Dacă ai alergie la praf și nu o controlezi corect, poți suferi de astm

Alergia la praf e dificil de controlat și poate declanșa astmul

O alergie la praf înseamnă un disconfort major în cazul expunerii prelungite la acarienii din praful de casă. Mâncărimile de nas și de ochi, strănuturile repetate și rinoreea sunt supărătoare, dar cu adevărat îngrijorător este că alergicii la praf au un risc crescut de a suferi de astm. Acest lucru este valabil mai ales în cazul copiilor.

Chiar dacă alergia la praf necesită un efort considerabil pentru a fi ținută sub control, vestea bună este că simptomele pot fi atenuate. Colaborați cu un medic alergolog pentru a determina care sunt cele mai bune practici și metode de tratament, astfel încât să puteți scăpa de simptome.

Alergie la praf sau doar o iritare a căilor respiratorii?

Cele mai frecvente alergene perene se află în praful de casă. Acesta este o combinație de mai multe particule organice.

Dar alergia la praf nu trebuie confundată cu neplăcerea provocată de praful din casă, care îi irită pe cei mai sensibili, de obicei.

„Multe persoane confundă problemele care apar din cauza prafului inert cu alergia. În primul caz, este vorba despre un efect iritativ, nespecific și care nu are legătură cu alergia. Este adevărat, în schimb, că acest praf poate să agraveze rinita și astmul bronșic atât formele alergice, cât și pe cele nonalergice.“

Dr. Rareș Simu, medic specialist în imunologie clinică și alergologie

Alergia la praf se manifestă, în principal, la nivelul sistemului respirator și simptomele sunt presistente.

Medicul alergolog precizează că praful de casă are în componență două tipuri de acarieni (un fel de păianjeni microscopici):

  • dermatophagoides pteronyssinus și
  • dermatophagoides farinae.

În plus, există în compoziția lui și alte alergene:

  • fungi,
  • micelii,
  • resturi de insecte,
  • scuame de animale, 
  • fibre textile.

„Gândacii de bucătărie – blatella germanica, blatta orientalis, periplaneta Americana – pot să reprezinte și ei o sursă de alergie la praf de casă. Aceste particule, fiecare separat sau în combinație, pot reprezenta cauza alergiei. Ele sunt prezente în casă indiferent de anotimp, deci simptomele sunt prezente tot timpul anului.“

Dr. Rareș Simu, medic specialist în imunologie clinică și alergologie

Cauzele alergiei la praful de casă sau la acarieni

Alergia presupune un răspuns exagerat al sistemului imunitar la o substanță necunoscută care nu este, de obicei, dăunătoare. Aceste substanțe se numesc alergene și pot include anumite alimente, polen și acarieni. Persoanele alergice la acarienii din praful de casă au reacții neplăcute la rămășițele acestor insecte minuscule.

Chiar dacă mențineți curățenia în casă, acarienii tot își găsesc un mediu propice în interiorul locuinței. Din nefericire, dormitorul este adesea locul lor preferat. Lenjeriile de pat, covoarele și mobilierul captează și mențin umezeala, permițându-le acestor mici insecte să se dezvolte.

Ce simptome dă alergia la acarieni

Simptomele alergiei la acarieni pot varia de la ușoare la severe. Acestea pot include următoarele manifestări:

  • rinoree (secreții nazale abundente) sau prurit (mâncărimi) la nivelul nasului;
  • sindromul picăturii postnazale (secreții nazale care se scurg în gât, caz în care este posibil să simțiți gâdilături, mâncărimi sau chiar dureri în gât.);
  • piele iritată;
  • congestie nazală (nas înfundat);
  • presiune sinusală (poate provoca dureri faciale);
  • ochi roșii și prurit;
  • gât iritat;
  • tuse;
  • piele inflamată, de culoare albăstruie, sub ochi;
  • probleme cu somnul.

Este posibil să aveți simptome suplimentare dacă aveți astm și sunteți alergic la acarieni. Aceste simptome pot include:

  • dureri în piept sau constricție;
  • respiratie dificilă;
  • respirație șuierătoare, tuse sau dificultăți de respirație;
  • dificultăți de vorbire;
  • crize severe de astm.

