Ce este și ce semne are miocardita, complicația cardiacă asociată cu vaccinurile ARN mesager

    Cazurile de inflamație a inimii (miocardita) identificate după vaccinurile ARN mesager de la Pfizer și Moderna sunt rare, iar formele de boală, ușoare. Deocamdată, legătura de cauzalitate este considerată doar „probabilă”, fiindcă nu a fost demonstrată clar. Din datele de până acum, reiese că adolescenții și bărbații tineri ar fi în pericol mai mare. La ce simptome trebuie să fim totuși atenți după vaccinare, aflăm de la medicul cardiolog. 

    Statele Unite au au tras primul semnal de alarmă cu privire la o posibilă complicație a vaccinurilor ARN mesager: miocardita, o inflamație a mușchiului inimii. „Relativ puține” cazuri au fost identificate de autoritățile americane, în mare parte printre adolescenți și adulți tineri, printre bărbați mai mult decât printre femei, mai frecvent după administrarea celei de-a doua doze și, de regulă, în primele 4 zile de la vaccinare, arată raportul din 17 mai 2021 al Centrului pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (CDC). 

    Agenția guvernamentală din SUA investighează aceste cazuri pentru a verifica dacă există, într-adevăr, o corelație între ele și vaccinurile anti-COVID. Informații suplimentare pentru populația generală au apărut la scurtă vreme pe website-ul CDC. De data aceasta, pe lângă miocardită, oficialii americani menționează și pericardita, o inflamație a învelișului inimii.

    Cazurile au fost „rare”, raportate la numărul mare de doze de vaccin administrate, apreciază experții CDC. Ele au apărut atât după vaccinul de la Pfizer/BioNTech, cât și după cel produs de Moderna. În ciuda acestor raportări, autoritatea medicală din SUA încurajează în continuare vaccinarea împotriva COVID-19 a adolescenților și adulților tineri, motivând că boala aduce riscuri mult mai mari decât vaccinul. 

    Majoritatea pacienților care au primit îngrijiri medicale au răspuns bine la tratament și odihnă, recuperarea fiind rapidă (…) De regulă, pacienții se pot întoarce la activitățile zilnice obișnuite după ce simptomele se atenuează și trebuie să-și consulte medicul cu privire la reluarea exercițiilor fizice sau a sportului”.

    Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (CDC)

    Risc mai mare pentru bărbații între 16 și 19 ani

    Legătura „probabilă” dintre vaccinurile anti-COVID și miocardită a semnalat-o ulterior și Israelul, la începutul lunii iunie 2021. Spre deosebire de CDC, Ministerul israelian al Sănătăţii a adus câteva date mai exacte despre frecvența acestei posibile complicații, dar și despre consecințele ei. Punctual, raportul din Israel arată că:

    • Din decembrie 2020 și până în mai 2021, au fost raportate în Israel 275 de cazuri de miocardită în rândul celor peste 5 milioane de persoane vaccinate. Dintre acestea, 148 de cazuri s-au înregistrat în jurul momentului vaccinării;
    • Așa cum au observat și autoritățile americane, cele mai multe cazuri au apărut în Israel tot după administrarea celei de-a doua doze de vaccin Comirnaty: 121 de cazuri de miocardită după rapel vs. 27 de raportări după prima doză;
    • Probabilitatea de apariție a miocarditei după vaccin este mai mare la bărbaţii cu vârsta cuprinsă între 16 şi 30 de ani. Dintre aceștia, cei mai afectați ar fi tinerii între 16 şi 19 ani. Cu cât vârsta este mai mare, cu atât legătura dintre vaccin și inflamația inimii este mai slabă, spun medicii israelieni;
    • 95% din cazurile depistate au fost clasificate ca uşoare;
    • Majoritatea celor depistați cu miocardită au stat în spital cel mult de 4 zile.

    Israelul a adus în discuție doar vaccinul de la Pfizer-BioNTech, fiindcă acesta a fost administrat preponderent aici. În SUA, vaccinul de la Moderna a fost distribuit aproape la fel de mult precum cel de la Pfizer.

    Cazurile de inflamație cardiacă după vaccinarea anti-COVID nu sunt un motiv de îngrijorare, spun oficialii Agenției Europene pentru Medicamente (EMA), citați de Reuters. Frecvența lor nu este mai mare decât în populația generală. Aceeași poziție o are și producătorul Pfizer. 

