Cadouri: ce spun despre tine modul în care le alegi și cum le oferi

De ce unii oameni cumpără cadouri-clișeu și cum fac cei care au darul de a oferi. Recomandări pentru cadouri (și mai) inspirate

Alegerea unui dar e pentru unii o plăcere, în timp ce pentru alții e un mare stres. De orice parte a baricadei te-ai afla, să alegi și să oferi cadouri e un limbaj în sine. Un limbaj care spune destul de multe despre tine, cel care oferă. Ce spune și cum să vorbești mai bine limba cadourilor, dacă nu o știi nativ, am încercat să aflu vorbind cu un analist comportamental, cu un psiholog și cu un coach financiar.

În perioada când încă locuiam cu părinții, tatăl meu a primit în dar la o aniversare, de la un prieten, o cămașă. Nimic neobișnuit până aici. În perioada de după ’90, cămașa, cravata sau o sticlă de alcool mai scump cred că erau cadourile standard pentru bărbați. Neobișnuit a fost însă că tata a recunoscut cămașa. O mai văzuse pe undeva. Și-a dat seama că e aceeași cămașă pe care el o oferise altui prieten, în urmă cu câteva luni bune. Mergând pe firul poveștii, bărbații de la acea aniversare au realizat că plimbaseră cămașa între ei, în ordinea aniversărilor, și iată că acum ea se-ntorsese la cel care o oferise inițial. După ce tata a promis că o păstrează să o dea cadou mai departe, aceasta a devenit o celebră anecdotă la toate aniversările pe care mi le amintesc de-atunci încoace.

Dacă mergem pe principiul că doar intenția contează și dacă mai adăugăm și că nu suntem printre cele mai bogate nații, nu e de mirare că suntem campioni la dat mai departe cadourile care nu ne plac. 49% dintre români dau mai departe cadourile de Crăciun care nu le plac, comparativ cu doar 11% dintre spanioli, 17% dintre francezi și 25% dintre italieni, potrivit unui studiu realizat de Ipsos în noiembrie 2022 și publicat de Economica.net.

Sunt oameni care nu depun efort atunci când aleg un cadou pentru cineva. Sunt oameni care depun efort mai mult sau mai puțin în funcție de persoana căreia urmează să-i ofere cadoul. Și sunt oameni care încearcă de fiecare dată să aleagă un cadou potrivit, indiferent cui urmează să-l ofere. Dar ce mai înseamnă și cadoul potrivit? Un cadou util? Unul scump? Unul care reflectă personalitatea celui care-l primește? Sau, dimpotrivă, pe-a celui care îl oferă? Un cadou făcut de mână? Unul cumpărat dintr-un magazin de suveniruri? Un obiect, o experiență, un simplu telefon?

Depinde.

Am vorbit despre gestul alegerii și oferirii de cadouri cu Nansi Lungu, analist comportamental și profesor de sociologie, cu Carmen Sache, psiholog și psihoterapeut, și cu Cornel Ionescu, trainer și coach financiar, cu care am atins și aspectul economic. Și am legat întreaga discuție cu faptul că urmează perioada din an cu cele mai multe cadouri.

„Orice gest pe care îl facem vorbeşte despre noi”

A început sezonul sărbătorilor și, odată cu el, căutarea de cadouri cât mai potrivite pentru familie și prieteni. Dar ce se întâmplă când faci un cadou? O fi adevărată zicala că a oferi e mai bine decât a primi?

Atunci când oferi cadouri, în special când le oferi unei persoane cu care ai o relație strânsă, în creier ți se activează niște zone care au legătură cu recompensa, cu condiția să nu lași stresul să-ți fure bucuria ocaziei, spune Emiliana Simon-Thomas , director științific la Greater Good Science Center, un centru de cercetare de la Universitatea din California, Berkeley, care studiază sursele compasiunii, fericirii și altruismului.

Ce spune despre noi felul în care oferim cadouri

„Orice gest pe care îl facem vorbeşte despre noi. Așa că alegerea unui cadou poate vorbi despre cât de mult ne pasă de celălalt, cât de mult îl apreciem și cât de mult ne dorim ca el să ştie asta. Vorbeşte despre atenţia pe care o punem în relaţie cu celălalt, despre grija pentru menţinerea, susţinerea şi creşterea relaţiei noastre, despre felul în care ne gândim la celălalt, emoţiile, intenţiile noastre – toate acestea se pot ghici într-un dar pe care alegem să îl facem sau poate să nu îl facem”, spune Carmen Sache, psiholog și psihoterapeut.

