Adicțiile de sărbători. Strategii de la psihologi pentru reducerea tentațiilor

Mâncare, băutură, droguri, TikTok, Instagram, jocuri de noroc, shopping excesiv, pornografie. Sărbătorile de iarnă par să fie sezonul tuturor tentațiilor când privești cu ochiul unei persoane cu tendințe dependente. De sărbători, adicțiile pot fi și mai provocatoare decât de obicei, motiv pentru care am vorbit cu mai mulți colegi psihologi despre ce poți să faci ca să limitezi riscul de recidivă sau de abuz la final de an.

Crăciunul e frumos atunci când înseamnă apropiere și conectare cu familia și prietenii, când aduce căldură și lumină, când îți aduce aminte ce înseamnă sentimentul de apartenență. Dar nu toată lumea trăiește această perioadă cu bucurie. Sărbătorile de iarnă, acest „The Most Wonderful Time Of the Year” poate să fie, pentru unii, „The Most Difficult Time Of the Year”.

Pentru unii, perioada Crăciunului și Revelionului e cu adevărat stresantă, fie pentru că se simt singuri, fie pentru că se simt obligați să participe la evenimente de familie unde nu își doresc să meargă și unde, eventual, primesc tot felul de critici și observații nedorite. De sărbători, sub pretextul unor zile libere, poți să te întinzi, mai mult decât ar fi cazul, cu petrecerile, cu consumul, cu cheltuielile. Iar în cazul persoanelor cu diferite adicții, tot acest program lipsit de structură, căruia i se adaugă, eventual, și o încărcătură emoțională neplăcută, poate să ducă la un risc mai mare de recidivă.

Printre motivele care pot face să fie mai greu să-ți controlezi impulsurile – indiferent că vorbim despre tulburări alimentare, legate de consum de alcool sau alte substanțe, gambling, ecrane sau shopping – se află:

• stresul, care poate veni din multe direcții – întâlniri de familie, lipsa banilor, presiunea socială de a fi așa cum se așteaptă ceilalți să fii;
• apoi, mai poate fi vorba de abundența de petreceri și evenimente asociate cu consum și depășire a limitelor;
• amintirea sărbătorilor de iarnă din trecut, nostalgia și suferința după un om, un loc, o stare pe care le-ai pierdut („nu mai e ce-a fost”);
• ocazia de a te întâlni cu persoane din trecut pe care le asociezi, de exemplu, cu o adicție (de exemplu, mergi în orașul natal și dai de colegii de liceu cu care făceai cele mai memorabile petreceri);
• singurătatea și comparația cu imagini idealizate – dar, în general, nerealiste – pe care le observi pe rețelele sociale;
• așteptările – tot nerealiste – legate de sărbătorile de iarnă, de exemplu de a avea un Crăciun de vis sau un Revelion la care să te distrezi mai mult decât de obicei.
• în cazul gamblingului, promovarea excesivă și agresivă a păcănelelor și a pariurilor sportive mai ales în preajma sărbătorilor de iarnă; în timp ce alte țări, inclusiv Bulgaria, au luat măsuri prin care interzic aceste reclame, autoritățile din România încă nu au decis nimic. O petiție prin care se cere interzicerea oricărei forme de publicitate la jocurile de noroc și pariuri poate fi semnată aici.

Stresul legat de sărbătorile de iarnă e ceva adevărat și de înțeles, ceva ce resimțim cu toții, indiferent că ne confruntăm sau nu cu o adicție. Ca să nu te afecteze atât de mult, îți trebuie disciplină și exercițiu, iar asta e valabil pentru noi toți. Dacă, însă, ai și vreo adicție care te pune în dificultate, e și mai complicat să faci față sărbătorilor fără să revii la obiceiurile nedorite.

Și, pentru că it’s complicated când punem împreună sărbătorile de iarnă cu adicțiile, eu, împreună cu alți psihologi de la Clinica Aliat, venim cu sugestii legate de ce poți face pentru a reduce riscul de recidivă. Pentru că planificarea înseamnă prevenire.