    Ce este miocardita 

    Miocardita este o inflamație a miocardului, peretele muscular al inimii, și apare cel mai frecvent pe fondul unei infecții. „Practic, orice fel de agent patogen poate determina miocardita, dar virusurile sunt agenții infecțioși cel mai frecvent implicați în apariția ei. Dintre toate, virusurile Coxsackie declanșează mai des această inflamație a inimii, dar și virusurile gripale pot să aducă această complicație”, a explicat pentru Smart Living prof. dr. Gheorghe Andrei Dan, șeful Secției de Cardiologie a Spitalului Clinic Colentina din București.

    Virusurile Coxsackie produc o mare varietate de simptome și boli precum herpangina, boala mână-gură-picior sau conjunctivita acută hemoragică. 

    Inflamația mușchiului cardiac se numără printre complicațiile bolii COVID-19. Foto: Shutterstock

    Pe lista virusurilor care induc miocardita a fost adăugat recent și noul coronavirus. Inflamația mușchiului cardiac se numără printre complicațiile bolii COVID-19. Ea se poate instala atât după o formă severă de COVID-19, cât și după una ușoară sau moderată. 

    Cum poate fi indusă de vaccinuri

    Miocarditele infecțioase virale (dar și bacteriene, fungice, parazitare ș.a.) sunt cele mai numeroase, dar există și miocardite neinfecțioase, care apar prin mecanisme imune. Aceste mecanisme ar putea explica apariția complicației cardiace după administrarea vaccinurilor ARN mesager împotriva COVID-19. 

    Deocamdată, nu a fost demonstrată relația de cauzalitate dintre miocardită și vaccinurile anti-COVID, dar acestea nu ar fi singurele seruri asociate cu inflamația cardiacă. În trecut, și vaccinul antivariolic, de exemplu, a provocat, rar, cazuri de miocardită. Cu toate acestea, spre deosebire de serul antivariolic, cel împotriva COVID-19 nu conține virusul viu care să lezeze în mod direct țesutul cardiac. 

    Vaccinurile care nu conțin virus viu produc miocardită printr-un mecanism diferit de cel infecțios, explică profesorul Gheorghe Andrei Dan. „Sunt multe vaccinuri care pot să inducă inflamație cardiacă printr-un mecanism mediat imun, la distanță, în care inima participă prin anumite structuri proteice la reacția imună. Ea este atacată fiindcă are niște structuri care seamănă cu cele atacate de sistemul imun. Reacția este descrisă la mai multe vaccinuri, cum sunt cele antivaricelic și antigripal, dar face parte din categoria celor foarte rare”, spune medicul cardiolog. 

    Prof. dr. Gheorghe Andrei Dan Foto: Ziare.com

    „Reacțiile miocardice la vaccinurile anti-COVID sunt extrem de rare, iar cauzalitatea lor exactă nu este bine elucidată. Ea poate să fie legată de mecanismul imun și de anticorpii împotriva proteinei Spike. Raportul de cauzalitate este dificil de stabilit. În Israel, s-a efectuat un studiu pentru a identifica raportul cauzal dintre miocardită și vaccin, dar nu s-a putut stabili. Cu o boală atât de rară, acest demers poate fi dificil”. 

    Prof. dr. Gheorghe Andrei Dan, șeful Secției de Cardiologie a Spitalului Clinic Colentina din București

    Miocardita este o boală înșelătoare. Ce simptome are

    Cardiologii au poreclit miocardita „The Great Masquerader” („marele imitator”), fiindcă poate imita multe afecțiuni cardiace, de la infarct și până la o insuficiență cardiacă de altă cauză. Simptomele sunt foarte înșelătoare și diagnosticul acestei boli este dificil de pus, spune profesorul Gheorghe Andrei Dan. 

    În formele ușoare de miocardită sau la debutul bolii, pot să nu apară simptome sau să existe unele ușoare, vagi, cum sunt:

    • Respirația grea, ritm al respirației modificat;
    • Durerile în piept. 

    Incidența miocarditei în populația generală este estimată la 2-3 cazuri la 100.000 de persoane, dar cifrele reale ar putea fi mai mari de atât, fiindcă în majoritatea cazurilor, boala este asimptomatică sau are manifestări nespecifice și nu este diagnosticată. Din datele Ministerului israelian al Sănătății reiese că incidența miocarditei printre persoanele vaccinate este de un caz la aproape 36.500 de persoane (calculată la cele 148 de cazuri apărute în preajma vaccinării). 