În același timp, alegerea unui cadou vorbește și despre relația dintre cel care oferă și cel care primește. De exemplu, mai spune Carmen, dacă iubitul îi oferă în dar iubitei o bijuterie extrem de scumpă, acest lucru poate spune ceva despre ea, despre el, dar şi despre relaţia lor: „Anume, că ea poate preţui lucrurile valoroase, scumpe, că el o preţuieşte pe ea şi că alege fie să-i arate acest lucru, fie că îşi doreşte să o impresioneze. Iar despre dinamica relaţională arată că el îi poate oferi ceea ce ea are nevoie, iar acest lucru este și despre sentimentul de siguranţă”.

Să fim speciali, importanți, indispensabili. Ce ne motivează când facem cadouri?

Practic, mai spune psihoterapeuta, tot ce investim (sau nu investim) în procesul pe care îl presupune căutarea cadoului potrivit, alegerea acestuia şi apoi, atunci când este cazul, crearea contextului potrivit ca acel cadou să ajungă în braţele cui trebuie – toate aceste lucruri vorbesc, mai întâi de toate, despre nevoia noastră de a fi importanţi pentru celălalt. „Importanţi şi, astfel, indispensabili, atât cât poate fi indispensabil un om pentru altul”, spune Carmen.

„Este şi despre dragul de celălalt, despre bucuria de a aduce bucurie, despre nevoia de conexiune, de recunoaştere şi apreciere, despre obligaţii şi datorii. Dar, inconştient, se joacă şi cartea aceasta: Atât de mult îmi pasă de tine încât îţi ofer asta, şi tu de asta ai nevoie. Nu poţi renunţa la cineva care face lucrul ăsta pentru tine, care îţi împlineşte o nevoie, poate chiar o dorinţă.”

Carmen Sache, psihoterapeut

Sentimentul de importanță crește nu numai în cel care face cadoul, ci și în cel care îl primește, dacă acel dar este ales în funcție de personalitatea lui. Iar această capacitate, de a aduce bucurie cuiva, este una care ne împuternicește. „E o mare putere aceea de a aduce bucurie, motiv pentru care, atunci când dăruim, ne simţim speciali”, adaugă Carmen.

Spusele lui Nansi Lungu, analist comportamental și profesor de sociologie, susțin ideea lui Carmen. Nansi e de părere că darurile – cu valoarea lor echivalată nu în bani, ci în efort depus – exprimă, mai întâi, generozitatea celui care oferă.

Sigur, energia și timpul pe care le alocăm căutând un cadou potrivit ne spun nouă despre noi înșine cât suntem de atenți și că suntem speciali. Dar în spatele acestui efort depus se pot afla diferite tipuri de motivații, uneori unele greu de intuit, explică Nansi: „De exemplu, tu poți să fii pur și simplu generoasă, să zicem că ai stat trei ore să găsești un cadou. Dar poți să fii și anxioasă social, și-atunci aloci atât de mult timp și efort pentru că e important să nu dai prost în fața altora, nu pentru că ești generoasă, sau poți să ai un interes pe termen lung atunci când oferi un cadou. Practic, toate aceste lucruri pot să ducă la același tip de comportament, dar motivațiile din spatele lui să fie diferite”.

Toate comportamentele umane – nu numai să faci cadouri – suportă interpretări multiple, motiv pentru care nu e întotdeauna ușor să înțelegi ce stă în spatele lor.

„Pot să existe situații în care cadourile ascund intenții mai puțin bune. De exemplu, cineva poate să-ți facă un cadou ca să te lege de el, dar cei care caută cadouri și nu au amenințări externe sau interese sunt în general oameni cu o generozitate mai mare, pentru că efortul este cadoul cu adevărat special.”

Nansi Lungu, analist comportamental

Efectul tiraniei la persoana întâi

Mi-am amintit, în discuția cu Nansi, despre o zi de naștere la care am primit de la partenerul meu de atunci o boxă inteligentă, fără să-mi fi dorit vreodată asta și fără să fiu pasionată de dispozitive. Am avut sentimentul că nu a stat să se întrebe ce mi-aș dori eu să primesc, ci că a ales ceva ce își dorea el să aibă acasă la mine.

Oamenii vor să fie păstrați în mintea celorlalți, iar asta poate avea nuanțe negative sau pozitive, spune Nansi: „Nuanța negativă este: vreau să-ți amintești tot timpul de mine, dar eu aș privi și aș sfătui pe toată lumea să privească nuanța pozitivă, care este: mie îmi place acest lucru și, dacă îmi place mie atât de mult, probabil îți place și ție – ceea ce nu e adevărat neapărat. Ăsta e un efect căruia îi spunem efectul tiraniei la persoana întâi. Și cred că mai ales noi, bărbații, suntem foarte încântați de anumite dispozitive și bănuim – se pare greșit – că toată lumea e foarte încântată de dispozitive”.

