Aroganța camuflează stima de sine scăzută. Ce manifestări o trădează

Aroganța este un mod de a ne camufla stima de sine scăzută. Ce manifestări o trădează

    Deși o persoană arogantă pare să fie sigură pe sine și încrezătoare, de cele mai multe ori această trăsătură este un mod de a face față sentimentelor de inadecvare. Uneori, aroganța ascunde un istoric abuziv, traumatic, care a fost contracarat de construirea acestei măști de încredere excesivă. Alteori, răsfățul exagerat naște sentimente de îndreptățire, manifestate la maturitate prin această trăsătură. Iată ce avem de făcut dacă suntem tratați cu aroganță sau dacă o manifestăm noi. 

    Aroganța este o trăsătură de personalitate

    Aroganța poate fi definită ca o trăsătură de personalitate. Persoana cu această trăsătură are un sentiment exagerat al valorii de sine, derivat din evaluarea nerealistă a abilităţilor, talentului și inteligenţei proprii. Uneori, aroganța poate fi confundată cu un comportament extrem de încrezător însă, există o linie fină între aroganță și încredere. 

    Stima de sine sănătoasă determină o persoană să-și aprecieze corect abilitățile și calitățile. Are empatie și compasiune față de suferința celorlalți, îi respectă pe cei din jur, nu se compară cu alții, își asumă riscuri, caută să-și depășească limitele, este hotărâtă în decizii și învață din eșecuri. Practic, vorbim despre o persoană care nu manifestă comportamente de înjosire a celorlalți și nici nu caută laude și validări constant (pe care și le oferă, de altfel, și singură în fața altora). 

    A munci pentru a crește stima de sine este un lucru bun, dar când ducem acest demers către extreme putem încuraja aroganța. 

    Poți citi mai multe despre empatie în acest articol: Ce înseamnă cu adevărat empatia și cum o putem dezvolta

    Comportamentul arogant

    Arogantul se simte special și se comportă ca și cum ar fi mai valoros, mai demn și mai important, subestimându-i pe ceilalți. Este centrat pe sine și lipsit de empatie, compasiune și respect. Se simte îndreptățit să aibă drepturi și privilegii speciale și nu se supune principiilor de reciprocitate care conduc interacțiunile sociale sănătoase. 

    Se angajează în comportamente care includ competitivitate excesivă, snobism, dominanță și impunerea forțată a punctelor sale de vedere în fața celorlalți. 

    Aroganța servește în general ca un mecanism de compensare pentru stimă de sine scăzută și deprivare emoțională. Acest mecanism se dezvoltă în copilărie, ca un mod de a face față unui mediu ostil. Dacă cineva este nesigur și îi este frică de respingere, atunci s-ar putea să se comporte arogant. Aroganța, în acest caz, determină persoana să îi respingă pe ceilalți înainte ca ei să o poată respinge. 

    Pe de altă parte, există persoane care, în copilărie, au fost excesiv de răsfățate. Educația a fost permisivă și limitele deficitare sau inexistente, asemeni domnului Goe. Aceste persoane continuă să se comporte în același mod și în perioada adultă. În acest caz, nu mai vorbim de aroganță ca un mod de a face față unei amenințări percepute ci de un comportament lipsit de respect și lipsă de limite. Vorbim aici despre persoanele care se simt mereu îndreptățite considerând că sunt privilegiate și merită tratament special.

    Ca pentru orice trăsătură de personalitate, există un continuum al aroganței. Extrema este asociată cu Tulburarea de personalitate narcisică despre care poți citi mai multe informații aici.

    Ce face ca aroganța să fie disfuncțională

    Autosuficiența: Deoarece aroganții se percep ca fiind perfecți, nu au nevoie să-și stabilească obiective noi și nu se mai concentrează pe dezvotarea unor noi abilități.  

    Ruperea relațiilor: Aroganța implică disprețul față de ceilalți. Nimeni nu vrea să se simtă inconfortabil, iar aroganța va face ca partenerii, prietenii, colegii și apropiații să nu aibă încredere în persoana arogantă sau să nu îi dorească compania.

