei și când este necesară?

    Dr. Florentina Mihăescu: Anestezia este o metodă medicală cu efect reversibil. Este utilizată în scopul suprimării parțiale sau totale la nivel local, regional și/sau total a sensibilității corpului la stimuli de durere, prin administrarea unor substanțe chimice.

    Are rol determinant în managementul durerii, contribuie la gestionarea controlată a mișcărilor spontane generate de pacient. Alături de sedare, devine parte esenţială din procesul chirurgical sau din procedurile medicale. Nicio intervenție chirurgicală nu se poate efectua fără anestezie!

    SmartLiving: Câte tipuri de anestezie există?

    Dr. Florentina Mihăescu: În practica medicală întâlnim mai multe tipuri de anestezie:

    • anestezie generală,
    • anestezie loco-regională (neuraxială-epidurală și rahianestezia/ blocuri de nervi periferici),
    • anestezie locală.

    Anestezia generală se caracterizează printr-o stare de inconștiență controlată și reversibilă generată de inducerea stării de somn profund. Pacientul beneficiază de ventilare artificială asistată, mușchii se relaxează, iar senzaţia de durere este suprimată total. În anestezia loco-regională și în anestezia locală se obţine blocarea transmiterii nervoase a durerii din anumite zone / segmente ale corpului, precum și relaxarea mușchilor din zonele respective.

    Anestezie generală pentru operații lungi și foarte dureroase

    SmartLiving: Ce presupune anestezia generală, cum se face, când este necesară şi cât timp poate dura?

    Dr. Florentina Mihăescu: Tipul de anestezie folosit, în speță anestezia generală, se decide în funcţie de particularităţile actului chirurgical (complexitate, localizare, durată) și de patologia preexistentă a pacientului.

    Anestezia generală este o stare clinică indusă cu substanţe anestezice de către medicul anestezist. Pacientul este într-o stare de somn profund, muşchii sunt relaxaţi, senzaţia de durere este anihilată în totalitate, iar respiraţia pacientului este preluată de către aparatul de anestezie.

    Este utilizată pentru proceduri chirurgicale în care este mai sigur sau mai confortabil pentru pacient să fie lipsit de conștiență. De obicei, se folosește în operațiile lungi sau în intervențiile considerate a fi foarte dureroase.

    Ca și orizont de timp, anestezia generală se întinde pe toată durata operației. O anestezie generală poate dura de la câteva zeci de minute până la zeci de ore. Împreună cu anestezia generală se pot folosi și alte tipuri de anestezie: anestezie neuraxială (n.r. – epidurală și rahianestezia) / blocuri de nervi periferici (n.r. – anestezic local injectat în nervii care deservesc teritoriul care urmează a fi operat).

    Premedicația îi produce amnezie pacientului

    SmartLiving: Ce se întâmplă cu organismul în timpul anesteziei generale?

    Dr. Florentina Mihăescu: Anestezia generală începe cu pre-medicația pacientului. Administrarea acesteia se face înaintea operației cu scopul de a relaxa, seda și de a-i produce amnezie pacientului. Urmează inducția anesteziei propriu-zise, în care pacientul trece de la starea de conștiență la cea de inconștiență și somn profund. Se produce amnezia, organismul nu mai percepe sau percepe foarte slab durerea (analgezie). Musculatura este paralizată reversibil (curarizare; n.r. – curara este o substanță cu acțiune paralizantă utilizată ca anestezic), funcția respiratorie este asigurată artificial cu ajutorul aparatului de anestezie.

    Combinaţia de substanţe utilizate în anestezia generală încetinește în ansamblu metabolismul organismului. Pe tot parcursul actului chirurgical, anestezia este menținută prin administrarea substanțelor anestezice. Ultima etapă este cea de trezire, în care pacientului îi revin starea de conștiență și respirația spontană.

    Pe toată durata anesteziei, funcțiile vitale ale pacientului sunt menținute în limite fiziologice prin monitorizarea permanentă a:

    Memoria, reflexele și concentrarea, afectate în primele 24 de ore

    SmartLiving: Cum ne pregătim pentru o anestezie generală?

    Dr. Florentina Mihăescu: Cu ocazia consultului preanestezic, pentru intervențiile chirurgicale elective, medicul anestezist, în baza istoricului medical al pacientului, propune tipul/tipurile de anestezie adecvate. În plus, îi explică riscurile anesteziei și paşii de urmat pentru pregătirea preoperatorie, referindu-se la medicația curentă a pacientului. Există posibilitatea ca preoperator, administrarea unor medicamente să fie întreruptă o perioadă sau numai în ziua intervenţiei.

    De asemenea, medicul anestezist poate indica introducerea altor medicamente, în funcţie de tipul intervenţiei chirurgicale si de bolile pacientului, conduita alimentară si lichidiană preoperatorie, dar și igiena personală.

