De ce nu e bine să îți faci patul dimineața. Motive care te-ar putea surprinde

De ce nu e bine să îți faci patul dimineața. Motive care te-ar putea surprinde

Să nu-ți faci patul dimineața nu e o dovadă de lene, de dezordine sau de lipsă de disciplină, de fapt, e o recomandare din partea specialiștilor. Există mai multe motive: unele legate de sănătatea fizică, altele de cea mintală. Iar pe lângă toate acestea, e vorba și de timpul și de efortul pe care le aloci în fiecare zi acestei activități.

„«Andrei, Andrei, trezește-te!», venea mama la mine în cameră dimineața, în vacanțele de vară, înainte să plece la job, și mă zdruncina ușor de umeri ca să fie sigură că mă trezesc. «Hai, trezește-te, că trebuie să fac patul!»“, povestește amuzat Andrei, de 41 de ani, care atunci considera că efortul de a-ți face patul dimineața e doar energie consumată inutil, de vreme ce seara îl deranjezi din nou. Mama lui Andrei nu mai este acum, dar el și-a creat acest obicei: dimineața, după ce se trezește, își face patul: își aranjează perna, peste ea trage cearșaful sau pilota, în funcție de sezon, iar deasupra aranjează cuvertura.

Ei bine, mulți dintre noi am fost învățați de părinți că patul ordonat și, eventual, acoperit cu o cuvertură imediat după trezire e dovadă de ordine și curățenie. Totuși, cercetările recente contestă această teorie.

Mai mult, unii experți spun chiar că ar trebui să nu-ți faci patul dimineața! Persoanele care își fac patul imediat după trezire zi de zi se pot îmbolnăvi sau își pot agrava anumite probleme de sănătate fără să-și dea seama, spun ei. Se pare că un pat frumos aranjat este exact mediul propice pentru dezvoltarea acarienilor, bacteriilor și fungilor.

1. Patul aranjat, „casă“ pentru acarienii de praf

Imagine care ilustrează acarieni de praf microscopici în țesătura unei perne FOTO: Shutterstock

Un motiv important pentru care nu e bine să-ți faci patul dimineața este legat, așadar, de acarienii de praf, potrivit studiilor. Aceste creaturi minuscule trăiesc în medii calde și umede, iar patul este locul ideal pentru ele. Potrivit unui studiu publicat de Universitatea Kingston din Londra, atunci când lăsăm patul nefăcut, nivelul de umiditate scade, iar expunerea la aer uscat și la lumina soarelui care pătrunde pe fereastră peste zi reduce numărul acarienilor.

Acarienii de praf sunt unii dintre cei mai întâlniți alergeni. Ei pot provoca o serie de probleme de sănătate, inclusiv astm. De altfel, expunerea la acarieni în cazul persoanelor alergice sau sensibile la aceste insecte microscopice poate declanșa crize de astm, în unele cazuri chiar severe.

Acarienii se hrănesc cu celulele moarte ale pielii umane, iar așternuturile calde și umede oferă un mediu propice pentru a se înmulți. Prin urmare, dacă lași patul nefăcut dimineața, ba mai mult, lași atât perna, cât și cearșaful pe care dormi expuse la lumină, poți reduce populația de acarieni și, implicit, poți îmbunătăți calitatea aerului din dormitor.


„Chiar dacă mențineți curățenia în casă, acarienii tot își găsesc un mediu propice în interiorul locuinței. Din nefericire, dormitorul este adesea locul lor preferat. Lenjeriile de pat, covoarele și mobilierul captează și mențin umezeala, permițându-le acestor mici insecte să se dezvolte.“

– Dr. Rareș Simu, medic specialist în imunologie clinică și alergologie

Simptomele alergiei la acarieni

Studiile au arătat că expunerea la acarieni poate avea efecte semnificative asupra sănătății respiratorii, în special la persoanele care suferă de alergii sau de astm.

Simptomele alergiei la acarieni pot varia de la ușoare la severe și pot include următoarele manifestări:

  • rinoree (secreții nazale abundente) sau prurit (mâncărimi) la nivelul nasului;
  • sindromul picăturii postnazale (secreții nazale care se scurg în gât, provocând mâncărimi sau chiar dureri frecvente în gât și tuse);
  • piele iritată
  • congestie nazală (nas înfundat);
  • presiune sinusală (care poate provoca dureri faciale);
  • ochi roșii și prurit;
  • gât iritat;
  • tuse;
  • cearcăne, ochi umflați;
  • probleme cu somnul.