Înainte de a continua, îți sugerez să analizezi situația cu onestitate în preajma sărbătorilor, ca să nu te trezești luat prin surprindere. În loc să îți imaginezi că: un pahar n-a omorât pe nimeni (cum poate ai tot auzit pe la vreun unchi care insistă să dați noroc), că doar de Crăciunul ăsta mai joc, pentru că, dac-o fi să fie, acum e șansa! (Crăciunul e magic, știm toți), că doar la Rev-ul ăsta mai bag un cui și de la anul o să fiu alt om – confruntă realitatea. Cel mai probabil, dacă citești acest articol, ori tu, ori cineva drag are probleme legate de o adicție.

Ce înseamnă să fii dependent de jocuri de noroc și cum scapi de această adicție

Tulburări alimentare și binge eating

Sărbătorile de iarnă sunt perioade foarte complicate pentru persoanele care suferă de tulburări alimentare cum sunt bulimia și anorexia. De fapt, toate ocaziile unde mâncărurile se perindă unele după altele sunt provocatoare, dar Crăciunul, Revelionul și toate zilele dintre cele două sărbători pun o presiune în plus pe a mânca mult și din toate. Și, mai ales, de a fi la fel ca toți ceilalți, când tu te simți altfel, te simți anormal și ți-e rușine de asta.

Să nu uităm că cei care au tulburări alimentare – și aș vrea să amintesc faptul că, în ciuda stereotipurilor de gen, și bărbații suferă de astfel de tulburări – folosesc mâncatul sau restricția alimentară pentru a face față unor situații sau sentimente dificile. De aceea, sărbătorile pot să însemne pentru ei un stres în plus.

Deci, ca și când nu ar fi de ajuns că suferi de bulimie sau anorexie, apare și o anxietate legată de imposibilitatea de a te simți „normal”. Persoana cu bulimie sau anorexie nu se simte normală atunci când se așază la o masă plină, pentru că, în timp ce ceilalți râd, beau și mănâncă (e un alt subict obsesia noastră pentru mesele excesive de sărbători), ea nu se poate gândi decât la cât de defectă se simte, cât de în neregulă e, comparativ cu ceilalți. Iar apoi vine rușinea. Multă rușine.

Suntem un popor căruia dragostea, istoric, i-a trecut prin stomac. Acesta este felul în care am învățat să ne exprimăm dragostea și grija pentru celălalt. Și n-am trecut de etapa asta, pentru că, deși suntem tentați să spunem că insistența de a mânca vine numai dinspre mamă, bunică, mătușă, facem și noi la fel în continuare cu copiii noștri sau chiar cu partenerii de cuplu. „Ce ai mâncat azi?” sau „nu uita să mănânci” e o formă de atenție pe care o folosim poate prea des.

Tulburările alimentare, ca și binge eating-ul – mâncatul compulsiv, sunt mai mult despre emoții decât despre mâncare. Și, având în vedere că, pentru unii, vizitele la rude sunt o mare sursă de stres, în niciun caz motiv de relaxare, dacă te afli printre ei și nu te-ai pregătit din timp învățând să pui limite în aceste relații, e posibil să te simți și anul acesta constrâns să mergi „acasă”. Sunt câteva lucruri pe care poți să le faci în preajma sărbătorilor:

• Încearcă să vorbești deschis cu cei din jur și să le spui în ce mod te-ar putea sprijini să treci mai ușor peste această perioadă. Dacă nu găsești înțelegere la familie și simți că mai degrabă te frustrezi decât simți că ești înțeles, vorbește cu o persoană apropiată și apelează la ea pentru discuții, ca să „îți spui oful” și să mai reduci din stres, chiar dacă nu e prezentă la evenimentul de familie. Tot în acest fel poți să mai reduci din sentimentul de singurătate care poate să fie foarte copleșitor în perioada Crăciunului și Revelionului. Chiar dacă tendința ta este să te izolezi, încearcă să planifici din timp și să stabilești cu persoana ta de încredere întâlniri sau măcar videocall-uri și apeluri telefonice;
• Planifică mici „distracții” care să reducă gândurile care gravitează în jurul ideii de mâncare, în așa fel încât să le ai la îndemână: fă-ți o listă cu filme pe care vrei să le vezi, stabilește ce boardgame-uri poți să joci și cu cine, gândește-te din timp pe unde ai putea să ieși la plimbare, ce ți-ar plăcea să citești. Poate vrei să ții un jurnal, să lucrezi la un obiect handmade sau să faci o baie fierbinte. E ceva ce ți-ar putea capta atenția în cele câteva zile libere? Activitățile relaxante sunt diferite pentru fiecare, așa că, orice ai alege, pune pe hârtie și fă-ți un plan de acțiune pe care să îl ai la îndemână, pentru lipsa de organizare face și mai tentante obiceiurile de care încerci să te ferești. De câte ori te-ai trezit căutând filmul potrivit pe Netflix și te-ai frustrat că nu găsești ce trebuie, așa că te-ai dus spre punga de chipsuri, deși nu îți era foame?
• Evită alcoolul și alte substanțe care ar putea să accentueze sentimentele de tristețe, furie sau singurătate și pot să ducă la modificări de apetit alimentar;
• Dacă problema cu care te confrunți are legătură cu restricțiile alimentare, fă-ți în avans un plan cu ce mănânci, astfel încât să te asiguri că te alimentezi suficient și cu alimentele cu care te simți confortabil;
• Dacă nu ești nevoit să petreci timp cu familia care are deja anumite tradiții, fă-ți propriile tradiții de sărbători, care pot să nu aibă prea mare legătură cu mâncarea.

