Slăbesc ca să mă simt bine, nu ca să arăt bine. Ce înseamnă slăbit sănătos

Floarea Palinici, 77 de ani, minus 17 kilograme. Anamaria Georgescu, 40 de ani, minus 15 kilograme. Alexandra Apostol, 37 de ani, minus nouă kilograme. Trei femei care au slăbit nu ca să fie suple, ci ca să fie sănătoase. Au aflat pe propria piele că surplusul de kilograme te poate îmbolnăvi, dar au aflat și că, dacă slăbești, poți să fii din nou sănătos sau măcar să îți îmbunătățești starea. Important e să recurgi la un regim de slăbit sănătos.  

Floarea Palinici, Anamaria Georgescu și Alexandra Apostol sunt trei femei cu probleme de sănătate. Prima a făcut diabet, a doua are prediabet, iar celei de-a treia i-au ieșit mai multe analize îngrijorătoare din cauza surplusului de kilograme. În cazul lor, decizia de a slăbi nu a avut ca scop înfrumusețarea, deși Anamaria și Alexandra, care nu apar în acest text cu numele lor reale, se bucură și că, după ce au slăbit, le place cum arată. Principalul lor scop a fost să fie sănătoase. Sau măcar mai sănătoase, pentru că, în unele cazuri, kilogramele în plus provoacă afecțiuni ireversibile.

În cazul Anamariei, slăbirea a însemnat reducerea medicației pentru diabet, în cazul Floarei a însemnat să renunțe la insulină după aproape 20 de ani în care și-a injectat această substanță de două ori pe zi. De ce a așteptat atât ca să slăbească? Pe de o parte, nu și-a imaginat că simpla slăbire ar putea să o ajute atât de mult. Pe de altă parte, trăia cu ideea preconcepută că numai tinerii interesați de aspectul fizic se apucă să țină regimuri alimentare. 

Să fii gras înseamnă să fii predispus la îmbolnăvire

Dacă te îngrași, nu înseamnă doar că nu mai ești suplu, că nu te mai încap hainele din adolescență sau că nu te mai miști cu lejeritate. Înseamnă că te poți îmbolnăvi mai ușor. Luarea în greutate crește riscul unor afecțiuni cronice, cum ar fi bolile cardiovasculare, diabetul de tip 2, hipertensiunea arterială, bolile coronariene și anumite forme de cancer. În unele cazuri, pot apărea inclusiv probleme psihologice. Nu numai obezitatea, ci orice exces de kilograme poate cauza probleme de sănătate, conform analizei publicate în 2018 de către Institutul Național de Sănătate Publică, cu ocazia Zilei Europene Împotriva Obezității. 

Luiza Pîrvu, medic specialist în diabet zaharat, nutriție și boli metabolice, întărește ideea că excesul de kilograme poate provoca sau agrava mai multe probleme de sănătate. „Diabetul zaharat și bolile cardiovasculare sunt frecvente la toată populația globului și atât declanșarea, cât și evoluția sau tratamentul lor sunt direct influențate de kilogramele noastre sau de ceea ce se află în farfurie, pentru că apar și pacienții slabi, dar cu o alimentație defectuoasă”, spune dr. Pîrvu. Medicul atrage atenția asupra faptului că anumite forme de cancer sunt mai frecvente la pacienții obezi, că bolile articulare degenerative, cum este artroza, sunt agravate de greutatea în exces. De asemenea, unele tulburări de ordin afectiv-emoțional, ca depresia sau lipsa stimei de sine, au și ele o legătură directă cu surplusul de kilograme.

Dar să fii slab, gras sau normoponderal nu înseamnă numai să te uiți în oglindă sau să te urci pe cântar și să decizi singur în ce categorie te încadrezi.

Unora li se pare că sunt grași doar pentru că ar vrea să arate mai bine sau pentru că sunt cu două-trei kilograme peste greutatea cu care sunt obișnuiți. De fapt, poți afla dacă ești normoponderal sau nu măsurându-ți indicele de masă corporală (IMC), care este un indicator oficial de calculare a greutății corporale ideale, raportate la înălțime. Formula de calcul pentru IMC este una simplă: greutatea (în kilograme) împărțită la înălțime (în metri) la pătrat: kg / (m)2. Indicele de masă corporală este o metodă care poate fi folosită atât de bărbații, cât și de către femeile cu vârste cuprinse între 18 și 65 ani, dar nu este o metodă de calcul potrivită pentru copii, femei însărcinate, persoane cu masă musculară mare (cum ar fi sportivii) și nici pentru vârstnici. 