Dacă ai astm și ești alergic la acarieni, este posibil să prezinți simptome suplimentare, cum ar fi:

  • dureri în piept sau senzație de constricție;
  • respirație dificilă;
  • respirație șuierătoare, tuse persistentă sau dificultăți de respirație;
  • dificultăți de vorbire;
  • crize severe de astm.

2. Pat făcut nu înseamnă și un mediu de somn igienic

Deși pare contraintuitiv, făcutul patului este mai degrabă neigienic. Într-adevăr, un pat aranjat dă dovadă de ordine și disciplină, dar nu și de igienă, spun specialiștii.

Dimineața, pe așternuturi se regăsesc cantități variabile de transpirație, celule moarte și, eventual, bacterii de pe piele. În mod normal, un adult pierde, în medie, 300 de ml de lichid prin transpirație și respirație în fiecare noapte. Această cantitate poate varia, în funcție de sex, de greutatea corporală, de metabolism, temperatura din cameră, umiditatea din dormitor etc.

Un studiu britanic a demonstrat chiar că într-un an, adulții produc aproximativ 100 de litri de transpirație în paturile lor. Mediul umed și cald este, de asemenea, un mediu propice și pentru dezvoltarea fungilor.

Dacă te apuci să-ți faci patul imediat după ce te-ai dat jos din el, așternuturile nu se vor aerisi, creând un mediu propice pentru dezvoltarea bacteriilor și chiar și a mucegaiurilor care nu sunt vizibile cu ochiul liber.

Dacă lași patul nefăcut măcar o jumătate de oră după trezire, permiți aerului să circule și să usuce umiditatea acumulată pe timpul nopții. Acest lucru nu doar că reduce riscul de apariție a mucegaiurilor și a bacteriilor, dar contribuie și la menținerea unui mediu de somn mai igienic.

Igiena patului este esențială pentru sănătatea generală. Unele studii au arătat că așternuturile neaerisite creează un mediu propice pentru alergeni și bacterii. Așadar, așteaptă măcar o jumătate de oră înainte să faci patul pentru a permite aerului să circule și să usuce așternuturile, contribuind la menținerea unui mediu de somn mai curat și mai sănătos.

Cât de des ar trebui să schimbi lenjeria de pat

Lenjeria de pat ar trebui schimbată și spălată săptămânal, a recomandat microbiologul Philip Tierno, de la Universitatea din New York, citat de Business Insider.

În plus, ca să nu permitem transpirației și microorganismelor să pătrundă în saltea, ar fi recomandat să folosim o protecție de saltea, ideal una impermeabilă. Aceasta ar trebui schimbată și spălată o dată la două săptămâni. Cu cât vei proteja mai bine salteaua, cu atât riscurile de contaminare a acesteia sunt mai mici și, deci, vei păstra mediul din dormitor mai sănătos.

Trebuie sau nu să întorci salteaua

Depinde de saltea. Cele cu memorie, care au o singură față, nu ar trebui întoarse invers, însă ar fi bine ca, periodic (cam o dată pe lună), să le rotești la 180 de grade.

Saltelele cu două fețe pot fi întoarse pe dos o dată pe lună, pentru a evita deformarea ei.

Indiferent de tipul saltelei, producătorii recomandă înlocuirea la aproximativ 8-10 ani: „Chiar și cele mai bune saltele și toppere devin mai puțin confortabile și acumulează acarieni de-a lungul anilor, prin urmare, recomandarea este să schimbi salteaua/
topperul pentru saltea la fiecare 8-10 ani“, se arată în manualul de utilizare și îngrijire al saltelelor de pe un celebru site de mobilă.