Deși multe persoane care suferă de anorexie sau bulimie încearcă din răsputeri să-și ascundă de ceilalți problema, uneori familiile și apropiații află. Aș zice să nu ignorăm și stresul resimțit de apropiați atunci când știu că vine Crăciunul, vine Revelionul, iar ei vor sta la aceeași masă cu sora, fiica, iubita care suferă de, să zicem, anorexie. Poate că ar vrea și ei să mănânce liniștiți, poate să bea un pahar de vin și să se amuze fără grijă, însă se simt vinovați pentru această dorință a lor, pe care se simt obligați să și-o reprime. Atitudinea de tipul „dacă tu nu te bucuri de această masă, nici eu nu pot să mă bucur, așa că stăm aici cu toții și nu ne bucurăm”, eventual venită la pachet cu câteva reproșuri e calea sigură către eșec.

Sunt, în schimb, câteva lucruri pe care le poți face ca să relaxați atmosfera de sărbători dacă petreci sărbătorile cu cineva care se confruntă cu o tulburare alimentară:

• să serviți masa în stil bufet suedez, nu așezați la masă; acest lucru simplu de realizat poate să mai scadă presiunea atât asupra celor cu o tulburare alimentară, cât și a celor din jur. Pur și simplu nu mai stați așezați, nu vă simțiți obligați să mâncați sau să nu mâncați;
• tratați mesele de sărbătoare cât mai obișnuit posibil;
• după ce ați terminat de mâncat, mutați-vă atenția spre altceva, spre activități care nu au loc în jurul mesei sau al mâncării. Uitați-vă la un film sau jucați boardgames fără să aveți cozonacul pe masă;
• evitați (și puneți-i la curent și pe eventualii invitați care nu sunt la curent cu situația) discuțiile despre greutate corporală, poftă de mâncare sau diferite preparate. Serios, putem avea și alte subiecte de conversație când ne adunăm de Crăciun!

Citește și: Rezultatul dietelor de pe net: „Am fost anorexică, bulimică, apoi m-am îngrășat 20 de kilograme”

Dependența de alcool – psiholog Adrian Marcu

Ferește-mă, doamne, de prieteni, căci de dușmani mă pot feri și singur! Înțelepciunea populară îmi transmite să mă țin departe de prietenii falși sau cel puțin să învăț să stabilesc bariere sănătoase cu scopul de a-mi proteja ființa, spune Adrian Marcu, psiholog și psihoterapeut, care aseamănă tulburarea consumului de alcool cu o relație din care parcă ai vrea să ieși, pentru că simți că nu îți face bine, dar care te provoacă în mod constant:

Probabil că în cursul vieții tale te-ai îndepărtat de anumite persoane pentru că nu îți făceau bine.

În unele cazuri, folosindu-ne de un strop de imaginație, am putea reprezenta relația cu alcoolul ca fiind o relatie strânsă de prietenie pusă, cel puțin acum, sub semnul întrebării. Familiar, cu multe identități, prezent în multe contexte de viață – ba, mai mult decât atât, despre care afli din media că îți poate aduce beneficii, ceea ce îl legitimează – însă, dacă i-ai dat prea multă atenție, s-a strecurat insidios în viața ta, speculând momentele de suferință sau bucurie și, încet-încet, intruziv, ți-a furat întreaga atenție.