    Dacă pacientul are o intervenţie chirurgicală cu externare efectuată în aceeași zi, acesta este avertizat cu privire la interdicţia de a șofa, de a semna documente oficiale și de a consuma alcool timp de 24 de ore, ținând cont de faptul că anestezia generală poate afecta memoria, concentrarea și reflexele.

    SmartLiving: Care sunt avantajele anesteziei generale?

    Dr. Florentina Mihăescu: Anestezia generală oferă avantaje atât pacientului, cât și echipei medicale. Cel mai important lucru pentru pacient este faptul că îi asigură confortul psihic și emoțional asociat cu amnezia momentului. De asemenea, permite un mai bun control al funcțiilor vitale ale pacientului de către medicul anestezist.

    Alt avantaj este că se poate folosi atât în intervențiile cu durată scurtă, cât și în cele cu durată lungă sau în cele cu durată imprecisă.

    Pentru pacienții alergici la anestezicele locale, anestezia generală reprezintă alternativa viabilă.

    Administrarea rapidă și reversibilitatea anesteziei generale reprezintă, de asemenea, mari beneficii.

    O anestezie totală nu este lipsită de riscuri

    SmartLiving: Ce riscuri presupune anestezia generală?

    Dr. Florentina Mihăescu: Progresul tehnologic actual face ca în prezent anestezia generală să fie o procedură medicală sigură.

    Cu toate acestea, anestezia generală nu este lipsită de riscuri, mai ales la pacienții cu boli cronice preexistente. Posibilele complicaţii sunt legate de aparatul respirator si abordarea căilor aeriene, respectiv de sistemul cardiovascular (tulburări de ritm, hipotensiune sau hipertensiune arterială etc.).

    În mod particular, putem aminti de hipertermia malignă, o complicaţie metabolică extrem de gravă. Aceasta include o componentă genetică importantă (la examenul preanestezic, este imperios necesar să se menționeze dacă există antecedente familiale).

    Suplimentar, ca potențiale efecte secundare putem considera:

    • confuzie și pierdere temporară de memorie (la persoanele vârstnice în special),
    • amețeală,
    • greață / vărsături,
    • tremur / senzație de frig,
    • durere în gât,
    • dificultăți de micțiune,
    • deteriorarea dinților,
    • tăieturi la nivelul limbii, buzelor și /sau gingiilor.

    Anestezia generală: riscuri de trezire în timpul operației

    SmartLiving: Cred că cea mai mare frică a unui pacient este să se trezească din anestezie în timpul operaţiei. Există acest risc? Au existat astfel de cazuri?

    Dr. Florentina Mihăescu: Există acest risc. Conform statisticilor actuale, incidenţa acestui eveniment este de 1 la 750-1.000 de cazuri.

    Prin multiple modalități de monitorizare (de exemplu, nivel de sedare, nivel de curarizare, grad de blocare a percepţiei durerii), riscul de trezire în timpul anesteziei generale este diminuat, dar nu exclus în totalitate. Imperativ de știut este faptul că, pe durata anesteziei generale, medicul anestezist nu lasă pacientul nesupravegheat, ceea ce permite administrarea suplimentară a medicației de întreținere la timp!

    Ce dificultăți presupune o anestezie generală la copii

    SmartLiving: În cazul copiilor, anestezia generală prezintă riscuri suplimentare?

    Dr. Florentina Mihăescu: În cazul copiilor, riscurile sunt legate, în principal, de anatomia și fiziologia aparatului respirator, anatomie specifică copilăriei. Astfel, complicaţiile respiratorii sunt cele mai frecvente (laringospasm, bronhospasm, hipoxemie). De asemenea, pot exista dificultăți cu abordul vascular (cu cât sunt mai mici copiii, cu atât este mai dificil).

    SmartLiving: Este adevărat sau doar un mit că o anestezie generală scurtează viaţa?

    Dr. Florentina Mihăescu: În mod clar este un mit, nu se poate vorbi despre „scurtarea vieţii“ pentru nicio substantă folosită în anestezia generală.

    SmartLiving: În cât timp se elimină anestezicul din organism?

    Dr. Florentina Mihăescu: În anestezia generală se folosesc mai multe substanţe ale căror procese de metabolizare sunt diferite și atrag timpi de eliminare diferiți. În medie, acestea sunt eliminate din organism într-un interval de 2-4 ore de la administrare.

    Anestezie rahidiană versus anestezie epidurală

    Anestezicul se injectează subarahnoidian în cazul rahianesteziei și în spațiul peridural în cazul anesteziei epidurale
    FOTO: Shutterstock

    SmartLiving: Cum se deosebește o anestezie rahidiană de una epidurală? Ce presupune și când se folosește fiecare?

    Dr. Florentina Mihăescu: Anestezia rahidiană și cea epidurală presupun blocarea unor nervi sau trunchiuri nervoase la nivelul măduvei spinării. Diferenţa constă în locul injectării anestezicului local: subarahnoidian, în lichidul cefalorahidian (rahianestezia) și în spaţiul peridural (anestezia epidurală).