Carte. Cană. Cămașă. De ce apelăm la clișee când oferim cadouri?

Câteodată, din lipsă de inspirație, timp, dar și de interes, apelăm la clișee. Fie alegem ceva, aproape orice, dintr-un magazin de suveniruri, fie optăm pentru variante simple, dar lipsite de personalitate – o pereche de șosete, o cămașă, o carte, o poșetă. 

De ce facem asta? Primul motiv e că așa e cel mai simplu. În felul acesta scutim timp, efort și energie şi alegem ceva ce e util, versatil sau ceva ce nu are cum să dea greş. Cel puțin așa credem. „Oricine are nevoie de lucruri practice, aşa că e mai sigur să alegem o carte, o cană, o cămaşă. Apelăm la clişee din frica de a nu greşi în alegerea noastră, din comoditate, pentru că aceste daruri sunt accesibile, uşor de găsit”, spune Carmen Sache.

Pe lângă motivul legat de simplitate, Nansi Lungu aduce în discuție încă un aspect. Faptul că, mai devreme sau mai târziu, societatea standardizează întotdeauna lucrurile care s-au dovedit a fi alegeri bune, astfel că devine din ce în ce mai greu să găsești o soluție mai bună decât cele deja standardizate.

„Societatea a găsit întotdeauna soluții bune și pentru resurse puține (n.r. – de timp). La un moment dat, cineva a făcut cea mai bună muzică, când muzica nu era standardizată. Dar pe urmă societatea a preluat, a îmbunătățit, iar standardizările actuale depășesc cea mai bună versiune din trecut de multe ori. Nu întâmplător, dacă intri pe un site cu sugestii de cadouri, s-ar putea să dai de unele care ție să nu-ți fi trecut prin cap”, spune Nansi.

Cadouri clișeu

Din păcate, mai spune el, lucrurile s-au standardizat în zilele noastre nu numai când e vorba de obiecte, ci și în comunicare, unde, mai nou, trimitem un emoji cu hug, care înseamnă îmbrățișare, în loc să ne exprimăm mai descriptiv: „S-au standardizat hug-urile, nu mai avem hug-uri deosebite. Îți trimit hug, nu-ți mai zic te-aș îmbrățișa ca o pisică și te-aș smotoci, care înseamnă cu totul altceva. Acum trimitem emoji cu hug, pisică și gata!”.

Cornel Ionescu, coach financiar, aduce în discuție și lipsa de interes de care unii dintre noi pot să dea dovadă, cel puțin uneori, în alegerea cadourilor: „Apelăm la clișee în mai multe situații: când nu avem idei sau pentru că nu suntem obișnuiți să ne gândim la ceilalți sau gândim că ceilalți sunt prea puțin importanți sau simțim, la un nivel profund, că orice am cumpăra nu poate să compenseze altceva imaterial pe care persoana respectivă și l-ar dori”.

Intenția contează. Chiar așa să fie? 

Intenția contează e o expresie pe care o auzim foarte des în contextul cadourilor. E ceea ce auzim când cineva nu se implică suficient în căutarea unui cadou potrivit, adică, pe scurt, când cineva ne oferă un cadou neinspirat și vrea să se scuze argumentând în felul acesta, dar deloc credibil, că i-a păsat, că a avut intenții bune. E și ceea ce ne spunem noi înșine, ca să ne încurajăm, atunci când suntem răniți de lipsa de interes de care dau uneori dovadă cei care ne fac cadouri.  

Dacă nu ar fi înțeleasă greșit și exploatată ori de câte ori nu avem chef să depunem efort, expresia în sine are sens. În general, intenţia din spatele cadoului este foarte importantă.

„A dărui este mai mult decât produsul în sine, este despre conexiunea şi gândurile din spatele gestului. Efortul de a alege un cadou potrivit, cu semnificaţie, aduce acestuia un plus de valoare. În realitate, cât de frumos sau de nepotrivit sună povestea cu intenția contează depinde foarte mult de situație”, spune Carmen Sache, adăugând că dacă, în unele contexte şi relaţii, gestul de a oferi ceva, orice, poate fi apreciat, în altele poate să nu fie suficient.