Floarea Palinici, 77 de ani: „Mă gândeam, Doamne, ce-o zice cineva care mă aude că vreau să slăbesc la anii ăștia?”

Floarea Palinici are 77 de ani, e pensionară și locuiește în județul Hunedoara. În urmă cu 20 de ani a făcut diabet de tip 2. După doi-trei ani cu tratament medicamentos, a trecut pe insulină injectabilă. Își lua glicemia, apoi se injecta singură, de două ori pe zi. Și așa a ținut-o până anul trecut, când n-a mai avut nevoie de insulină. Cum așa? A slăbit 17 kilograme.

Citește aici despre simptomele diabetului și cum afli din timp dacă ai boala „tăcută” pe care mulți diabetici o duc pe picioare ani în șir.

De ce a așteptat aproape 20 de ani ca să facă asta? Pentru că, la vârsta ei, nu se mai pune problema să slăbești. „Sunt trecuți anii și mă gândeam: «Doamne, ce-o zice cineva care mă aude că vreau să slăbesc la anii ăștia?» Știți cum e lumea. În general, tinerii se duc să slăbească. Eu sunt pensionară și mă gândeam că-s mulți bani de dat la nutriționist”, povestește Floarea Palinici.

E o femeie scundă, de puțin peste un metru și cincizeci de centimetri. Povestea ei cu diabetul a început acum 20 de ani și nu a fost singura din familie. A avut trei frați care au murit din cauza unor complicații ale diabetului. 

„Cam acum 20 de ani am făcut un preinfarct și atunci m-am internat și m-au găsit cu glicemia peste 300. Atunci am făcut și analizele pentru diabet, dar nu atunci am intrat pe insulină, ci după doi-trei ani”, spune femeia. La cei 56-57 de ani cât avea în momentul diagnosticării, Floarea știe că avea undeva între 67 și 70 de kilograme. Poate nu e mult, dar, la înălțimea ei, nu e nici puțin. După ce a primit diagnosticul de diabet tip 2, medicul diabetolog i-a recomandat niște pastile, pentru că, inițial, nu era nevoie de insulină injectabilă, dar nu a insistat asupra dietei. Îi spusese să mănânce legume, dar cam atât. Și, cum Floarea nu știa cum să le mănânce și ce înseamnă un regim de slăbit sănătos, a mâncat în continuare normal, mâncare gătită. A ajuns însă la 77 de kilograme. 

După doi-trei ani în care a urmat un tratament medicamentos pe care nu l-a suportat, a trecut pe insulină. Două injecții pe zi. Cu toate acestea, glicemia era tot în jur de 300, nu scădea. 

A învățat ce înseamnă un regim de slăbit sănătos

La insistențele unui vecin, bătrâna a lăsat deoparte rușinea și gura lumii, iar în august 2018, a mers pentru prima dată la un nutriționist grec care ține consultații la București, dar merge și în Hațeg. Acum, sub îndrumarea nutriționistului, a învățat ce înseamnă slăbit sănătos. Mănâncă fulgi de ovăz cu iaurt dimineața, iar la prânz și seara, legume crude și fierte – broccoli, conopidă, varză, morcovi – și câte o bucată de carne slabă mare cât podul palmei. 

În 10 luni a slăbit 17 kilograme cu acest regim de slăbit sănătos, iar în noiembrie 2018 a renunțat la insulină. De la o glicemie de 300 a ajuns la una de 127-130, iar hemoglobina glicată, un alt indicator important pentru bolnavii cu diabet, a ajuns de la 9 la 6,5.

Înainte de a slăbi, viața îi era afectată de kilogramele în plus nu numai prin prisma diabetului, ci și a felului în care se mișca. „Am umblat în baston, mă dureau picioarele, mă dureau șoldurile. Nu puteam să merg, aveam senzația că mă trage într-o parte, mergeam zece metri și trebuia să mă opresc. De la mine și până la piață sunt vreo 100 de metri, mă opream de câteva ori până ajungeam, în baston. Acum, pot să umblu, nu mai merg în baston. Picioarele mă mai dor, că-s trecuți anii, dar nu mă mai dor așa, probabil că se lăsa greutatea pe picioare”, povestește femeia.

