Apa de gură poate fi utilă în anumite situații, dar nu toate produsele sunt indicate pentru folosire zilnică și pe termen lung. Unele dintre ele reduc bacteriile din cavitatea bucală și pot ajuta în tratarea gingivitei sau după unele intervenții stomatologice, însă modifică și microbiomul oral atunci când sunt utilizate repetat, cu consecințe pe termen lung.
Acesta este unul dintre motivele numeroaselor avertismente din ultimii ani, potrivit cărora apa de gură ar distruge bacteriile bune și ar crește riscul de hipertensiune, diabet, boli cardiovasculare sau chiar cancer.
Studiile disponibile au urmărit în principal utilizarea zilnică a unor produse antiseptice, uneori de două ori pe zi. În aceste condiții au fost observate schimbări ale microbiomului oral și ale unor markeri biologici. Nu există însă dovezi că utilizarea ocazională a unei ape de gură produce asemenea efecte asupra sănătății.
Mai important de reținut e că apa de gură nu este un singur tip de produs. O soluție cu clorhexidină, una cu fluor și una destinată doar împrospătării respirației au compoziții și utilizări diferite.
Citește șiUn gel revoluționar regenerează într-o săptămână smalțul dinților și ar putea vindeca definitiv cariile, fără plombeCe se întâmplă cu bacteriile din gură după folosirea clorhexidinei
Unul dintre studiile citate cel mai frecvent a inclus 36 de adulți sănătoși din Marea Britanie. Timp de o săptămână, participanții și-au clătit gura de două ori pe zi cu o soluție fără substanță activă, iar în săptămâna următoare au trecut la o apă de gură cu clorhexidină, un antiseptic utilizat în stomatologie.
După săptămâna cu clorhexidină, compoziția bacteriilor din salivă s-a modificat, potrivit rezultatelor publicate în Scientific Reports. Saliva a devenit mai acidă și și-a redus capacitatea de a neutraliza acizii, o schimbare care, dacă persistă, poate favoriza apariția cariilor. Au scăzut și concentrațiile de nitriți din salivă și din sânge. Tensiunea sistolică a crescut ușor, dar diferența nu a fost semnificativă din punct de vedere statistic.
Lotul a fost însă restrâns, iar perioada de urmărire foarte scurtă. Toți participanții au folosit mai întâi soluția inactivă și abia apoi au trecut la clorhexidină, fără ca ordinea să fie stabilită aleatoriu. În plus, erau adulți tineri, cu o vârstă medie de 26 de ani și cu tensiune arterială normală.
Nu s-a verificat nici ce se întâmplă după întreruperea clorhexidinei. Prin urmare, nu se știe cât timp se mențin modificările microbiomului oral și nici în cât timp acesta revine la compoziția de dinainte.
Cum poate fi influențată tensiunea arterială de bacteriile din gură
Nitrații din alimentație, prezenți mai ales în legumele cu frunze verzi și în sfeclă, sunt transformați de anumite bacterii din cavitatea bucală în nitriți. Din aceștia se formează ulterior oxid nitric, substanță care ajută la dilatarea vaselor de sânge și la reglarea tensiunii arteriale.
Apele de gură cu efect antibacterian puternic pot reduce tocmai bacteriile implicate în acest proces și, odată cu ele, cantitatea de nitriți produsă în cavitatea bucală.
În studii mici, inclusiv pe pacienți hipertensivi aflați sub tratament, utilizarea repetată a unor astfel de produse a fost urmată de creșteri ușoare ale tensiunii arteriale. O metaanaliză publicată în 2026, care a reunit cinci studii despre apele de gură cu clorhexidină, nu a observat însă o creștere semnificativă a tensiunii sistolice sau diastolice. Autorii au estimat că, dacă există un efect, acesta este foarte redus și probabil fără relevanță clinică.
Rezultatele susțin existența acestui mecanism biologic, dar nu arată că apa de gură provoacă hipertensiune sau boli cardiovasculare.
Riscul de diabet
În privința diabetului, unul dintre studiile citate cel mai des a urmărit timp de trei ani 945 de adulți supraponderali sau cu obezitate, cu vârste între 40 și 65 de ani, care nu aveau diabet la începutul cercetării. Cei care declarau că folosesc apă de gură de cel puțin două ori pe zi au avut un risc cu aproximativ 55% mai mare de a dezvolta prediabet sau diabet decât participanții care o utilizau mai rar, potrivit rezultatelor. În cazul unei frecvențe mai mici de două utilizări pe zi nu a fost observată aceeași asociere.
Legătura s-a menținut și după ce autorii au luat în calcul factori precum vârsta, fumatul, activitatea fizică, circumferința taliei, alimentația și starea de sănătate orală. Studiul rămâne însă unul observațional și nu poate stabili că produsul a fost cauza cazurilor de prediabet sau diabet apărute ulterior.
În plus, lotul era format exclusiv din persoane supraponderale sau cu obezitate, deja mai vulnerabile metabolic, astfel că rezultatele nu pot fi extinse automat la populația generală.
Citește șiAbcesul gingival poate să apară când dintele nu are nicio problemă. Din ce cauze se formează și cum se trateazăȘi o apă de gură obișnuită poate modifica microbiomul oral
Clorhexidina nu este singura substanță studiată. O altă cercetare a urmărit timp de trei luni folosirea zilnică a unei ape de gură comerciale pe bază de alcool și uleiuri esențiale. La final, două bacterii oportuniste asociate anterior cu boala parodontală și cu anumite cancere digestive erau mai numeroase, potrivit rezultatelor publicate în Journal of Medical Microbiology.