E drept că ai trăit senzația că te ajută să treci peste momentele dificile și că, la un moment dat, are darul să-ți prezinte o realitate mult mai blândă, să-ți aducă un optimism care în următoarea zi se dizolvă în sentimente de vinovăție și rușine, iar apoi tocmai aceste sentimente te determină să reiei relația.

„Alcoolul are darul să mă facă volubil și mai încrezător!” Hai să fim serioși! Are darul să potențeze ce există deja în tine.

Pentru mine este evident că în aceste momente există cineva care își pune întrebări privind calitatea relației, cineva care de multe ori a manifestat, în gând sau explicit, dorința de a pune capăt acestei relații, simțindu-se acaparat de o relație falsă și, poate, blamat, izolat și respins de cei care îl iubesc cu adevărat.

Sfatul meu pentru toți acești oameni este să facă apel la motivație, gândindu-se: cum este pentru mine să mă întorc la cine am fost odată? Simți bucurie după ce a mai trecut o zi de cumpătare?

Vin sărbatorile și, odată cu ele, poate presiunea consumului. Ce vei alege?

Gândește-te că, dacă alegi cumpătarea, nu ești într-o luptă și nu te sacrifici pentru nimeni. Este dorința sufletului tău. Poate îți dorești să fie acele sărbători pe care nu le-ai mai avut demult. Poate îți dorești să redevii tu pe de-a-ntregul. Este o dorință, nu o luptă.

Cum se simte alcoolismul când nu mai ai speranțe: „N-am să mă las, refuz să renunț la singurul lucru care mă face să mă simt bine“

Probleme cu drogurile – psiholog Bogdan Munteanu

În această perioadă avem parte de timp liber în exces, stres social și familial, plus acces mai ușor la bani, ceea ce crește și riscul de recidivă în ceea ce privește consumul de substanțe, spune Bogdan Munteanu, psiholog și psihoterapeut.

Ce poți face pentru a reduce riscul de recidivă atunci când vorbim de consum de droguri? Pe scurt, planifică timpul liber, rămâi conectat cu persoanele cu care simți că poți face asta, evită situațiile declanșatoare și, dacă ai posibilitatea, cere ajutor de la cei din jur sau de la specialiști.

Dacă cineva apropiat are o problemă legată de consumul de substanțe, evită tu însuți consumul de substanțe care ar putea declanșa recăderea, fii atent la semnele de retragere sau izolare ale celui drag, evită să oferi bani ca dar, oferă-i sprijin fără să-l critici.

În schimb, petreceți timp împreună și încurajează activitățile sociale pozitive. Totodată, dacă consideri că e nevoie, ghidează persoana către sprijin profesional specializat.

„Cine zice că weed-ul nu creează dependență minte.” Experiența lui Ștefan cu fumatul de iarbă

Jocurile de noroc – psiholog Raina Șaguna

Perioada sărbătorilor este una sensibilă și pentru persoanele dependente de jocuri de noroc, spune Raina Șaguna, psiholog și psihoterapeut.

Dificultățile emoționale și financiare, pe de o parte, și multitudinea de oferte, tombole tematice, sloturi de Crăciun, bonusuri exclusive, gratuități, pe de altă parte, pot crește vulnerabilitatea persoanei în fața stărilor de impuls. Logica plăcerii de moment, recunoscută deseori prin gânduri de tipul „asta este șansa mea”, „e Crăciunul, sigur o să câștig”, „trebuie să am noroc”, „am pierdut atât, acum sigur o să câștig”, „trebuie să profit de oferta asta”, tinde să transforme gândirea bazată pe principiile realității persoanei dependente.

Câteva recomandări care te pot ajuta să navighezi cu înțelepciune prin perioada festivă care urmează sunt:

• evită situațiile cu risc crescut pentru joc (reclame, locuri, aplicații specifice, persoane);
• amintește-ți de suferința cauzată de joc: dificultățile financiare, timpul pierdut, conflictele, stresul, vinovăția trăite;
• planifică cu atenție cheltuielile și cere ajutor în gestionarea banilor de sărbători;
• organizează timpul: sport, plimbări, somn, relaxare, muzică, dans, artă;
• opusă dependenței rămâne conexiunea emoțională cu tine, dar și cu cei dragi; interacțiunile calde, armonioase, implicarea, atenția, grija, afecțiunea dăruite celor dragi;
• aliniază valorile personale cu alegerile, acțiunile și comportamentele tale: Ce contează cu adevărat? Ce este cu adevărat important? Ce are cu adevărat sens?