„Aici avem o problemă mai mare decât a avea un copil”. Anamaria Georgescu, 40 de ani

Anamaria Georgescu are 40 de ani și e economist. Spune că a fost grasă toată viața, la fel ca tatăl ei. A avut mai multe încercări de a slăbi, dar nu reușea. În 2018, a mers la medic pentru că se pregătea să aibă un copil. A primit însă o veste care i-a schimbat viața. „La momentul acela aveam 39 de ani și încercam să avem un copil. Medicul ginecolog este cel care a sesizat că glicemia mea era prea mare. Literalmente s-a albit la față și a spus: «Aici avem o problemă mai mare decât a avea un copil!». Și m-a trimis la medicul de diabet și nutriție”.

În mai 2018 a primit diagnosticul de prediabet.

„Înainte eram grasă și fericită. Dormeam bine, mergeam la sală. Cu o zi înainte de diagnostic, am participat la maratonul București. Încercam constant să slăbesc de ani de zile și rezultatele se lăsau așteptate. Acum știu că nu reușeam din cauza rezistenței la insulină și a regimului de viață, care trebuia să fie mult mai drastic în privința carbohidraților și a mișcării. Mâncam foarte multe fructe și legume, dar acesta nu era un regim de slăbit sănătos pentru mine”, spune Anamaria. 

Medicul care a diagnosticat-o i-a spus sec, într-o consultație scurtă, că are prediabet, că va trebui să ia două pastile pe zi pentru tot restul vieții ei și să țină regim. I-a mai spus și că, dacă ar slăbi, ar putea să-și îmbunătățească starea.

Anamaria își amintește că a primit niște hârtii standard cu dieta pe care trebuia să o țină, dar că regimul era același ca în urmă cu 30 de ani, nimic actualizat. Așa că a început să slăbească mai mult intuitiv, folosind dieta keto. Inițial, s-a gândit că un slăbit sănătos nu înseamnă să dai jos kilogramele atât de rapid, adică aproximativ un kilogram pe săptămână, așa că, trei luni mai târziu, a mers la un al doilea medic și și-a refăcut analizele.

Slăbise deja șapte kilograme, iar cel de-al doilea medic – care are, și el, diabet – i-a confirmat că ritmul de slăbire e cel corect, că analizele i-au ieșit mai bine și că putea renunța la jumătate din medicație: „Hemoglobina glicată a ajuns de la 5,5 la 5. Da, nu pare mult, dar în realitate a însemnat că tratamentul zilnic s-a înjumătățit de la două pastile pe zi la una singură”, spune femeia. 

Ce a însemnat regimul ei de slăbit sănătos

Anamaria pornit de la 78 de kilograme și a ajuns la 63 în aproximativ 9-12 luni. Ca să slăbească, a ținut o dietă care presupune reducerea semnificativă a carbohidraților și a consumului de fructe, a purtat o brățară de fitness și a mers zilnic 10.000 de pași. Regimul său de slăbit sănătos a inclus mai multe fibre în alimentație, respective tărâțe de psyllium. De asemenea, a băut zilnic doi litri de apă. Spune că și medicamentele pentru diabet au ajutat. 

Află din acest articol ce alimente sunt indicate pentru scăderea glicemiei și care sunt de evitat.

După ce a mers la cel de-al doilea medic, a început să țină un regim de slăbit sănătos specific pentru diabet și a început să folosească și cântarul de bucătărie. Astfel, a aflat că ceea ce credea înainte că înseamnă o porție de mâncare este, de fapt, mult mai mult. „Am constatat că porțiile sunt mult mai mici decât ne imaginăm. Porția de mămăligă e de trei linguri, porția de fruct e o jumătate de măr”, spune Anamaria.

Dincolo de dietă, Anamaria face acum mișcare indiferent de anotimp și se mișcă mai ușor. Dieta ei a avut însă și un revers: nu mai doarme la fel de bine ca înainte: „Au apărut insomniile de la carența de vitamina B, care se găsește în făinoase. Carența de vitamina B e specifică diabeticilor tocmai de la consumul redus de făinoase”, detaliază femeia.

Chiar dacă înainte de diagnostic mai încercase să slăbească din motive estetice, acum, aspectul fizic chiar nu a mai contat, spune Anamaria. Totuși, mărturisește că a fost un bonus bine-venit: „Hainele pentru oameni slabi sunt mult mai ieftine. Acum am chiar și haine de la raionul de copii”. 

