Cei care-și amână mereu sarcinile nu sunt leneși, ci pot avea probleme serioase de sănătate: studiu
Procrastinarea, termenul folosit pentru a descrie amânarea intenționată a sarcinilor, poate fi adesea văzută ca un semn de lene. Însă un nou studiu a scos la iveală că oamenii care procrastinează pot avea asociate probleme de sănătate fizică și emoțională.
Cercetătorii au descoperit că procrastinarea este asociată, în multe cazuri, cu un nivel ridicat de stres, oboseală, depresia, dureri musculare și tulburări de somn.
În cadrul studiului au fost incluși 3.525 de studenți de la opt universități din Stockholm, Suedia, și împrejurimi. Aceștia au completat chestionare la fiecare trei luni, timp de un an.
Cercetarea, publicată în JAMA Network Open, și-a propus să investigheze dacă studenții care amână sarcinile prezintă un risc mai mare să se confrunte cu probleme de sănătate mintală și fizică. Din cei 3.525 de studenți recrutați, 2.587 au răspuns la chestionarul de urmărire nouă luni mai târziu, unde au fost măsurați mai mulți indicatori ai stării de sănătate.
Legătura dintre procrastinare și o stare precară de sănătate
Pentru a înțelege modul în care procrastinarea influențează starea de sănătate, la începutul studiului, studenții cu o tendință mai mare de a procrastina au fost comparați cu studenții cu o tendință mai scăzută de a-și amâna sarcinile.
Rezultatele au arătat că nivelurile mai mari de procrastinare au fost asociate cu simptome ceva mai pronunțate de depresie, anxietate și stres, nouă luni mai târziu.
Studenții cu niveluri mai mari de procrastinare au fost, de asemenea, mai predispuși să raporteze dureri invalidante de umeri și brațe, o calitate mai proastă a somnului, o tendință mai crescută de izolare și mai multe dificultăți financiare.
Aceste asocieri au rămas neschimbate chiar și atunci când au fost luați în considerare și alți factori, cum ar fi vârsta, sexul, nivelul de educație al părinților și diagnosticele fizice și psihiatrice preexistente.
Rezultatele studiului sugerează așadar că procrastinarea poate fi un factor de risc important pentru o gamă largă de afecțiuni, inclusiv probleme de sănătate mintală, dureri invalidante și un stil de viață nesănătos.
Cu toate acestea, cercetările nu pot indica exact dacă procrastinarea este o cauză sau o consecință a stării de sănătate precară.
Vestea bună e că acest comportament poate fi îndreptat cu ajutorul terapiei cognitiv-comportamentale, o formă de terapie bazată pe explorare, deci pe discuții, dar și pe exerciții și teme pentru acasă.