Alege înțelept, transformă sărbătorile într-un timp al reconectării, fii blând cu tine și cu ceilalți, prețuiește și câștigă timpul, bucurându-te de sărbători cu sens!

• Citește și: Puterea prieteniei adevărate: o singură conversație pe zi cu un prieten ne face mai fericiți

Shopping compulsiv – psiholog Anca Butuc

Este perioada sărbătorilor și ne dorim să împodobim casele, să pregătim mese delicioase și să cumpărăm cadouri pentru cei dragi. Cum putem să facem toate astea, făra a cheltui excesiv?, se întreabă Anca Butuc, psiholog și psihoterapeut, gândindu-se la o adicție considerată mai lejeră, cea de cumpărături.

Pentru început, e bine să achiți facturile lunare și să aloci fonduri pentru mesele de Crăciun. Stabilește apoi un buget pentru cadouri, ornamente și alte lucruri dorite. Dacă acest buget este prea mic, poți fi creativ: implică-i pe ceilalți, inclusiv copiii, și creați împreună cadouri personalizate, cum ar fi desene, poze, ornamente pentru brad, care vor fi apreciate de bunici și prieteni.

De asemenea, poți introduce noi tradiții de Crăciun, care să scadă costurile atât pentru tine, cât și pentru cei apropiați. Spre exemplu, poți organiza Secret Santa, la care fiecare musafir să participe cu un singur cadou, iar cadourile să fie apoi extrase la tombolă.

Dacă ai tendința să depășești bugetul stabilit inițial, pleacă la cumpărături cu o sumă fixă de bani sau cu un card de debit pe care să ai doar suma respectivă.

Și pentru cumparaturile online poți stabili noi reguli. De exemplu, adaugă în coșul de cumpărături produsele dorite și, dacă după o săptămână încă ți le mai dorești, finalizează atunci achiziția. În felul acesta, eviți cumpărăturile impulsive.

Alegerea momentului în care faci cumpărături este la fel de importantă. Când te simți obosit, anxios, trist sau frustrat, crește riscul să cumperi compulsiv, pentru că, în realitate, vrei să-ți îmbunătățești starea de spirit.

În general, dacă te simți copleșit de tot ce implică pregătirile de sărbători, fă un pas în spate și privește totul dintr-o perspectivă mai largă. Ce îți dorești cu adevărat de la aceste sărbători? Ce este cel mai important pentru tine? Începe cu ce este esențial, iar restul ține de decor. Un decor frumos și creativ de Crăciun.

Dependența de ecrane – psiholog Ramona Costescu

Pentru situațiile rupte de cotidian, cum sunt sărbătorile de iarnă, în care apar intervale mai mari de timp liber, să ieși din ambuteiajul ecranelor poate fi provocator, indiferent că ești adult, adolescent sau copil, consideră Ramona Costescu, psiholog și psihoterapeut. Mai ales atunci când e vorba despre persoane care se confruntă și cu vreo vulnerabilitate medicală sau se află la distanțe mari de prietenii sau familiile lor, deci fie se simt, fie sunt singuri.

Iată ce poate veni în sprijin:

