5 sfaturi pentru a controla shoppingul compulsiv. Ce ascunde dependența de cumpărături și cum o putem regla?
Dependența de cumpărături, asemeni altor adicții, este modul în care acoperim o problemă considerată copleșitoare ori generatoare a unui disconfort major. Adesea nu reușim să îi găsim sursa, prin comportamentul adictiv încercând să ne deconectăm de emoția inconfortabilă. Cum ne putem ajuta?
TOC, impulsivitate și anxietate
Pe cât de simpatică ne era Carrie Bradshaw din serialul „Sex and the City“ când afirma „shopping is my cardio” (cumpărăturile sunt exercițiile mele cardio), să nu uităm când prietena ei, Miranda, îi atrage atenția că a investit în pantofi echivalentul unui avans pentru casă… În momentul în care ne neglijăm prioritățile și responsabilitățile, cheltuindu-ne toți banii pe cumpărături, putem vorbi despre o dependență, iar problema nu este niciodată adicția, ci adicția este modul prin care încercăm să tratăm o problemă.
Dependența de cumpărături poate fi integrată în tulburarea obsesiv compulsivă (TOC), dar poate fi considerată și o tulburare de control al impulsurilor. Adevărul este că atunci când vorbim despre o adicție, efectele ei sunt nocive, indiferent de obiectul dependenței noastre. În cazul cumpărăturilor, persoana ajunge să își cheltuie toți banii, să facă împrumuturi, intrând în numeroase datorii pentru a putea să își satisfacă dorința de a cheltui, rareori bucurându-se de achizițiile făcute.
O lucrare publicată în 2010 (Workman&Paper) arăta că dependența de cumpărături afectează 6% din populația Statelor Unite, din acest procent, 80% fiind femeile. Unul dintre motive era conotația pozitivă dată cumpărăturilor, femeile fiind de mici obișnuite să se bucure de shopping alături de mame sau prietene. Odată cu evoluția comerțului digital, a crescut și numărul bărbaților, iar în prezent, unul dintre efectele social-mediei și a influencerilor este ca luxul să nu ocolească pe nimeni, iar imaginea noastră să fie croită prin comparație cu ei.
Terapia prin shopping
Psihologul american Scott Bea, profesor la Facultatea de medicină din Cleveland, Ohio, afirmă că există cercetări care demonstrează că „retail therapy” (terapia prin cumpărături) are un impact pozitiv, atunci când este făcută cu moderație, desigur.
Fie că adaugi produse în coșul de cumpărături virtual sau petreci câteva ore în magazinul preferat, ai parte de emoții pozitive și o stare psihică mai bună. Din nou, recomandat este să nu exagerăm pentru a ne putea bucura de aceste recompense menite să ne dea o stare plăcută.
Shopping-ul ne poate da un sentiment de control. Un alt studiu din 2014, condus de Universitatea din Michigan arată că achiziționarea unor produse pe placul tău este de 40 de ori mai eficientă în dobândirea sentimentului de control decât lipsa shopping-ului. Cei care au făcut achiziții au fost evaluați și ca fiind mai puțin triști decât cei care doar au căutat produse on-line, fără a achiziționa nimic.
Cumpărăturile oferă și o stimulare senzorială care ne poate ajuta să vizualizăm rezultate pozitive afirmă Scott Bea. Atleții, spre exemplu, au constatat că acest mod de vizualizare poate crea anticipări pozitive reducând anxietatea. Eliberarea dopaminei are loc chiar înainte de a efectua cumpărăturile, din momentul căutărilor și anticipării plăcerii ce urmează.
4 tipare ale shoppingului compulsiv
Shoppingul compulsiv este asemănător cu alte adicții comportamentale, precum mâncatul compulsiv sau jocurile de noroc. Asemeni acestora din urmă, primul se asociază și cu alte probleme de ordin psihologic precum depresia, anxietatea și chiar cu tulburarea obsesiv-compulsivă. Totodată, dacă celelalte adicții se dezvoltă în adolescență, cea de cumpărături se dezvoltă, în mare parte, după vârsta de 30 de ani, când oamenii devin independenți financiar.