De exemplu, într-o relaţie în care timpul este limitat sau într-un cadru profesional, un cadou mic, simbolic, poate fi perceput ca fiind un gest sincer, de apreciere. Gestul în sine poate transmite faptul că te-ai gândit la persoana respectivă şi că, chiar dacă contextul de viață personală nu ți-a fost favorabil, ai făcut efortul de oferi ceva doar pentru a transmite mesajul te văd, eşti important, îmi pasă de tine, nu am uitat de tine. Dar există şi situaţii în care e de preferat absenţa unui cadou decât să oferi unul inadecvat sau luat la întâmplare. „Un cadou oferit fără prea multă atenţie sau fără să fie potrivit pentru ocazie şi pentru persoană poate fi perceput mai degrabă ca lipsă de respect, de interes, decât ca un gest de atenţie, de grijă şi iubire”, adaugă Carmen.

„Se spune că modul în care dăruieşti valorează mai mult decât darul însuşi. Dar acest lucru depinde de maniera fiecăruia de a se raporta la a dărui şi la a primi, la cum am fost învăţaţi să ne uităm la acest mod de a transmite intenţiile noastre. În fond, depinde dacă a primi daruri şi a oferi atenţie în această formă este un limbaj de iubire pentru noi.”

Carmen Sache, psiholog și psihoterapeut

În cartea sa „Cele cinci limbaje ale iubirii”, autorul american Gary Chapman vorbește despre oferirea de daruri ca fiind unul dintre aceste limbaje – alături de celelalte patru: declarațiile, timpul în doi, serviciile (lucrurile pe care le faci pentru celălalt) și contactul fizic. „Darurile sunt simbolurile concrete ale iubirii”, spune Gary Chapman, adăugând că acestea sunt pentru unii mai importante, iar pentru alții mai puțin importante și că pot fi daruri cumpărate, găsite sau făcute.

Cum aleg bărbații, cum aleg femeile

Nu e doar o generalizare să spunem că sunt diferențe în modul în care femeile şi bărbaţii abordează alegerea unui cadou. Iar diferenţele, cam ca în orice domeniu, pot fi influenţate de factorii culturali, sociali şi psihologici.

Carmen Sache citează niște studii care arată că femeile tind să acorde mai multă atenție detaliilor și relației personale atunci când aleg cadouri. „Ele pot să petreacă mai mult timp gândindu-se la preferințele și nevoile individului căruia îi fac cadoul și pot fi mai orientate către obiecte care au o semnificație emoțională sau care sunt legate de pasiunile și interesele destinatarului. În schimb, bărbații pot să pună accent mai mult pe caracteristicile funcționale sau practice ale cadoului. Ei pot fi mai predispuși să aleagă cadouri mai scumpe, având adesea în vedere utilitatea și calitatea produsului”, spune ea.

Nansi Lungu și Cornel Ionescu sunt de acord, dar nu se-apucă să citeze studii. Nu-și bat capul cu asta, cum nu-și bat capul nici bărbații, în general, cu alegerea cadourilor, după cum spune Cornel.

„Bărbații fac eforturi doar în momentul în care persoana respectivă este cu adevărat semnificativă pentru ei. Altfel, se duc în zona de clișeu. Majoritatea nici nu se simte bine la cumpărături. Există și excepții de bărbați cărora le place să petreacă timp la cumpărături și care știu să aleagă lucruri cu gust, cu cap. Dar majoritatea nu-și bate capul cu asta și pentru că există o lipsă de contact cu emoțiile, care încă e educată în societatea nostră – că bărbatul nu trebuie să aibă emoții. Prin urmare, bărbații aleg o carte, o eșarfă, o cravată, cu rugăminți la floristă să facă un buchet frumos, în timp ce femeile sunt mult mai atente, pentru că pe de o parte sunt iubitoare de frumos și știu să aleagă lucruri, pe e altă parte pentru că sunt foarte în contact cu emoțiile lor și foarte atente să și provoace emoție”, spune Cornel Ionescu.  

Bărbații, spre deosebire de femei, spune Nansi Lungu, pot avea această preferință către dispozitive sau gadgeturi electronice. Și, pentru că ei înșiși sunt entuziasmați de ele, își imaginează că și alții sunt entuziasmați de ele. „Cu cât ești mai entuziasmat, cu atât îți vine mai greu să crezi că altul nu o să fie așa entuziasmat ca tine”, spune el. În plus, mai spune Nansi, bărbații au tendința de a alege cadori mai costisitoare.

„Bărbații, mai ales în societățile tradiționale sau acolo unde au deținut resursele cele mai multe – și în istorie, din păcate, cam asta este regula – tind să facă cadouri exagerate, ca semnal al puterii lor. Nu trebuie să faci un cadou scump, ci unul nejustificat de scump, pentru că așa nu mai poți fi copiat, și prin asta dovedești că ai resursele necesare.”

