Dr. Beatrice Mahler, după doi ani de COVID-19: „Am învățat ceva: când simți că ai ajuns la capătul puterilor, este foarte important să te așezi și să-ți oferi ție măcar un sfert de oră“
În ultimii doi ani, rare au fost momentele fără mască pentru dr. Beatrice Mahler FOTO: Arhiva personală/Facebook
Dr. Beatrice Mahler (45 de ani) este medic primar pneumolog, asistent universitar, managerul Institutului de Pneumologie „Marius Nasta“ din București și unul dintre participanții activi, din linia întâi, în lupta anti-COVID. După doi ani de pandemie, valurile de îmbolnăviri par mai ușoare, iar dr. Beatrice Mahler trage linie și, în ciuda masivelor pierderi, spune că e important să vezi lista plusurilor, „ca să poți să te repoziționezi acolo unde este nevoie de tine“.
Început de primăvară 2022. Breaking news-urile televiziunilor enumeră proaspetele atacuri ale rușilor în Ucraina și remarcă reziliența președintelui ucrainean Volodimir Zelenski. Numărul testelor pozitive COVID-19 din România își continuă trendul descrescător, fiind înregistrate doar 6.832 de cazuri noi. Presiunea pe medici a mai scăzut, urgențele legate de COVID sunt mai puține, acum accentul se pune pe tot ce înseamnă „post-COVID“.
Printre discuțiile cu pacienții la spital, într-un interviu telefonic, dr. Beatrice Mahler, managerul Institutului de Pneumologie „Marius Nasta“ din București, schițează un bilanț al ultimilor doi ani și subliniază consecințele pe termen lung pe care le vor resimți mai ales cei care au trecut prin boală în valul patru și cei care au pierdut pe cineva apropiat.
Tot mai mulți pacienți cu simptome post-Covid
Smart Living: Ce faceți, în această perioadă, în care pare că lucrurile s-au mai calmat în ceea ce privește numărul și gravitatea cazurilor de COVID-19?
Dr. Beatrice Mahler: Pentru zona de COVID, pregătim documentele către DSP (n.r. – Direcția de Sănătate Publică) pentru a reduce numărul de paturi.
Suntem ocupați cu vizita OMS pentru proiectele pe care le avem în Institutul „Marius Nasta“, care vizează asistența pacientului cu tuberculoză.
Iar la nivel de spital este o activitate intensă, pentru că există un număr destul de mare de pacienți care vin la evaluare pentru sindroame post-COVID. Cei care vin pentru internare continuă sunt pacienți, din păcate, cu forme destul de severe ale afecțiunilor care sunt depistate tardiv: tuberculoză, cancer sau infecții respiratorii care ajung în ultimul moment.
Smart Living: Să înțeleg că s-a mutat, mai degrabă, atenția asupra sechelelor lăsate de COVID în perioada aceasta: simptomele și recuperarea post-COVID.
Dr. Beatrice Mahler: Da, e adevărat. Cel puțin acum, în ultimul val, sunt pacienți care vin cu afecțiuni asociate sau afecțiuni pe care le-au depistat ca urmare a trecerii prin COVID și ele necesită o atenție suplimentară din partea medicului pneumolog. Sindromul post-COVID de sine stătător ne așteptăm să-l vedem la un pacient care are comorbidități, poate de altă natură, nu neapărat respiratorii.
Citește aici cât durează tusea post-COVID și cum se tratează corect.
Când e necesar să facem analize post-COVID
Smart Living: Le recomandați tuturor celor care au trecut prin COVID să facă anumite analize investigații, sau doar în anumite situații sunt necesare?
Dr. Beatrice Mahler: Nu toți cei care au trecut prin boală au nevoie de investigații. Acestea sunt recomandate în funcție de simptomatologia restantă. Dacă sunt pacienți care nu au simptome post-COVID, dar au trecut prin boală sau simptomele s-au rărit după două-trei zile și nu au rămas cu mnifestări care să îi deranjeze, pe termen lung, nu au de ce să-și facă un control medical.
Însă simptomatologia care rămâne după trecerea prin COVID trebuie evaluată de către un medic, indiferent dacă este la nivelul aparatului respirator, dacă este vorba despre o simptomatologie care indică o afectare a cordului sau o simptomatologie neurologică.