Alexandra Apostol, 37 de ani: „Starea de rău şi diagnosticele primite au fost palma care m-a trezit la realitate”

Alexandra Apostol e jurnalist. Are un băiat de trei ani, a stat în concediu de creștere a copilului și, după ce s-a întors la serviciu, a început să se îngrașe. „În presă nu aveam un program fix, aveam mese neregulate, mâncam pe fugă și în special seara, după ce culcam copilul şi terminam treaba prin casă. Mâncam multe dulciuri şi junk food, nu aveam nicio activitate sportivă. Toate astea au făcut ca, în aproximativ o jumătate de an, să iau în greutate peste 10 kilograme”, își amintește Alexandra.

Odată cu kilogramele acumulate, a început să se simtă tot mai rău: „În septembrie 2018, copilul a început grădiniţa. A urmat o perioadă în care s-a tot îmbolnăvit – răceli, norovirus (n.r. – boală contagioasă care provoacă diaree și vărsături) – şi bineînţeles că bolile le-am luat şi eu. Cel mai urât episod a fost în decembrie 2018, înainte de vacanţa de Crăciun, când am avut febră mare, tuse, nopți nedormite şi am luat multe medicamente, prescrise de medic. În loc să mă vindec, mă simțeam mai rău”, își amintește Alexandra.

A ajuns la camera de gardă cu tensiune mare și tahicardie, ca reacții adverse la un medicament pentru tuse. Așa că s-a decis ca, după Revelion, să se ocupe de ea însăși. „Mi-am luat concediu câteva zile şi am mers la medic. Mi-a făcut mai multe analize de sânge, ecografii, cardiologul mi-a pus Holter (n.r. – dispozitiv portabil care monitorizează activitatea cardiacă pentru 24-48 de ore) din cauza episodului cu tensiune foarte mare din decembrie. Rezultatul: ficat mărit – steatoză hepatică grad I-II, colesterol foarte mare, transaminaze mărite. Între timp, au apărut şi alte probleme medicale: dureri de stomac, dureri de spate şi, în urma unor consultaţii şi a altor investigaţii medicale, în februarie am primit alte veşti proaste: sufeream de gastrită şi hernie de disc”, spune ea.

Citește aici ce înseamnă steatoza hepatică și cum poate evolua dacă nu este tratată prompt.

Ce ar trebui să includă un regim pentru conesterol mare și când este cazul să luăm și medicamente află din acest articol.

Ce a însemnat regimul ei de slăbit sănătos

După ce a primit diagnosticele, Alexandra a avut discuții cu mai mulţi medici, iar concluzia a fost că trebuie să-și schimbe urgent stilul de viaţă, că trebuie să scape de excesul ponderal printr-un regim de slăbit sănătos și prin sport.

Nu a fost la nutriționist, dar a mers în paralel la gastroenterolog și ortoped. Specialistul în gastroenterologie i-a spus ce dietă trebuie să urmeze, ce are voie şi ce nu are voie să mănânce, iar ortopedul i-a explicat ce exerciţii fizice are voie să facă și cum să le facă. „În februarie, la prima vizită la ortopedie, medicul m-a cântărit: 72 de kilograme, la 1,60 metri înălţime. Mi-a spus că e prea mult pentru înălțimea mea și că am nevoie de sport ca să-mi întăresc musculatura spatelui. Ajunsesem la el după câteva zile în care nu mai puteam sta nici în picioare, nici pe scaun, calmantele nu mai aveau efect. I-am urmat sfaturile şi rezultatele s-au văzut”, spune Alexandra, care a ajuns, în august 2019, la 63 de kilograme.

Dincolo de faptul că a scăpat de durerile de spate, analizele i-au ieșit mult mai bine după ce a slăbit. În mai, nivelul ei de colesterol era de 182 mg/dl, fată de 257 mg/dl, cât fusese în ianuarie. 

„Înainte mă simțeam mereu obosită, simțeam nevoia să stau, să zac. Eram nervoasă, aveam dureri. Încercam să scap de durerea de spate şi, după ce luam medicamente pentru ameliorarea durerilor de spate, apăreau altele, de stomac, grețuri”, povestește ea. 