Nansi Lungu, analist comportamental

Diferențele dintre femei și bărbați nu sunt, desigur, absolute. Există și bărbați care acordă o atenție deosebită detaliilor și semnificației emoționale a cadoului, la fel cum există și femei care sunt mai orientate către aspectele practice atunci când aleg unul. „Alegerea cadourilor poate fi influențată și de alți factori, cum ar fi personalitatea, experiențele anterioare și relația cu destinatarul, decât de diferențele de gen”, subliniază Carmen Sache.

„Jumătate din bunurile lumii se dau gratis”

Continuând pe firul diferențelor dintre bărbați și femei, Nansi Lungu se duce un pic mai departe și aduce în discuție darurile imateriale: „Am să dau o statistică nedreaptă, dar care nu ne miră. Există o estimare aproximativă care spune că jumătate dintre bunurile lumii se dau gratis. Ce înseamnă asta? Când ți se calcă o cămașă este ceva gratis, când ți se face mâncare este ceva gratis, când ți s-a adus un pahar de apă și așa mai departe. Femeile, implicit, dau foarte mult în zona asta. În societățile tradiționale, femeile țin zona internă a familiei, în timp ce bărbatul este văzut mai degrabă ca apărător față de amenințarea externă. Dar internul consumă enorm de multă energie care, strict economic, e un cadou”.

De altfel, serviciile sunt unul dintre cele cinci limbaje ale iubirii numite de Gary Chapman, prin servicii înțelegând lucruri pe care vrei ca celălalt să le facă pentru tine, de la gătit și dusul gunoiului la spălatul mașinii și zugrăvit. 

„Relația socială se bazează aproape exclusiv pe cadouri. E o idee proastă să te duci cu 100 de lei la soție și să-i spui: pentru că ai călcat. Atunci rupi relația de tip social și treci într-una de tip economic, care e mult mai proastă, mai puțin coezivă în timp. Deci oamenii își fac unii altora cadouri. Să-i faci cuiva un masaj e un cadou.”

Nansi Lungu, analist comportamental

Ce înseamnă scump, mediu sau ieftin și ce e „paradoxul prezentatorului”

„35 de euro e mult pentru un cadou?”, m-a întrebat fiica mea de 12 ani zilele trecute. „Depinde. Ce fel de cadou? Și pentru cine?”. Scump, mediu și ieftin sunt niște forme de apreciere subiective, care se referă la situația financiară a fiecăruia. Ceva scump pentru o persoană poate să fie ieftin pentru alta. Sau ceva poate să fie ieftin, mediu sau scump pentru aceeași persoană aflată în diferite etape de viață.

Cornel, care e coach financiar, spune că, pentru el, nu prețul cadoului e relevant, ci valoarea pe care acest cadou o are și care vine din faptul că o persoană sau alta s-a gândit la el într-un fel anume.

„Am trei prieteni care au un dar fenomenal – și chiar mi se pare un dar, ăsta de a face cadouri. De exemplu, pot să-ți dea o pereche de șosete groase, de lână, în mijlocul verii, și te fac să fii așa de fericit când ți le dau, pentru că știu cum să ofere cadoul ăla. Acest uite, m-am gândit la tine!, venit spontan înseamnă mai mult decât orice sumă pe care ai da-o pe un cadou”, spune el.

În plus, mai mult nu înseamnă întotdeauna mai bine. Există ceea ce se cheamă „paradoxul prezentatorului”, care, în termeni de cadouri, se traduce așa: atunci când pui alături de un cadou mare sau scump unul mic sau ieftin, deși suma investită este mai mare, percepția destinatarului va fi că valoarea cadoului e mai mică. O spun chiar studiile că nu e deloc o idee bună ca, de exemplu, alături de o bijuterie scumpă să oferi și o cutie cu bomboane. Efectul va fi pe dos decât îți dorești.

Există diferențe între generații?

Dacă, în vremea preadolescenței mele, o cutie cu bomboane de ciocolată putea să fie cadoul perfect, pentru generația aflată azi la pubertate, lucrurile nu mai sunt la fel. Cel puțin nu pentru cei cu părinți din clasa de mijloc, unde cadourile se învârt, de obicei, între 150 și 250 de lei.

Sunt diferențe între generații și ne face, oare, puterea de cumpărare să fim mai puțin satisfăcuți de cadourile simbolice?  