Asta nu înseamnă însă că produsul provoacă aceste boli. Microbiomul s-a modificat și în perioada în care participanții foloseau soluția de control, fără substanța activă. O parte dintre schimbări ar putea avea legătură, așadar, chiar cu clătirea zilnică sau cu alți factori pe care studiul nu i-a putut separa complet.
Lotul a fost, de asemenea, restrâns și format exclusiv din bărbați incluși inițial într-o cercetare privind prevenirea infecțiilor cu transmitere sexuală. Rezultatele nu pot fi extrapolate automat la întreaga populație.
Apa de gură cu alcool și riscul de cancer
Unele ape de gură conțin alcool în concentrații care pot ajunge la peste 20%. În organism, alcoolul poate fi transformat în acetaldehidă, substanță cu potențial cancerigen, motiv pentru care s-a cercetat dacă expunerea repetată a mucoasei bucale ar putea favoriza apariția cancerului. Până acum, studiile nu au confirmat această legătură.
O metaanaliză care a reunit 17 cercetări și peste 17.000 de cazuri de cancer al capului și gâtului nu a identificat un risc mai mare în rândul persoanelor care foloseau apă de gură, indiferent de conținutul de alcool, frecvența sau durata utilizării.
La aceeași concluzie a ajuns și o altă analiză sistematică publicată ulterior. Autorii au precizat însă că studiile disponibile sunt încă puține, iar unele au rezultate contradictorii. În prezent, dovezile nu arată că folosirea apei de gură crește riscul de cancer.
Clorhexidina nu este destinată folosirii permanente
Clorhexidina are un efect antibacterian puternic și poate fi foarte utilă atunci când există o indicație stomatologică. Tocmai acest efect explică însă de ce nu este concepută ca produs de igienă folosit luni sau ani întregi fără un motiv medical.
În practica stomatologică, curele sunt de obicei scurte, cel mai frecvent de aproximativ două săptămâni, în funcție de concentrație, produs și motivul pentru care este prescris.
Utilizarea prelungită are efecte adverse bine cunoscute. O analiză a 51 de studii clinice a scos la iveală că petele de pe suprafața dinților devin mai frecvente după trei până la șase săptămâni și se accentuează odată cu durata folosirii.
Pot apărea și depuneri mai mari de tartru, gust metalic sau schimbări ale percepției gustative.
Iritația mucoasei a fost raportată la aproximativ 10% dintre utilizatorii de clorhexidină, comparativ cu circa 1% în grupurile de control. Unele soluții care conțin alcool sau apă oxigenată pot provoca usturime, iritație, ulcerații și, mai rar, descuamarea mucoasei.
Clorhexidina rămâne însă utilă atunci când este folosită pentru problema pentru care a fost recomandată, de exemplu, în anumite forme de gingivită, după unele intervenții stomatologice sau în perioade în care periajul este dificil.
Nu toate apele de gură au același efect
Alegerea produsului depinde de motivul pentru care este folosit. Apele de gură antiseptice, inclusiv cele cu clorhexidină, reduc bacteriile și sunt destinate mai ales unor probleme stomatologice precise. Nu există un motiv pentru ca o persoană cu gingii și dinți fără probleme să folosească permanent un antiseptic puternic doar pentru senzația de prospețime.
Produsele cu fluor funcționează diferit. Scopul lor principal este protejarea smalțului și prevenirea cariilor, nu reducerea masivă a bacteriilor din gură. Ele pot fi recomandate pe termen mai lung, în special persoanelor cu risc crescut de carii.
Pentru gura uscată există soluții destinate menținerii umidității sau stimulării salivei. Persoanele cu mucoasă sensibilă, afte frecvente sau senzație de arsură pot tolera mai bine formulele fără alcool.
Apele de gură cosmetice au în principal rolul de a reduce temporar mirosul neplăcut. Acestea nu tratează cauza unei halene persistente, care poate fi provocată de probleme gingivale, carii, depozite linguale, gură uscată sau alte afecțiuni.
Citește șiSTUDIU: Excesul de fluor poate scădea IQ-ul. Ce riscuri sunt în România – explică un medic dentistEste nevoie de apă de gură în fiecare zi?
Baza igienei orale rămâne periajul corect, curățarea spațiilor dintre dinți și controalele stomatologice periodice. Apa de gură poate completa aceste măsuri, dar nu poate îndepărta mecanic placa bacteriană și nu compensează un periaj insuficient.
Dacă există un motiv precis pentru folosirea apei de gură, tipul produsului ar trebui ales în funcție de problemă. O persoană cu risc mare de carii poate avea nevoie de fluor, una cu gingivită poate primi pentru o perioadă un antiseptic, iar pentru gura uscată sunt potrivite alte formule.
Folosirea ocazională a unei ape de gură nu a fost asociată cu diabet, hipertensiune sau cancer. Suspiciunile apar mai ales în cazul utilizării frecvente și îndelungate a produselor antibacteriene puternice.
Clorhexidina, mai ales, nu ar trebui tratată ca un produs obișnuit pentru împrospătarea respirației. Este un antiseptic cu indicații clare, dar fără un avantaj demonstrat pentru folosirea permanentă la o persoană sănătoasă.