Prinsă între carieră și noul ei statut de mamă, Alexandra nu s-a gândit să scape de excesul ponderal printr-un regim de slăbit sănătos decât după ce a apărut semnalul de alarmă. „Înainte să nasc, jobul era viaţa mea. După ce am devenit mamă, priorităţile s-au schimbat. Cu toate acestea, eu tot pe ultimul loc rămăsesem. Starea de rău şi, apoi, diagnosticele primite au fost palma care m-a trezit la realitate. Am conștientizat că trebuie să fac ceva pentru mine, că vreau să trăiesc, să fiu sănătoasă şi să mă bucur alături de familia mea”, povestește Alexandra.

Aspectul fizic nu a fost, nici în cazul ei, motivația pentru a slăbi, dar rezultatul o satisface și din punct de vedere estetic.  „Aș minți dacă aș spune că nu mă bucur că am slăbit. Mă uitam cu ciudă la diverse haine pe care le îmbrăcam în urmă cu câțiva ani şi nu mă înduram să renunț la ele. Acum, mi-au prins bine”, mai spune ea.  

Cum stăm cu îngrășatul. Niște statistici

Din 1975 și până astăzi, rata obezității aproape că s-a triplat la nivel internațional, potrivit datelor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Fenomenul obezității a luat amploare și în România ultimilor ani. Cel mai recent raport al OMS, din data de 3 mai 2022, arată că aproximativ 58% dintre adulții români sunt supraponderali și obezi. 

Faptul că nu ne facem timp pentru noi înșine are efecte mult mai puternice decât credem. Nu alocăm suficient timp să gătim, să luăm masa, să facem destulă mișcare sau să bem destulă apă. „De aici derivă mâncatul în grabă, de fast-food sau alte alimente ușor de procurat de la automate, mâncatul la ore târzii, mâncatul în cantități mari, pentru că, atunci când sărim peste mese putem ajunge să mâncăm cantități mult mai mari decât atunci când păstrăm măcar trei mese principale”, spune medicul specialist.

Și Cori Grămescu, coach de lifestyle și nutriție, are aceeași părere: „Mâncăm mult, mâncăm prost, mâncăm prea multe grăsimi, prea multe glucide simple, prea puține legume și prea puține alimente naturale, neprocesate. Gătim tot mai puțin, facem tot mai puțin sport, ne respectăm corpul tot mai puțin”.

Află din acest articol care sunt sursele de grăsimi sănătoase și cele de grăsimi periculoase.

Luiza Pîrvu atrage atenția și asupra felului în care gătim, pentru că sunt și persoane care, deși gătesc, tot se îngrașă: „De exemplu, 100 de grame de cartofi fierți au, în medie, 90 de kilocalorii, față de peste 300 de kilocalorii, dacă îi prăjim. Un alt motiv este excesul de dulciuri sau sucuri, care aduc pe moment energie, dar aduc și multe calorii care se vor depozita ulterior în celule adipoase. Ciugulitul dintre mese este și el dușmanul siluetei, pentru că nici nu ne dăm seama când am terminat o punguță de covrigei, care au 300-350 de kilocalorii per 100 de grame, sau de migdale, de 600-650 kilocalorii per 100 de grame, și nici măcar nu ne simțim sătui”.

De ce vrem să slăbim

Atunci când problemele de greutate nu sunt extreme, adică nu se pune problema obezității, cei mai mulți dintre noi decidem să slăbim din motive mai degrabă estetice. Sau, cel puțin, așa stăteau lucrurile în urmă cu câțiva ani. Acum, dincolo de faptul că vrem să arătăm bine, și nevoia de a fi sănătoși ne împinge să ne ținem greutatea sub control. 

Luiza Pîrvu are pacienți care o caută pentru a slăbi. În urmă cu zece ani, pacienții săi erau mai mult femei, în general cu vârste între 30 și 45 de ani. Acum, deși cei care merg la nutriționist rămân în continuare majoritari în acest interval de vârstă, medicul a observat că tot mai mulți copii, adolescenți și vârstnici ajung și ei la nutriționist. 