„Tind să cred, fără să am informații, dar deducând din alte lucruri, că generațiile actuale sunt mai tentate de cadouri scumpe. Și cred că ăsta este un efect al simplismului din societate, pentru că facem parte dintr-o lume care scade foarte mult fricțiunile. Noi urâm să ne chinuim, am scăzut foarte mult fricțiunile, și-atunci cu ce-ți mai semnalizez deosebitul? Probabil cu un cadou scump. Nu cred că acest lucru e derivat dintr-o morală greșită, cred că vine dintr-o comoditate a lumii, în combinație cu accesul la resurse suplimentare. Ok, nu m-am chinuit mult, dar măcar ți-am luat un telefon”, explică Nansi.  

Tot el vorbește și despre un posibil efect al surplusului – faptul că devine tot mai greu să te bucuri. „Cadourile, în perioada în care oamenii erau mai săraci, de exemplu în perioada comunistă, erau în special utilitare, foloseau la ceva. Un cadou era cu atât mai bun cu cât era mai util. Astăzi, un cadou este mai bun cu cât creează un efect de surpriză mai mare, în niciun caz utilitar. Surpriza, altfel-ul sau un cadou scump”, mai spune Nansi Lungu.

Cadouri - Ce vor adolescenții de la un cadou

Cornel Ionescu e de părere că greutatea de a fi satisfăcut în fața unui cadou cu un preț mai mic nu are legătură cu puterea de cumpărare, ci cu educația și cu dorința de a manifesta un anumit statut social – o dorință mai degrabă a noastră, a adulților, dar pe care o dăm mai departe copiilor.

Și mai e ceva, spune Cornel. Când încercăm să cumpărăm un sentiment, care este imaterial, cu un obiect, care este material, poate să apară tendința de a nu fi niciodată mulțumit cu ceva ieftin.

„Nu putem să umplem un gol sufletesc cu o chestie materială sau putem, dar numai o perioadă de timp foarte scurtă. Acest lucru stă, de altfel, și la baza cumpărăturilor compulsive: suntem supărați sau nemulțumiți și încercăm să schimbăm starea respectivă cumpărând un lucru care ne aduce satisfacție de moment, după care, câteva minute mai încolo, ne aducem iar aminte că eram supărați și supărarea e în continuare acolo, pentru că nu am rezolvat problema. Și dăm cu cardul în continuare”, explică el.

La ce să fim atenți când alegem cadouri. Aspecte psihologice

Totuși, cum ar trebui să alegem un cadou, astfel încât el să fie satisfăcător atât pentru cel care îl primește, cât și pentru cel care îl oferă? Psihoterapeuta Carmen Sache consideră că e important să te gândești la preferințele și interesele personale ale celui căruia vrei să îi oferi cadoul și vine cu unele sugestii de care poți să ții cont:

  • Observă interesele şi hobby-urile persoanei căreia vrei să-i faci un dar. De exemplu, fii atent la ce îi place să facă în timpul liber. Dacă îi place să citească, poate că o carte dintr-un gen preferat sau un abonament la o revistă ar fi o alegere potrivită. Dacă este pasionat de gătit, poți alege un set de ustensile sau o carte de rețete.
  • Fără să fii direct, adu în discuție subiecte legate de preferințele lor. De exemplu, poți să spui că ai văzut un film interesant și, în felul acesta, afli cum reacționează sau poți menționa un anumit tip de mâncare și observă reacția lui, după care să-ți adaptezi alegerea cadoului.
  • Ascultă cu atenție și notează indiciile subtile. Uneori, în conversații, oamenii menționează lucruri pe care și le doresc sau de care sunt interesați, fără să-și dea seama. Dacă îți va povesti despre o mașină scumpă, evident că nu i-o vei putea face cadou, dar îi poți cumpăra o machetă sau o miniatură ori chiar un test drive, dacă bugetul și contextul îți permit.
  • Observă culorile preferate sau stilul vestimentar al persoanei. Acest lucru poate să-ți dea indicii despre preferințele ei în materie de cadouri, cum ar fi accesorii vestimentare sau obiecte decorative.
  • Evită cadourile generice. Dacă cunoști bine persoana, poți fi creativ și poți să te gândești la cadouri care sunt unice și se potrivesc personalității ei.
  • Pentru unele persoane, experiențele sunt mai valoroase decât obiectele materiale. O variantă de cadou e un bilet la un eveniment sau o activitate pe care știi că și-ar dori să o încerce.
  • Arată-ți empatia și interesul pentru ceea ce îl face fericit. Uneori, un cadou care demonstrează că ai luat în considerare emoțiile și experiențele persoanei căreia îi faci cadoul poate fi mai valoros decât orice altceva.