3. O rutină zilnică fără stres

Pentru unii dintre noi, aranjarea patului dimineața face parte dintr-o rutină relaxantă, cu atât mai mult cu cât se gândesc la plăcerea cu care se vor întoarce seara acolo. Patul dezordonat poate fi chiar un factor de stres pentru o persoană care altfel este foarte ordonată. Totuși, dacă făcutul patului nu este o prioritate pentru tine și consideri această activitate un stres în plus, mai bine nu o faci. Pentru unii oameni, o rutină strictă poate induce stres și anxietate, afectând negativ calitatea somnului. O rutină mai relaxată, care nu include neapărat aranjarea patului imediat după trezire, poate contribui la reducerea nivelului de stres și la o mai bună stare de relaxare generală.

Potrivit studiilor, persoanele care se concentrează pe ritualuri de dimineață mai flexibile și mai puțin presante au raportat un nivel mai scăzut de stres și o calitate mai bună a somnului. De asemenea, un dormitor bine aerisit și așternuturile uscate (dacă lași cearșaful și perna libere, fără să le acoperi) contribuie la un mediu de somn mai sănătos, ceea ce poate îmbunătăți semnificativ odihna nocturnă.

Un alt aspect important este impactul unei rutine relaxate asupra stării generale de bine. Persoanele care nu simt presiunea de a respecta o rutină strictă dimineața au raportat un nivel mai ridicat de satisfacție și relaxare. Aceasta se reflectă și în calitatea somnului, deoarece un nivel mai scăzut de stres și anxietate contribuie la un somn mai odihnitor.

Studiile arată că un somn de calitate este esențial pentru sănătatea fizică și mentală. Somnul de calitate e necesar pentru funcționarea cognitivă, reglarea emoțională și sănătatea generală. Prin urmare, o rutină de dimineață care promovează relaxarea și reducerea stresului poate avea efecte benefice pe termen lung asupra sănătății.

4. Economie de timp și de efort

Pe lângă beneficiile pentru sănătate, există și un aspect practic: economia de timp și de efort. Când ai deja un program încărcat, în care fiecare minut contează, poți simți că atunci când nu îți faci patul, câștigi timp prețios. În loc să petreci câteva minute aranjând patul, poți folosi acel timp pentru alte activități mai productive sau pentru a te bucura de o cafea liniștită înainte de a începe ziua.

Poți încerca chiar un scurt program de exerciții fizice.

Evitarea acestui efort zilnic poate contribui la reducerea nivelului general de stres. Chiar dacă pare un detaliu nesemnificativ, orice reducere a sarcinilor zilnice poate avea un impact pozitiv asupra stării generale de bine și asupra productivității. În plus, pentru cei care nu sunt matinali, eliminarea acestui pas din rutina zilnică poate însemna un început de zi mai plăcut și mai relaxant.

Un studiu publicat în „Journal of Occupational Health Psychology” a arătat că reducerea sarcinilor zilnice neesențiale poate avea un impact semnificativ asupra nivelului de stres și asupra stării generale de bine. Prin urmare, eliminarea obiceiului de a face patul dimineața poate contribui la o rutină zilnică mai eficientă și mai puțin stresantă.

5. De ce nu e bine să îți faci patul dimineața: perspective psihologice și culturale

Aranjatul patului dimineața este văzut de unele persoane ca un semn de disciplină și ordine. Asta explică și amiralul William H.McRaven în cartea sa intitulată chiar Fă-ți patul!

Cu toate acestea, nu toți experții sunt de acord că acest obicei este necesar sau benefic. Psihologii susțin că, în timp ce unele persoane au un sentiment de satisfacție și de realizare când au patul făcut, altele pot resimți acest obicei ca pe o responsabilitate în plus.

Un studiu a scos la iveală că persoanele care se concentrează mai puțin pe detalii minore, cum ar fi făcutul patului, tind să fie mai flexibile și să aibă o atitudine mai relaxată față de viață. Acest lucru poate contribui la o mai bună gestionare a stresului și la o calitate generală sporită a vieții.

În plus, perspectivele culturale asupra acestui obicei variază. În unele culturi, patul făcut este o necesitate absolută, un semn de disciplină și respect pentru spațiul personal. În alte culturi, acest obicei este considerat mai puțin important, iar oamenii se concentrează mai mult pe confort și relaxare.

 Așadar, este important să ne adaptăm rutinele zilnice în funcție de nevoile și preferințele individuale.

Ai și tu o poveste? Ne-o poți trimite aici

Îți recomandăm să te uiți și la acest video despre sănătatea mintală

Căutare