„Să devin medic a fost singurul lucru pe care mi l-am dorit“
Smart Living: Încercăm să ne îndepărtăm puțin de agenda spitalului pe care îl conduceți, de calitatea dumneavoastră de manager și să ne întoarcem în copilărie. Știu că preocuparea dumneavoastră principală ca pneumolog este tuberculoza, o preocupare care vine din familie, după cum ați povestit într-un interviu. Ne puteți detalia?
Dr. Beatrice Mahler: Da, mama mea a avut tuberculoză copil fiind, la vârsta de 8 ani. Probabil că mare parte dintre cei care devin medici au o motivație care e dincolo de dorința de a ajuta, iar alegearea specializării o faci și din considerente personale, care țin de mai multe variabile. Pentru o parte dintre noi e vorba de impactul pe care îl au poveștile din familie și dorințele celor la care ținem.
Smart Living: Unde v-ați petrecut copilăria?
Dr. Beatrice Mahler: Mi-am petrecut copilăria la Oradea, iar vacanțele la bunici. Oricum, doar duminica era ziua când stăteai acasă cu părinții sau aveai activități suplimentare. Copilăria mea a fost înainte de 1989 și atunci săptămâna de școală era de 6 zile.
Smart Living: Totuși, vă amintiți care a fost momentul în care v-ați hotărât să deveniți medic?
Dr. Beatrice Mahler: Să devin medic a fost singurul lucru pe care mi l-am dorit în viață. Nu am vrut să devin altceva. A fost dorința de la grădiniță și niciodată nu m-am văzut făcând altceva.
Smart Living: Ați avut vreodată un moment în care ați regretat că v-ați ales această profesie?
Dr. Beatrice Mahler: Nu! Nu puteam să fac altceva mai bine sau mai din suflet sau care să mă împlinească mai mult. Eu cred că fiecare se naște cu o misiune, adică ne alegem să facem ceva pentru cei din jurul nostru. Eu am ales să fiu medic.
Pentru mine, medicul a fost întotdeauna omul cu voce blândă care ține pacientul de mână, care are o vorbă bună atunci când ai o suferință și al cărui cuvânt este important. Întotdeauna, dacă doctorul a spus că trebuie făcut într-un anumit mod în ceea ce privește alimentația, tratamentul, cuvântul medicului era deasupra oricărei discuții. Nu se discuta, se respecta!
Și mi s-a părut extrem de mare responsabilitatea unei astfel de persoane care aduce într-o familie sau în viața cuiva o schimbare a modului de viață, a principiilor de viață, câteodată.
Este o responsabilitate mare și atunci fiecare cuvânt pe care un medic îl spune în fața unui pacient trebuie spus cu foarte multă atenție. Pentru că, chiar dacă nu întotdeauna realizăm, pacientul poate să fie extrem de marcat, nu doar în sens pozitiv, ci și în sens negativ de anumite cuvinte ale medicului. Responsabilitatea trebuie să fie dublă. Nu doar medicală, ci și umană.
„Fără acel timp pe care îl dedici pacientului, nu poți vorbi de medicină“
Smart Living: Aveți timp la fiecare consultație să discutați cu pacienții, să le spuneți o vorbă bună?
Dr. Beatrice Mahler: Da! Eu cred că discuția cu pacientul este obligatorie și că fără acel timp pe care îl dedici pacientului, nu poți să vorbești de medicină sau de un pacient care să fie aderent la tratament.
Sigur, e foarte mult de muncă, timpul este limitat, pentru că este foarte multă birocrație, dar fără să stai de vorbă cu pacientul tău și fără să-i explici despre motivele pentru care iei anumite decizii în ceea ce privește diagnosticul sau tratamentul, nu poți să te aștepți ca pacientul să fie de acord cu ele și să nu aibă întrebări.
„Un lucru important pe care l-am înțeles cu ajutorul psihologilor“
Smart Living: Cum v-au schimbat ultimii doi ani, ca medic și ca om?
Dr. Beatrice Mahler: Au fost multe lucruri grele care și-au pus, surprinzător, amprenta și într-un mod pozitiv. Nu doar asupra mea, ca om, ci asupra acitivității medicale, în general. Pandemia a adus multe necazuri, dar am reușit cumva să scoatem în evidență partea bună.
Am învățat că în momentele dificile, este foarte important să ai aproape oameni care să pună umărul, ca să reușești să depășești acele momente. Și mă refer aici la primele luni, în care aveam un număr mare de pacienți și nu știam cu ce ne luptăm, nu știam ce se întâmplă, era o afecțiune complet nouă. Societatea civilă, atunci, dar și Guvernul au direcționat un sprijin important către spitale. Sprijin pe care l-am simțit fiecare dintre noi. Și fără de care nu am fi reușit să depășim acești doi ani.