    Sunt utilizate în anestezia loco-regională sau în situatiile în care anestezia generală ori alt tip de anestezie nu se recomandă. De precizat faptul că aceste tipuri de anestezie pot fi folosite împreună cu anestezia generală sau cu sedarea intravenoasă.

    SmartLiving: E adevărat sau doar un mit că, dacă mişcăm capul după aceste anestezii, vom rămâne cu dureri de cap toată viaţa?

    Dr. Florentina Mihăescu: Este doar un mit. Cefaleea (adică durerea de cap post-puncție durală) apărută după anesteziile rahi- și epidurală este legată de câteva aspecte:

    • tipul și dimensiunea acului de puncţie folosit. În prezent, se folosesc ace de un anumit tip, cu diametrul mic;
    • puncția durală;
    • cantitatea de lichid cefalorahidian exteriorizat.

    Dacă cefaleea post-puncţie este prezentă, există tratamente conservatoare eficiente precum soluţiile terapeutice farmacologice și nefarmacologice (hidratare adecvată). De asemenea, se recomandă „blood patch“ (pansament sangvin peridural) în situația simptomelor severe, dar cefaleea nu rămâne pentru „toată viața“.

    SmartLiving: Ce avantaje şi ce riscuri au anesteziile rahidiană si epidurală?

    Anestezia epidurală și rahianestezia sunt cele mai frecvente tipuri de anestezie folosite pentru nașterea prin operație de cezariană FOTO: Shutterstock 

    Dr. Florentina Mihăescu: În ambele situatii, pacientul este conştient sau uşor sedat (nu adormit total), ceea ce permite un control mai bun al durerii. De asemenea, un consum mai mic de opioide sistemice limitează apariția posibilelor situații adverse (grețuri și vărsături).

    Recuperarea funcției intestinului este mai rapidă, iar funcția respiratorie nu este afectată (vezi anestezia generală). Adițional, pentru anumite intervenții, precum cele din obstetrică (operație cezariană), din punct de vedere emoțional, se recomandă ca pacienta să fie conștientă. Este foarte important pentru mamă să-şi vadă și să-și audă bebeluşul.

    Riscurile identificate se rezumă la:

    • puncţie / anestezie nereuşită,
    • cefalee post-puncţie durală,
    • sângerare / hematom medular,
    • infecţie.

    Anestezie dentară

    SmartLiving: O anestezie dentară ce particularități are?

    Dr. Florentina Mihăescu: În procedurile stomatologice, în funcție de complexitatea intervenției, se pot folosi mai multe  tipuri de anestezie:

    • anestezie locală (iniţial se utilizeaza un gel / spray anestezic, apoi se injectează anestezicul în zona de lucru);
    • sedare intravenoasă (pacientul este adormit prin injectarea unei substanţe printr-o branulă, în paralel folosindu-se anestezie locală, asfel încât pacientul doarme, prezintă o stare de confort și nu simte durere);
    • inhalosedare (hipnoza/somnul se obţine prin administrarea unui gaz anestezic prin intermediul unei măști faciale, dar se administrează și anestezie locală);
    • anestezie generală (accesată mai rar, dar în procedurile complicate şi de lungă durată pacientul este adormit profund, inconștient și ventilat artificial).

    SmartLiving: O anestezie locală în ce situații se recomandă?

    Dr. Florentina Mihăescu: Anestezia locală, ca modalitate unică de anestezie, se poate folosi în cazul leziunilor chirurgicale superficiale limitate la zone anatomice mici, respectiv în procedurile chirurgicale de scurtă durată. Se folosesc substanţe din clasa anestezicelor locale, combinate sau nu cu substanțe vasoconstrictoare ce au rolul de a limita absorbţia în sânge a anestezicului și de a reduce sângerarea în câmpul operator.

    Cremă anestezică și spray anestezic pentru proceduri de scurtă durată

    SmartLiving: Ce conțin spray-urile și cremele anestezice şi când pot fi folosite? Ce riscuri presupun?

    Dr. Florentina Mihăescu: Spray-urile și cremele anestezice conțin substanţe din categoria anestezicelor locale. Sunt folosite de primă intenţie înainte de puncţia venoasă la copii, dar și la adulţi. În stomatologie, se utilizează constant spray-urile înainte de injectarea anestezicului local.

    Pentru procedurile scurte și mai puţin dureroase, se pot folosi exclusiv spray-uri. Riscurile sunt legate de potențiala manifestare alergică a pacientului la substanţele conţinute în aceste produse. Dacă zona de elecție prezintă leziuni cutanate, este contraindicată utilizarea acestui tip de anestezic local.

    SPUNE-ȚI POVESTEA »
    Căutare
    Urmărește-ne și pe Facebook