    În formele medii și grave de miocardită, la aceste simptome se adaugă și altele:

    • Aritmiile sau așa-numitele palpitații. Inflamarea țesutului muscular al inimii afectează activitatea cardiacă, dereglând ritmul și contracțiile inimii. „Palpitațiile în sine nu sunt o dovadă de miocardită. Foarte multe persoane au palpitații și, de cele mai multe ori, sunt cauzate de alte probleme cardiace”, explică prof. dr. Gheorghe Andrei Dan;
    • Toleranța scăzută la efort obișnuit;
    • Retenția de apă, cu umflarea gleznelor, a articulațiilor și a picioarelor;
    • Oboseala;
    • Alte semne și simptome de infecție virală dacă un virus este răspunzător de miocardită: dureri musculare, articulare și de cap, febră, gât inflamat și/sau diaree. 

    Deși rar, există și forme fulminante, severe, de miocardită care pot fi fatale prin consecințele pe care le au: șoc cardiogen – reducerea debitului cardiac cu scăderea tensiunii arteriale, dificultăți severe de respirație, puls slab, confuzie sau pierderea stării de conștiență – și insuficiență de organe. Miocardita poate evolua până la insuficiență cardiacă severă, poate necesita chiar transplant de cord sau poate cauza moarte subită. La adulții tineri, aproape 20% dintre decesele subite sunt corelate cu miocardita, potrivit Myocarditis Foundation. Despre frecvența cazurilor de miocardită fulminantă printre persoanele vaccinate cu serurile bazate pe ARN mesager nu au fost publicate informații.

    Cum se depistează inflamația inimii

    Diagnosticul de miocardită nu pune mari complicații la bolnavii care nu au avut niciodată o suferință cardiacă. Apariția unor simptome cum sunt dispneea (greutate în respirație) și toleranța scăzută la efort orientează către miocardită. „Sigur că dacă pacientul are 30 de ani, este o domnișoară care a avut gripă săptămâna trecută și acum, brusc, începe să se sufoce, iar inima este mărită, nu sunt mari îndoieli că vorbim despre miocardită. Din nefericire, majoritatea cazurilor nu sunt atât de simple”, spune prof. dr. Gheorghe Andrei Dan. 

    Investigațiile care se fac în mod uzual pentru a depista miocardita sunt electrocardiograma (EKG) și ecografia cardiacă. Electrocardiograma poate induce în eroare diagnosticul, fiindcă seamănă cu cea din infarct. „Prin ecografie, medicul sesizează modificările specifice miocarditei, dar diagnosticul definitiv necesită o investigație mai complexă și mai costisitoare, și anume RMN-ul de cord”, potrivit medicului cardiolog. 

    Ce este pericardita

    Medicii americani au identificat și cazuri de pericardită după vaccinarea anti-COVID cu serurile de la Pfizer/BioNTech și Moderna. Pericardul este învelișul elastic al inimii, care arată ca un sac subțire și are rol de protecție. El este format din două membrane: una externă, fibroasă, iar alta internă, care acoperă inima. Între aceste două membrane se găsește o cantitate de lichid de 30-50 ml, cu o compoziție asemănătoare sângelui. 

    Inflamația pericardului poartă numele de pericardită. La fel ca miocardita, poate avea cauze infecțioase sau neinfecțioase. Durerea în piept este cel mai comun simptom al pericarditei, iar intensitatea ei poate varia de la ascuțită la surdă, resimțită doar ca o presiune în piept. Durerea se localizează în spatele sternului sau în piept, pe partea stângă și se poate extinde către umăr și gât. Tusea, respirația profundă și poziția orizontală o agravează, în cele mai multe cazuri. 

    La fel ca miocardita, pericardita poate „imita” alte boli, ceea ce îngreunează diagnosticul. Ea este confundată adesea cu infarctul miocardic din cauza durerilor similare, dar și cu pneumonia din cauza tusei și a febrei. La fel de nespecifice sunt și celelalte simptome ale pericarditei: oboseala, senzația de slăbiciune generală, tusea, umflarea picioarelor, febra mică sau subfebrilitatea, palpitațiile și dificultățile de respirație în poziție orizontală.