    Performanță slabă: Fără aportul altora și o supraestimare a capacităților, aroganții pot să aibă performanțe mai puțin adecvate la locul de muncă, în sarcinile zilnice sau în eforturile lor personale.

    Dificultate în a cere ajutor: Deoarece aroganții consideră că ceilalți nu au o contribuție valoroasă, nu caută niciodată ajutor, chiar dacă au nevoie de el.

    Ce trăsături are o persoană arogantă

    Iată un mic profil al persoanelor arogante, astfel încât să putem recunoaște această trăsătură în noi sau în alții:

    • Caută constant admirația celorlalți;
    • Vorbește în mod constant despre sine și despre realizările sale;
    • Îi place să fie în centrul atenției;
    • Aparent este o persoană extrovertă și carismatică care ascunde lipsă de empatie, dispreț, egoism și resentimente;
    • Își supracompensează punctele slabe; 
    • Este competitivă și dominatoare;
    • Încalcă limitele impuse de ceilalți;
    • Are probleme în a crea sau menține relații;
    • Este exagerat de sensibilă la critică, nu își recunoaște greșelile și se simte inconfortabil să ceară iertare;
    • Este excesiv de critică, subliniind greșelile și slăbiciunile celor care nu îi îndeplinesc standardele înalte;
    • Vorbește doar cu cei care crede că merită atenția ei.

    Efectele aroganței

    În timp ce aroganța condiționează sentimentul de putere sau acționează ca un mecanism de apărare pentru o stimă de sine scăzută, pe termen lung este disfuncțională. Contribuie la singurătate, depresie, lipsă de sens sau de succes. De asemenea, poate afecta sănătatea fizică dacă persoana arogantă își asumă riscuri extreme.

    Cum să te comporți cu o persoană arogantă

    Dacă o persoană spune ceva jignitor, atrage-i atenția. Spune-i cum te simți. Învață, astfel, în primul rând să pui tu limitele sănătoase pentru tine. Ea tinde să fie atât de centrată pe ea însăși încât nici măcar nu își dă seama de răul pe care îl face altora. Subliniază-i că ceea ce spune este părerea ei și că alții pot avea alte puncte de vedere. Nimeni nu deține adevărul absolut.

    Dacă întrerupe și vorbește doar despre ea, spune-i: „Iartă-mă că te-am întrerupt, dar aș vrea să-ți spun ceva important.” Fii asertiv și nu agresiv. Totodată, în special dacă este o persoană apropiată, oferă-i răbdare și compasiune pentru că nu știe cum să acționeze altfel.

    Despre asertivitate poți citi mai multe aici: Comportamentul asertiv înseamnă grijă față de sine. De ce e important și cum îl învățăm

    Dacă ai observat că ai tendințe arogante…

    Dacă ai observat că ai tendințe arogante este posibil să schimbi aceste moduri de a gândi, dar implică mai întâi recunoașterea tiparului.

    Doar pentru că facem lucruri grozave nu înseamnă că suntem mai buni decât alții. Toți avem și puncte slabe și vulnerabilități iar asta nu ne face să fim persoane rele. Uneori este înfricoșător să recunoaștem că avem puncte slabe pentru că ne simțim vulnerabili și este normal. Dar dacă nu le recunoaștem și nu le confruntăm, vom rămâne singuri și izolați.

    Este de dorit să acceptăm că toți avem opinii proprii. Nimeni nu deține adevărul absolut. A avea opinii diferite ne îmbogățește, iar dezvoltarea personală începe cu a fi deschiși către perspective diferite de ale noastre. Oamenii nu trebuie disprețuiți pentru că gândesc diferit. Ascultă ce au de spus, s-ar putea să te surprindă.

    Cultivă-ți stima de sine. Nu trebuie să-i disprețuiești pe alții sau să-i domini pentru a te simți puternic. Cu toții suntem valoroși.

    Cere ajutorul unui specialist care te poate ajuta să schimbi procesele de gândire distorsionată cu procese de gândire sănătoasă și adaptativă.

    Îți recomandăm și

    SPUNE-ȚI POVESTEA »
    Căutare