Apoi, am învățat ceva: în momentele foarte grele, când simți că nu mai ai resurse și că, practic, ai ajuns la capătul puterilor, este foarte important să te așezi și să-ți oferi ție măcar un sfert de oră. Ca să poți să te repoziționezi acolo unde este nevoie de tine.
Și că este foarte important, ca să nu ajungi bolnav, să îți acorzi acel sfert de oră din când în când. Pentru că altfel nu poți să îi ajuți pe cei din jurul tău. Acesta a fost un lucru important pe care l-am înțeles cu ajutorul psihologilor care au fost în „Marius Nasta“ și cărora le mulțumesc.
Psihologii ne-au învățat că nu putem avea grijă de ceilalți dacă nu avem grijă de noi. Și că avem nevoie, în fiecare zi, de câteva minute care să fie pentru noi. În aceste minute trebuie să nu ne mai judecăm că nu am făcut suficient. Să reușim să înțelegem la sfârșitul zilei, când realizăm un bilanț al lucrurilor pe care le-am făcut, că avem conștiința curată și că am dat tot ceea ce am putut mai bine și că, în fiecare zi, încercăm să devenim mai buni.
„Evoluția fulminantă pe care au avut-o mai ales cei din valul patru e o dramă pe termen lung“
Smart Living: În afară de cele câteva minute pe care ați învățat să vi le acordați zilnic, ați avut și perioade libere mai lungi în care să mergeți în concediu, de exemplu?
Dr. Beatrice Mahler: Bineînțeles! Lucrurile s-au schimbat în bine. A fost o diferență între anul 2020 și 2021. Dacă în 2020 am fost în spital tot timpul, în 2021 am învățat ce să facem, am avut acces la vaccin. Ne-am obișnuit cu boala, am știut la ce să ne așteptăm. Au fost niște momente în care am avut provocări pe partea de management, val mare de pacienți, dar per total, au fost și momente în care am putut să gândim altfel timpul nostru. Să îl eficientizăm, să ne dăm seama că e important să te bucuri de viață.
Și acum, când vin pacienții la control, cu sindroame post-COVID, o parte dintre ei povestesc cu regret despre momentele dificile prin care au trecut, de faptul că o parte dintre ei și-au pierdut soțul/soția. Evoluția fulminantă pe care au avut-o mai ales cei din valul patru e o dramă pe termen lung, îi va impacta mai mult în următoarea perioadă. Pentru că abia acum își revin ei după boală și pentru că lipsa celui care le-a fost alături mulți ani, din păcate, îi va afecta.
Citește aici poveștile personale, autentice, ale unor oameni pentru care COVID-19 a însemnat moartea cuiva apropiat. Iar aici găsești resurse de la psiholog pentru a trece peste pierderea cuiva drag.
„Tehnicile de relaxare pe care le-am învățat la «Nasta» ajută. Chiar și în viața personală“
Smart Living: Reușiți să vă deconectați de aceste drame ale pacienților după ce ajungeți acasă?
Dr. Beatrice Mahler: Am învățat, da! Dar asta nu înseamnă că nu țin minte. Totuși, așa cum am spus, trebuie să învățăm să avem grijă de noi ca să ajutăm în fiecare zi alți oameni care au nevoie de noi.
Și sunt metode prin care putem facem acest lucru. Sigur, nu suntem perfecți, în fiecare zi avem de învățat. Dar trebuie să avem încredere, pentru că psihologii nu sunt degeaba lângă noi. Și tehnicile de relaxare pe care le-am învățat la „Nasta“ chiar au fost eficiente. Le-am învățat în momente de criză, dar ajută. Chiar și în viața personală.
Smart Living: Ce vă place să faceți în timpul liber?
Dr. Beatrice Mahler: Să citesc!
Cel mai dificil moment: vestea că arde unitatea mobilă
Smart Living: Ce ați spune că a fost cel mai greu, atât din postura de medic, cât și de manager?
Dr. Beatrice Mahler: Din punct de vedere al riscului pentru activitatea mea, a fost momentul în care m-am temut că vom rămâne fără oxigen pentru pacienți. Dar momentul de intensitate majoră a fost acela în care am primit telefonul că arde unitatea mobilă. Până când am aflat că, de fapt, nu arde, au fost câteva minute greu de descris în cuvinte.