Pe scurt, alegerea unui cadou potrivit implică o combinație de atenție la detalii, empatie și înțelegere a persoanei căreia îi dăruieşti cadoul, mai spune Carmen.

La ce să fim atenți când alegem cadouri. Aspecte financiare

Deși e coach financiar, Cornel Ionescu vorbește mult despre valoarea emoțională a unui dar, despre utilitatea lui și insistă asupra ideii că un cadou, ca să fie potrivit, nu numai că nu trebuie să fie neapărat scump, dar poate să coste chiar și zero lei.

„Cadoul trebuie să-l atingă într-un fel emoțional pe cel căruia îi este destinat. De obicei, cadourile sunt menite să arate apreciere, iar aprecierea poate să vină și gratis. Oamenii au limbaje de iubire diferite și unii apreciază mai mult când le faci un serviciu sau le spui o vorbă bună decât când le dai un lucru. Nu trebuie să spargem banca sau să ne aruncăm prea tare pentru un cadou. Cadoul e ceva simbolic, prin urmare nu ar trebui să cheltuim prea mult, că nu asta e ideea, ideea e că ne pasă de persoana respectivă și persoana respectivă să simtă că ne pasă de ea, nu că am cheltuit bani pentru ea. E ca și cum am încerca să cumpărăm afecțiune sau apreciere.”

Cornel Ionescu, coach financiar

Totuși, am vorbit cu Cornel și despre câteva lucruri pe care le putem face ca să cumpărăm cadouri deștept din punct de vedere financiar:

  • În primul rând, nu trebuie să aștepți luna decembrie (și nici săptămâna cu ziua aniversării) ca să cumperi cadouri. Crăciunul vine mereu la aceeași dată, la fel și aniversările celor dragi, așa că nu e o surpriză și nu trebuie să aștepți până în ultimul moment.
  • Planifică din timp. Alocă o perioadă mai mare în care să te gândești la persoanele care sunt importante pentru tine, urmărește ce le place și ai grijă să alegi un cadou plăcut, nu unul pe care destinatarul să-l pună într-un sertar până când urmează să-l facă cadou altcuiva sau până când îl aruncă.
  • Fă o listă pe care să scrii ce crezi ce le-ar plăcea celor apropiați, ce ai văzut că îi bucură. Poți să alegi obiecte, dar și vouchere sau experiențe, în funcție de preferințele celui căruia îi oferi.
  • Profită de oportunitățile care apar pe tot parcursul anului. Dacă cumperi cadourile din timp, poți să prinzi reduceri. În plus, în felul acesta nici nu te stresezi în perioadele aglomerate și nici nu riști să nu găsești ce cauți.
  • Strânge putere de cumpărare. Când ai vrea să faci un cadou mai scump, pentru că, să zicem, ai un prieten care își dorește ceva costisitor, adună-te laolaltă cu alți prieteni comuni, cumpărați împreună, pentru a avea putere de cumpărare mai mare.
  • Cadouri handmade. Mai ales dacă ai un talent anume, de care prietenii tăi s-ar putea bucura.

„Cred că intenția din spatele cadoului e mult mai importantă decât cadoul în sine și cred că putem să facem economii la cadouri dacă facem cadourile noi înșine. Sunt oameni care știu să plieze hârtie și să facă lucruri extraordinare, sunt oameni care fac obiecte din ceramică sau care pictează. Acest gest îți arată că au investit niște ore, că s-au gândit la tine în procesul respectiv și că ți-au dat la propriu o parte din viața lor, ți-au făcut cadou o parte din abilitățile pe care le au și acest lucru poate fi mai apreciat decât câteva minute sau ore petrecute la cumpărături.”

Cornel Ionescu, coach financiar  

Dacă cheltuiești bani pentru altcineva decât pentru tine, ai șanse mai mari să fii fericit. De ce să fim generoși

Un articol publicat în Psychologytoday.com vorbește despre faptul că cele mai bune cadouri sunt cele pe care, în mod normal, nu le-ai cumpăra pentru tine, pentru că sunt prea scumpe și, dacă ai plăti ca să le ai tu însuți, ar interveni ceea ce se cheamă taxă morală, adică un sentiment de vinovăție legat de faptul că ai cheltuit prea mult. De exemplu, bijuterii extravagante, ciocolată de lux, cosmetice speciale, considerate un adevărat răsfăț sau orice lucru considerat „prea bun” sau cu un preț nejustificat, astfel încât intuiești că cel căruia îl oferi nu și l-ar cumpăra (chiar dacă și l-ar permite). Pe acest fir, al psihologiei economice, cele mai bune cadouri sunt lucruri pe care oamenii și le doresc cu adevărat, dar și le refuză pentru a evita să se simtă vinovați.