• conștientizează impulsul de a folosi ecrane și identifică ce îl provoacă (plictiseală, singurătate, tristețea); ce este negat, mascat, ascuns?
• planifică, cel puțin în linii mari, timpul liber, astfel încât să se creeze predictibilitate;
• stabilește rutine mici, clare și ușoare peste zi;
• limitează timpul petrecut în fața ecranelor progresiv; prioritar este să nu mai asociezi rutina de somn cu gadgeturile;
• utilizează gadgeturile pentru funcția lor principală, atunci când sunt necesare;
• stabiliește niște zone ale casei în care să nu fie folosite ecranele: bucătăria, baia sau dormitorul; orice reușită este un câștig și merită apreciat!
• alege-ți bătăliile – dacă folosești mult telefonul, a alege să vizionezi un documentar, un film sau un curs online pe TV sau laptop va fi mai puțin stimulator;
• înscrie-te în acțiuni de voluntariat; orice activitate de întrajutorare crește nivelul de serotonină și oferă un sens;
• fă plimbări în oraș, unde poți admira decorațiunile, poți face mici cumpărături sau o scurtă plimbare la o cafea sau un ceai;
• decorează-ți casa; pentru unele persoane este o activitate plăcută, care ajută la schimbarea dispoziției;
• menține relațiile cu cei dragi, cu cei despre care simți că te înțeleg și a căror prezență îți face bine;
• formează relații noi; deseori se formează când inițiem proiecte noi, precum începerea unui curs, încercarea unei activități noi;
• caută o alternativă – da, poate fi mai puțin atractivă, mai puțin generatoare de dopamină, dar cu beneficii; de exemplu, cititul unei cărți, pictatul, proiecte DiY (do it yourself – fă singur), reorganizarea casei, experimentarea de tehnici de grounding, de respirație, de mindfulness, începerea unui jurnal, exerciții zilnice, participarea la evenimente în aer liber, târguri de Crăciun.

Printre toate acestea sau printre atâtea ecrane ademenitoare, să ne aducem aminte să ne vorbim cald, empatic, ca și cum am încuraja un prieten. Uneori, și acesta poate fi simțit ca un dar.

• Citește și: Ce înseamnă „brain rot“, desemnat termenul anului 2024 de Oxford? Psiholog: „Conținutul rețelelor sociale ne obosește creierul și poate distorsiona realitatea“

Dependența de pornografie – psiholog Raluca Cristian

Chiar dacă nu o găsim prin manualele de diagnostic psihiatric, dependența de pornografie face parte din tulburările de comportament sexual compulsiv care se referă la pierderea controlului. Folosirea problematică a pornografiei online, căreia îi spunem generic dependență de pornografie este în creștere, pentru că e la îndemână, ieftină sau gratuită și îți oferă șansa la anonimat. Ea poate să aducă multă suferință, mai ales în rândul adolescenților și adulților tineri, cărora le afectează funcționarea sexuală din cauza imaginii distorsionate pe care și-o creează în legătură cu relațiile între parteneri.

La fel ca în cazul celorlalte adicții, a te simți diferit, precum și timpul nestructurat, singurătatea – mai ales că unii dintre cei cu adicție la pornografie găsesc dificil să intre în și să mențină relații de cuplu –, stresul și tensiunile familiale sunt lucruri care cresc riscul de a accesa și mai mult conținut pornografic în perioada sărbătorilor. Doar că, în cele din urmă, acesta nu face decât să aducă și mai multă vinovăție, și mai multă rușine, un sentiment și mai puternic de neadecvare, teama de a nu fi descoperit și, deci, și mai mult stres.

Dincolo de a căuta ajutor de specialitate, ce poți încerca de unul singur de sărbători este:

• să planifici, poate chiar pentru fiecare zi de vacanță, activități care îți aduc plăcere și pe care să le poți derula în prezența unor persoane dragi, astfel încât să reduci timpul singur și tentația de a intra online;
• dacă nu te poți întâlni față în față cu prietenii sau familia atât de des cât ți-ai dori, menține legătura folosind apeluri video, în așa fel încât să reduci sentimentul de tristețe care poate fi foarte copleșitor de sărbători;
• în cazul în care prietenii tăi nu sunt disponibili sau, dintr-un motiv sau altul, nu ai cu cine să vorbești, evită plictiseala planificând diferite hobby-uri, plimbări sau activități care îți plac, de preferat în mediul offline;
• dacă știi deja care sunt lucrurile care te fac să te ții la distanță de pornografie, apelează la aceste resurse, atât timp cât sunt benefice pentru tine și pe termen lung; câteva exemple pot fi exercițiile de respirație, mindfulness, muzică, yoga sau ținerea unui jurnal, dar evident că preferințele pot să difere;
• de Crăciun fii mai bun și păstrează acest obicei și în restul anului; pur și simplu uită-te în jur și vezi unde ai putea să dai o mână de ajutor – să ajuți o vecină la căratul sacoșelor, să cureți frunzele (zăpada?) din fața blocului sau să-ți iei angajamente pe termen mai lung la un ONG cu care împărtășești aceleași valori, toate acestea sunt lucruri care nu numai că îți dau un sentiment de utilitate, dar te pot pune în situația de a deschide noi relații. În plus, aș mai adăuga un îndemn, indiferent de adicția sau dificultatea cu care te confrunți zilele acestea: ieși din casă și fii prezent, întreabă pe cineva cât e ora sau cere indicații de orientare chiar dacă nu ai nevoie, exersează-ți curiozitatea și fii deschis interacțiunilor cu necunoscuți, pentru că uneori nici nu știi de unde poate să apară o conexiune cu o altă ființă umană, iar asta să îți umple sufletul de destul entuziasm încât „azi” să nu mai ai nevoie de alte stimulente. Iar mâine, ia-o de la capăt.