Prick test, cea mai comună metodă de diagnostic pentru o alergie la praf sau la acarieni

„Atunci când un copil are probleme care ne fac să ne gândim la o alergie (răceli repetate, dermatită atopică, obstrucție nazală permanentă), sunt necesare teste – testare cutanată sau analize de sânge specifice. Testele trebuie făcute indiferent de vârstă. În cazul copiilor, mai ales la vârstă mică, sunt recomandate testele efectuate din sânge.“

Dr. Rareș Simu, medic specialist alergolog

Medicul alergolog va utiliza teste de diagnostic pentru a determina dacă aveți o alergie la acarienii din praful de casă. Cel mai comun tip de test este un test cutanat numit prick test. Mici picături de extracte purificate de alergene sunt introduse în suprafața pielii printr-o ușoară înțepare a pielii cu un tip special de ace sterile, numite lanțete. Vârful acestora abia pătrunde prin suprafața pielii, fără a provoca sângerare.

Veți aștepta apoi aproximativ 15 minute pentru a vedea dacă apar pe piele reacții alergice. În cazul în care sunteți alergic, veți observa o umflătură în jurul zonei înțepate. De asemenea, zona se poate înroși și poate apărea și senzația de mâncărime.

Uneori, se folosește un test de sânge (IgE specifice) în locul testului cutanat.

Cum ținem sub control alergia la praf: perne și pături sintetice, hipoalergene

Atunci când o persoană este depistată cu o alergie, trebuie luate măsuri foarte stricte pentru a reduce expunerea la acel alergen.

„Pentru cei cu alergie la praf de casă, trebuie scăzută concentrația de acarieni prin îndepărtarea mobilierului care nu este strict necesar. În casă ar trebui ca pe jos să existe o suprafață lavabilă, și nu mochetă sau covoare“, atrage atenția dr. Simu.

Sfatul medicului alergolog e ca în casă să fie cât mai puține cărți, draperii, perdele, cel puțin în dormitor. De asemenea, camerele trebuie să fie luminoase, bine aerisite, fără umezeală. Așternuturile trebuie călcate cu abur sau chiar fierte din când în când.

Trebuie ca perna, plapuma, salteaua să fie din materiale sintetice, hipoalergene și nu din puf, pene, lână, bumbac, conform specialistului. La ora actuală, există spray-uri și detergenți cu substanțe care omoară acarienii. Acestea se pot folosi pentru a reduce cantitatea de alergene.

Unele tratamente au efecte secundare la nivel psihic

Cea mai bună opțiune de tratament este să limitați expunerea la acarieni. Dacă acest lucru nu funcționează, există mai multe medicamente, inclusiv unele eliberate fără prescripție medicală, care pot ajuta la atenuarea simptomelor:

  • antihistaminicele, cum ar fi fexofenadina sau loratadina, pot ajuta la reducerea episoadelor de strănut, rinoree și mâncărimi;
  • corticosteroizii nazali, cum ar fi fluticazona sau furoatul de mometazonă, pot reduce inflamația având, în același timp, mai puține efecte secundare decât tratamentele orale pe bază de corticosteroizi;
  • descongestionanții, cum ar fi pseudoefedrina sau oximetazolina, pot scădea inflamația țesuturilor din pasajele nazale, facilitând respirația;
  • medicamente care combină un antihistaminic și un descongestionant, cum ar fi clorhidratul de pseudoefedrină și triprolidina clorhidrat.

Alte tratamente care pot atenua simptomele includ:

  • cromoglicat de sodiu,
  • imunoterapie,
  • inhibitori de leucotriene – unele dintre aceste tratamente au efecte secundare severe asupra sănătății mintale, cum ar fi gândurile și acțiunile suicidare. Din această cauză, trebuie utilizate numai la indicați precisă a medicului, atunci când nu sunt disponibile alte medicamente antialergice adecvate.

Îți recomandăm și

SPUNE-ȚI POVESTEA »
"]
Căutare