Nansi Lungu e de părere că un cadou trebuie să aibă semnificație și, ca să aibă semnificație, trebuie să depui un efort în obținerea lui. „Ar trebui să nu dăm cadouri ieftine, dar nu ieftin din punct de vedere financiar, ci în sensul care sugerează că mai degrabă nu ne-a interesat. Cadoul poate să fie foarte scump, dar dacă doar am trecut printr-un loc, l-am luat de acolo și ți l-am pus în brațe, dă impresia de ieftin. Un cadou cu semnificație poate să fie o poveste pe care i-ai spus-o în momentul când i l-ai oferit sau poate că i l-ai livrat într-un mod anume, semnificația poate să vină dintr-o mulțime de lucruri. Iar imaginația e semnul efortului”, spune el.

Un alt articol, publicat pe site-ul Asociației Americane de Psihologie (APA) cu titlul „Ce se întâmplă în creierul tău când oferi un cadou?”, vorbește despre faptul că, atunci când dai cuiva un dar, în creier se activează anumite zone asociate cu plăcerea, conexiunea socială și încrederea, creând un anumit efect de strălucire caldă. Articolul numește câteva studii care au demonstrat că, dacă cheltuiești bani pentru altcineva decât pentru tine, ai șanse mai mari să fii fericit. Acest lucru se întâmplă pentru că atunci când suntem generoși – fie că donăm bani către organizații de caritate, fie că dăruim unei persoane dragi ceva ce își dorește cu adevărat – părțile din creierul nostru asociate cu procesarea informațiilor sociale și sentimentul de plăcere interacționează mai mult.

De exemplu, într-un studiu realizat la Universitatea din Zürich, din Elveția, cercetătorii le-au pus la dispoziție celor 50 de participanți câte 100 de dolari. Pe jumătate din ei i-au instruit să cheltuiască suma pentru ei înșiși, iar pe jumătate să cheltuiască banii pentru alții. Banii trebuiau cheltuiți în decurs de patru săptămâni, la finalul cărora participanților li s-au făcut teste imagistice de rezonanță magnetică pentru a măsura activitatea creierului asociată cu generozitatea și plăcerea în timpul unei sarcini de împărtășire socială. Experimentul a concluzionat că cei care au cheltuit bani pentru alți oameni, care au avut interacțiuni mai generoase și mai sincere cu alți oameni, au fost mai fericiți.

Deci, dacă ar fi să ne raportăm la perioada Sărbătorilor care urmează, s-ar zice că îndemnul la bunătate peste care dăm la tot pasul în aceste zile nu e chiar degeaba. Sau, cum spune Cornel Ionescu: „Sărbătorim ceva împreună și trebuie să ne aducem aminte ce sărbătorim. Și, dacă reușim să creăm o atmosferă plăcută cu lucruri mici, asta valorează mai mult decât cadourile mari și o acreală constantă”.

Lista Smartliving.ro de sugestii, în caz că nu știi ce cadouri să faci în perioada următoare

Nu e întotdeauna simplu să alegi un cadou, mai ales dacă vrei să aibă și semnificație. Din acest motiv, am alcătuit și o scurtă listă de idei, pentru cazurile în care nu ai inspirație, dar vrei să alegi ceva special, urmând recomandările specialiștilor cu care am stat de vorbă. Cu mențiunea că alegerile sunt subiective și că, în urma alcătuirii acestei liste, Smartliving.ro nu are vreun câștig material.

Abonamente la reviste sau publicații:

Ilustrații, tablouri, serigrafii sau alte obiecte făcute de artiști români:

Bilete la concerte ale unor trupe românești sau artiști români

Pentru asta, trebuie să urmărești paginile lor și să plănuiești cadoul

Alte cadouri

Citește și:

Multe persoane sunt tot mai atrase astăzi de fenomenul vintage. Îți pot veni câteva idei de cadouri și citind acest articol: Nostalgia și fenomenul vintage. Cine sunt cei care vor să recreeze timpurile trecute.

Cum să fii bun: ce ne învață un antropolog și un psiholog despre bunătate.

Să fii bun înseamnă să fii inteligent? Să ai umor? Să faci mari acte caritabile? Să fii religios? Sau să iubești animalele? Suntem mai buni în anumite etape ale vieții? Am întrebat doi scriitori, un jurnalist, un psiholog și un antropolog.

Ai și tu o poveste? Ne-o poți trimite aici

Îți recomandăm să te uiți și la acest video despre sănătatea mintală

Căutare