„Ajunsesem să-mi privesc organul ca pe o jucărie, nu ca pe un organ anatomic sexual.“ O poveste complicată despre sex și sexualitate

„Adicțiile nu iau pauză de sărbători.” Recomandări pentru cei care au în familie sau printre prieteni persoane cu adicții

Dr. Liliana Dorobăț, medic de familie și formator în domeniul drogurilor, cu vastă experiență în serviciile de tratament medical și substitutiv pentru consumatorii de substanțe psihoactive atrage atenția asupra substanțelor ilegale, care pot duce la probleme serioase, cu atât mai mult cu cât cei care le vând profită de această perioadă cu multe ocazii de petrecere.

Drogurile ilegale, canabis, heroina, cocaina, drogurile sintetice și etnobotanicele sunt foarte periculoase și provoacă dependență fizică și psihică, ba chiar pot duce la supradoză și deces. Poți fi nu numai victimă a acestor substanțe, ci și victima traficanților, pentru că sărbătorile reprezintă și un prilej de creștere a comercializării acestor substanțe. De aceea, ai nevoie de un plan și de organizare pentru a fi mai puțin tentant să apelezi la ele.

Dincolo de riscul de recidivă, sărbătorile pot fi și, de multe ori, chiar sunt o provocare pentru cei care sunt foarte apropiați de persoane cu adicții, fie că au în familie, fie că partenerul sau partenera de cuplu se confruntă cu o dependență sau alta.

Viorel Roman, psiholog și psihoterapeut vorbește despre presiunea care se pune asupra sărbătorilor de iarnă, această „cea mai magică perioadă a anului”.

„Există un paradox între așteptările ideale ale sărbătorilor – un timp al bucuriei, reconectării și armoniei – și realitatea adicțiilor care pot tulbura familia sau cuplul și starea emoțională a celor implicați”, spune el.

Frustrarea, dezamăgirea și tristețea pot apărea din cauza nepotrivirii dintre ceea ce se dorește și ceea ce se întâmplă în realitate. Adicțiile nu iau pauză de sărbători, dar recunoașterea limitărilor și acceptarea realității ajută la reducerea disonanței între așteptări și realitate.

Câteva dintre lucrurile pe care le poți încerca, dacă ești apropiat al unei persoane cu adicții, pentru a naviga cu înțelepciune prin perioada sărbătorilor într-un context delicat, sunt acestea:

• să te concentrezi pe momente pozitive, chiar și în prezența adicțiilor;
• să stabilești limite sănătoase;
• să nu permiți ca adicția să domine complet atmosfera sărbătorilor.

„Grija față de voi înșivă nu este egoism, este o necesitate, mai ales când în familie sau cuplu există cineva care se luptă cu o adicție”, mai spune Viorel Roman, psiholog.

---

Știm cu toții că e plin internetul de glume – la care zâmbim mai mult sau mai puțin amar – legate de faptul că, la vizita anuală pe care o faci de Crăciun la rude, se duce pe apa sâmbetei tot progresul pe care l-ai făcut într-un an de terapie. Știm, pentru că fiecare dintre noi, într-un fel sau altul, a trăit o astfel de experență, cu stresul, presiunea, dezamăgirea și, de fapt, nefericirea de a fi alături de cei dragi.

Însă, după cum vezi din propunerile mai multor psihologi, a ține adicțiile sub control are legătură cu a-ți organiza timpul și a te conecta în mod real cu ceilalți. Așa că, poate anul acesta o să fie mai puțin despre consum și mai mult despre „împreună”.