Eu am început să lucrez în acest domeniu în 2006 și pot spune că, în acești 13 ani, tendințele s-au modificat puțin. Dacă, în urmă cu mai mulți ani, preocuparea era centrată pe imagine, în prezent, sănătatea și prevenția sunt factorii invocați mai des. Mă bucur să văd tot mai multe femei care se preocupă de alimentație înainte de a rămâne însărcinate și nu doar când medicul ginecolog le atenționează asupra greutății corporale, dar și să constat că părinții conștientizează importanța dietei și a evoluției ponderale ale copiilor. Practic, în prezent, doborâm miturile de copil gras și sănătos sau mănâncă pentru doi, că ești însarcinată și rescriem regulile alimentației sănătoase.

Luiza Pîrvu, medic specialist în diabet zaharat, nutriție și boli metabolice

Cori Grămescu spune că femeile care merg la ea la sală și care au, în general, tot între 35 și 40 de ani, vor să slăbească din mai multe motive – și pentru a arăta bine, și pentru a se simți bine, și să-și rezolve probleme de sănătate –, dar și pentru că încearcă să își construiască o rutină eficientă pe care să o poată păstra în timp. 

Ce înseamnă slăbit sănătos și cum ne menținem greutatea

Unele persoane își propun să slăbească încercând diferite tipuri de diete de pe internet. Uneori reușesc, alteori, nu. În unele cazuri, reușesc să slăbească, dar se îngrașă la loc. Există și situații în care o dietă ținută fără supravegherea unui specialist poate provoca probleme de sănătate, mai ales celor care au deja anumite afecțiuni. 

Cori Grămescu spune că o persoană care vrea să slăbească trebuie să manânce legume, carne slabă și pește de captură, să nu neglijeze fructele, leguminoasele, nucile crude, cerealele neprocesate – care, în mod natural, nu conțin gluten, dar și să mănânce diversificat. „Mai trebuie să gătească acasă, să mănânce sezonier – adică roșii vara, nu căpșuni iarna -, să bea apă, să doarmă, să facă sport și să gestioneze stresul. Și să aibă răbdare. Nu poți repara în două luni ani de zile de neglijență și lipsă de grijă față de propria persoană”.

Citește aici despre piramida alimentaţiei – ghidul care ne ajută să știm ce mâncăm zilnic și ce păstrăm la ocazii.

Cei mai mulți medici nutriționiști susțin ideea de regim alimentar personalizat. Luiza Pîrvu este unul dintre ei și consideră că dietele generale au dezavantajul că pot influența negativ starea de sănătate a celui care le urmează, chiar dacă persoana respectivă scade în greutate.

„Dietele hiperproteice (de exemplu keto sau dieta de 13 zile) nu sunt recomandate pacienților cu afecțiuni renale, gravidelor sau copiilor. Dietele de tip fasting (n.r. – post negru) cu fereastră alimentară foarte îngustă (de patru-șase ore pe zi în care să nu mănânci nimic) pot genera gastrite, dischinezii biliare (n.r. – afecțiune a bilei), în timp ce dietele hipocalorice extreme pot da stări de amețeală, lipsă de concentrare, carențe vitaminice sau minerale”, spune medicul specialist în diabet zaharat, nutriție și boli metabolice.

De fapt, motivele pentru care se recomandă alimentația individualizată nu sunt doar acestea. În unele cazuri, medicația unui pacient interferează cu dieta, dacă ea nu este una personalizată. De exemplu, pacienții care iau anticoagulante trebuie să limiteze doza de legume verzi, laptele scade absorbția pentru anumite antibiotice, iar o dietă bogată în proteine poate precipita un atac de gută la un pacient asimptomatic.

Alimentația individualizată ține cont de afecțiunile celui care vrea să slăbească, de modul lui de viață și de preferințele culinare. Luiza Pîrvu spune că, în funcție de bolile și de analizele medicale recente ale pacientului, stabilește, de comun acord cu acesta, un plan de scădere în greutate de, în medie, 0,5-1 kilogram pe săptămână. 

În ceea ce privește procesul de menținere după slăbire, acesta este uneori la fel de dificil ca slăbirea în sine, spune nutriționistul. „Văd multe cazuri cu așa-numitul efect yoyo, în care pacienții scad în greutate 10-20 de kilograme și apoi le câștigă înapoi, uneori chiar mai mult decât înainte. La menținere, introducem ușor, ușor – nu imediat și nu brusc – alimentele pe care le-am evitat în procesul de slăbit sănătos relaxăm cantitățile, acolo unde au fost restricționate. De obicei, faza de menținere o urmăresc, în medie, trei luni”, mai spune medicul Luiza Pîrvu.