- Impulsul de a cumpăra: Cei care au dependență de cumpărături vor face achiziții impulsive, fără a ține cont de utilitatea sau necesitatea celor cumpărate. Adesea își vor ascunde obiceiurile, iar lucrurile cumpărate pot rămâne perioade îndelungate nedesfăcute, ei continuându-și ciclul achizițiilor neevaluate corespunzător. Mai târziu, astfel de persoane pot dezvolta „hoarding” (tulburare de tezaurizare).
- Euforia cumpărătorului: Persoanele care au dependență de cumpărături vor experimenta o stare euforică atunci când fac achiziții. Starea nu este dată de posesia anumitor lucruri, ci de acțiunea de a cumpăra. Această stare poate deveni adictivă.
- Amorțirea emoțiilor negative: Shoppingul compulsiv este și o tentativă de a umple un gol emoțional resimțit în singurătate, lipsă de control sau stimă de sine scăzută. Adesea o emoție negativă precum cea în urma unui conflict, sau o frustrare resimțită vor atrage nevoia de a face cumpărături. Scăderea emoției negative este doar temporară și, adesea, urmată de sentimente de vinovăție și anxietate crescută în urma comportamentului compulsiv.
- Vinovăție și remușcări: O sesiune de cumpărături compulsive este urmată de remușcări care, la rândul lor pot deveni un nou trigger pentru repetarea comportamentului. Se creează astfel un cerc vicios, fiind tot mai dificil să ținem sub control un astfel de comportament.
5 sfaturi pentru a ne controla shoppingul compulsiv
Când vorbim despre o dependență, recomandat este să apelăm la specialiști care ne pot ajuta să o depășim folosind o serie de instrumente care să ne sprijine în acest proces deloc simplu. Rolul specialistului este și acela de a ne ajuta să înțelegem care este rolul cumpărăturilor în viața noastră și de ce păstrăm acest comportament.
Iată și câteva sfaturi pentru a ne ghida în acest demers:
- Atunci când mergi la cumpărături nu lua un coș. Cei care iau un coș de cumpărături vor avea tendința de a cumpăra mai multe lucruri decât și-au propus, așadar, dacă știi că ai această dificultate, renunță la coș sau să împingi vreun cărucior de cumpărături.
- Nu petrece prea mult timp în magazin. Dacă este necesar, poți seta o alarmă, în special dacă știi că ai obiceiul să rămâi printre rafturi să studiezi îndelung produsele. Cu cât petreci mai mult timp acolo, crește riscul de a cumpăra lucruri nenecesare.
- Dacă ești femeie, fă cumpărăturile însoțită de un bărbat. Adesea, femeile vor petrece mai mult timp în magazine dacă sunt însoțite de prietene sau chiar de copii. Cum bărbații sunt cunoscuți a nu avea răbdare la cumpărături, acest lucru ajută să reducem timpul petrecut acolo.
- Nu atinge și nu gusta. Anumite cumpărături impulsive sunt declanșate de experiențe senzoriale și te ajuți dacă înveți să reziști tentației de a simți materialul unei cămăși de care nu ai nevoie sau de a gusta produsele oferite într-un magazin alimentar.
- Observă-te și distrage-ți atenția cât stai la casă pentru a achita produsele. Multe cumpărături impulsive au loc așteptând la casa de marcat, cu o sumedenie de produse în apropiere. Poți vorbi la telefon cu o prietenă sau îți poți verifica mesajele și email-urile în acele momente.
Nu uita să îți arăți compasiune. Cum spuneam, comportamentul este menit să ne ajute să gestionăm o problemă, este o adaptare normală a noastră la un mediu de viață anormal. Dacă rolul adicției este cel al unui protector, în primul rând ne ajută să renunțăm la blamare și rușine, care întrețin adicția. Compasiunea înseamnă acceptarea suferinței cu blândețe față de propria persoană și găsirea resurselor pentru a ne ajuta.