    La ce simptome să fim atenți după vaccinare

    O persoană care era în perfectă stare de sănătate înainte de vaccinul anti-COVID și, brusc, se simte foarte obosit și constată că-i scade performanța de efort trebuie să meargă la un control medical, recomandă specialistul. „De menționat este că, de obicei, vaccinul dă o stare de oboseală care durează 2-3 zile de la administrare, dar ne interesează simptomele neobișnuite. Nu simptome gripale, nu un episod de febră, nu o stare trecătoare de oboseală sau durerea în braț ar trebui să ne alerteze, ci persistența vreme de o săptămână sau mai mult a unei stări de oboseală după vaccinare, oboseală care tinde să se accentueze”, explică profesorul Gheorghe Andrei Dan. 

    De asemenea, dacă o persoană începe să aibă brusc palpitații, să simtă că inima îi bate foarte repede sau puternic, trebuie să consulte un medic pentru investigații. O persoană care are antecedente cardiovasculare – precum insuficiența cardiacă, boala ischemică, sindroamele coronariene – și simte că se schimbă ceva în simptomatologie trebuie să-și consulte medicul cardiolog. 

    Miocardita se constată cel mai bine prin scăderea performanței de efort după administrarea unui vaccin anti-COVID”.

    Prof. dr. Gheorghe Andrei Dan, șeful Secției de Cardiologie a Spitalului Clinic Colentina din București

    Cum s-a manifestat miocardita la tinerii vaccinați 

    O echipă de pediatri americani a identificat pe teritoriul Statelor Unite 7 adolescenți și adulți tineri cu miocardită instalată după vaccinarea împotriva COVID-19. Studiul lor de caz, publicat în revista Pediatrics, arată că boala a avut un debut, o manifestare și o evoluție similară la toți adolescenții monitorizați. Iată principalele concluzii ale analizei:

    • Toți cei 7 sunt tineri de sex masculin, cu vârste cuprinse între 14 și 19 ani, fără probleme anterioare de sănătate;
    • Simptomele au debutat la 2-4 zile de la administrarea celei de-a doua doze din vaccinul de la Pfizer-BioNTech;
    • 5 dintre cei 7 pacienți au avut febră;
    • Alte simptome prezente la unul sau mai mulți dintre tinerii investigați au fost dispneea, oboseala, durerile în ambele brațe, greața, voma, durerea de cap, inapetența și starea de slăbiciune;
    • Toți cei 7 tineri au avut un nivel crescut de troponină (un grup de proteine cu rol în reglarea contracțiilor cardiace) și rezultate anormale la EKG și la RMN de cord (IRM cardiac). 
    • 6 dintre tineri au primit antiinflamatoare nesteroidiene, iar 4 au primit și tratament intravenos cu imunoglobuline și corticosteroizi;
    • Toți cei 7 s-au recuperat într-un interval de 2-6 zile de la internarea în spital.

    „Informația de luat acasă este că, dacă un adolescent sau un tânăr prezintă simptome care ar putea fi specifice miocarditei sau pericarditei, toți medicii clinicieni ar trebui să știe să întrebe despre o vaccinare anti-COVID recentă”, a recomandat într-un interviu pentru Academia Americană de Pediatrie dr. Guzman-Cottrill, unul dintre autorii studiului de caz, profesor de boli infecțioase pediatrice la Oregon Health and Science University. 

    Ce alegem? Riscuri versus beneficii

    Dacă relația de cauzalitate va fi demonstrată, ar fi suficient pentru a contraindica vaccinurile ARN mesager? „Guvernele lumii vor avea din nou dificultăți în a face o recomandare populației, așa cum s-a întâmplat și cu vaccinul AstraZeneca. Trebuie să punem în balanță beneficiile și riscurile”, spune profesorul Gheorghe Andrei Dan. 

    Din datele de care dispunem acum rezultă că frecvența miocarditei post-vaccinare COVID-19 este scăzută, că majoritatea cazurilor de miocardită provocate de vaccinurile ARN mesager sunt ușoare, că bolnavii răspund bine la tratamentul cu antiinflamatoare și că se recuperează ușor. În acest moment, „beneficiile aduse de vaccinuri sunt mai mari decât riscurile”, susține într-un interviu pentru Live Science dr. Alejandro Jordan-Villegas, medic pediatru specialist în boli infecțioase la Spitalul de Pediatrie Orlando Health Arnold Palmer, din SUA. 

    SPUNE-ȚI POVESTEA »
    Căutare
    Urmărește-ne și pe Facebook