Smart Living: Care a fost prima reacție pe care ați avut-o la aflarea unei asemenea vești?
Dr. Beatrice Mahler: Prima reacție a fost să-mi iau haina pe mine și pantofii în picioare și am ieșit pe ușă să vin spre spital. Asta era prioritatea mea.
Smart Living: Apropo de priorități: cum ați reușit să împăcați viața de medic și manager cu cea de familie?
Dr. Beatrice Mahler: Nu am avut reclamații. Eu cred că întotdeauna trebuie să ne înțelegem unii pe alții și nu pot să spun că nu am avut parte de înțelegere.
„Începând din 2020, cazurile de tuberculoză sunt extrem de severe“
Smart Living: Cum s-au descurcat pacienții cu tuberculoză în această perioadă în care prioritatea a fost reprezentată de COVID-19, iar alte afecțiuni au fost lăsate pe planul doi?
Dr. Beatrice Mahler: Din păcate, lucrurile sunt diferite la nivel de București și la nivel de țară. La nivel de București, pacienții au avut posibilitatea să-și înceapă și să-și continue tratamentul cu ajutorul colegilor noștri din dispensarele TB. Nu au avut nevoie de internare, pentru că au beneficiat de un program al Ministerului Sănătății și asta a facut diferența.
În spital, în acest moment, și începând din 2020, cazurile de tuberculoză sunt extrem de severe. Radiografii cu leziuni TB extinse, cu plămâni distruși, cu găuri în plămâni. Aproape în fiecare săptămână avem decese de tuberculoză, ceea ce era anormal pentru perioada dinaintea pandemiei. Sunt foarte multe cazuri care sunt depistate extrem de tardiv. Oamenii nu vin spre noi atunci când au simptome.
Dar sper că în această perioadă, pentru că valul acesta de COVID a fost mult mai scurt, să vină pacienții pentru diagnostic în cabinetele medicilor pneumologi.
Practic, orice tuse care ține mai mult de o lună trebuie investigată de medic!
Diagnosticul și tratamentul sunt gratuite pentru TBC
Smart Living: Care ați spune că este cea mai mare problemă în ceea ce privește tuberculoza, în prezent, în România?
Dr. Beatrice Mahler: Nu știu dacă există o problemă, pentru că pacienții au tratamente, au o rețea de dispensare TB, statul asigură diagnosticul gratuit, tratamentul gratuit.
Suntem în discuții cu colegii din străinătate și ghidurile naționale sunt adaptate după recomandările OMS, ne uităm la ce se întâmplă în străinătate, ne adaptăm, și România este la zi cu recomandările de tratament internaționale pentru TB. Trebuie să fim proactivi pentru ca pacientul cu TB din România să aibă acces la tot ceea ce înseamnă tratament adecvat și standardizat conform recomandărilor internaționale.
Asistenții sociali și comunitari au un rol esențial
Smart Living: Spuneați totuși că pacienții cu TB ajung târziu la medic. Credeți că ar fi nevoie de mai multă informare sau e vorba și de responsabilitatea ficăruia dintre noi?
Dr. Beatrice Mahler: Se lucreză, în acest moment, la proiecte care vizează rolul asistentului comunitar și al asistentului social. E nevoie să aducem asistentul social, comunitar alături de medicul pneumolog, să existe o comunicare mai bună, o colaborare. Dar pentru asta e nevoie ca anumite comunități să aibă aceste persoane angajate, iar aici există o problemă.
Ne lovim de acest lucru, de exemplu, pe proiectul de screening pe care îl are Institutul „Marius Nasta“: în comunitățile în care avem asistenți sociali și asistenți comunitari mobilizarea pacienților este foarte bună. Pentru că acei oameni cunosc comunitatea, știu fiecare familie din comuna respectivă, care sunt familiile mai sărace, care sunt oamenii mai bolnavi. Acolo unde nu avem asistenți, lucrurile merg mai dificil, ne ajută ONG-urile.
Smart Living: Care sunt planurile, obiectivele ca manager?
Dr. Beatrice Mahler: În acest moment (n.r. – la începutul lunii martie) aștept să văd cum va fi finanțarea sistemului de sănătate, după ieșirea din starea de alertă și nu pot să vă spun foarte multe până nu am datele complete. Nu poți face planuri până nu știi câți bani ai în buzunar.
