Cum îți dai seama dacă ai glicemia mare și ce înseamnă, mai precis, acest lucru pentru sănătatea ta

    Glicemia înseamnă valoarea cantitativă a glucozei prezente în sângele circulant. Persoanele care au glicemia crescută suferă de afecțiunea numită diabet zaharat.

    Diabetul zaharat poate fi mulți ani ”tăcut” și doar la un moment dat să se manifeste direct prin complicațiile sale macro sau micro vasculare, neurologice, renale etc.

    Glucoza este numele unui zahăr/carbohidrat/glucidă care, alături de proteine și lipide, întervine în metabolismul fizic și energetic al corpului uman.

    Insulina, necesară pentru prelucrarea glucozei

    Corpul are nevoie de glucoză, fiind un combustibilul primar care face ca mușchii, organele și creierul să funcționeze corect. Alimentele ingurgitate se descompun în final în cele trei molecule cunoscute: lipide, proteine și glucide, care participă fiecare specific la menținerea vieții în corp la parametri optimi.

    Pentru folosirea corespunzătoare a glucozei este necesar ca ea să ajungă în celule, să fie absorbită și prelucrată, situație care se produce doar în prezența unei substanțe numită insulină. Insulina este un hormon secretat de pancreasul endocrin și eliberat în sânge. Absența insulinei din sânge sau prezența sa insuficientă face ca glucoza să nu fie absorbită în celule, iar excesul de zahăr pe termen lung, provoacă daune ireparabile organelor, nervilor și vaselor de sânge

    În evoluția gravă a persoanelor cu diabet zaharat poate să se producă ceto-acidoza care nediagnosticată și netratată la timp produce decesul. Cetoacidoza este o situație de urgență care necesită tratament imediat. 

    Glicemia mare omoară milioane de oameni

    La nivel mondial, în 2015, estimativ 1,6 milioane decese au fost cauzate direct de diabet, în timp ce alte 2,2 milioane decese au fost atribuibile hiperglicemiei în anul 2012. Aproape jumătate din toate decesele atribuibile hiperglicemiei apar înainte de vârsta de 70 ani. Date furnizate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) preconizează că diabetul va fi a șaptea cauză principală de deces în anul 2030.

    Cetoacidoza diabetică determină sângele să devină prea acid. Din cauza insulinei care funcționează slab la persoanele cu diabet, nivelurile cetonice nu sunt ținute sub control și pot ajunge la valori periculoase într-un timp accelerat. Cetoacidoza diabetică poate duce la comă sau moarte.

    Persoanele fără diabet pot tolera anumite niveluri de cetone în sânge, cunoscute sub numele de cetoză, corpul fiind în continuare capabil să utilizeze glucoza și insulina în mod corespunzător. Funcționarea corectă a insulinei ajută la menținerea nivelului de cetone.

    Cetoacidoza este o situație de urgență care necesită tratament imediat. 

    Trebuie să soliciți asistență medicală de urgență dacă prezinți oricare dintre următoarele semne și simptome:

    • respirație mirositoare fructuoasă sau transpirație;
    • greață și vărsături;
    • gura uscată;
    • probleme de respirație;
    • slăbiciune;
    • durere în zona abdominală;
    • confuzie;
    • comă.

    Glicemia mare cronică crește probabilitatea de complicații grave pentru diabetici, cum ar fi boli de inimă, orbire, neuropatie și insuficiență renală.

    Glicemia mare: simptome

    Dacă recunoști simptomele hiperglicemiei ai șanse mai mari să ții sub control evoluția diabetului. Unele persoane recunosc imediat simptomele glicemiei ridicare, însă persoanele nediagnosticate au dificultăți în a le recunoaște, acestea fiind deseori vagi.

    Simptomele hiperglicemiei încep, de obicei, atunci când glucoza din sânge depășește 250 de miligrame pe decilitru (mg/dL). Simptomele se agravează în timp. Printre acestea amintim enumerarea clasică: polidipsie, polifagie, poliurie (adică bea mult, mănâncă mult, urinează mult) la care se adaugă:

    • urinare frecventă;
    • oboseală;
    • senzația de deshidratare;
    • vedere încețoșată
    • dureri de cap.

    Ce faci dacă ai glicemia mare

    Este important să cunoaștem simptomele hiperglicemiei și să verificăm constant nivelul cantității de glucoză din sânge. Unele persoane folosesc, la recomandarea medicului, injecții cu insulină pentru a-și păstra indicele glicemic în parametri normali, în timp ce în cazul altora exercițiile fizice ușoare și consumul de apă după masă, în special după mesele bogate în carbohidrați, sunt de ajuns pentru scăderea glicemiei.

    Dacă nivelul de zahăr din sânge este constant ridicat, trebuie să discuți cu medicul despre gestionarea diabetului. Glicemia crește atunci când:

    • nu ai suficientă insulină;
    • insulina nu este eficientă; 
    • nu iei medicamente pentru diabet zaharat;
    • doza de medicamente trebuie readaptată nevoilor organismului tău;
    • folosești insulină expirată;
    • nu respecți planul nutrițional;
    • ai o boală sau infecție;
    • folosești anumite medicamente, cum ar fi steroizii;
    • te afli sub stres fizic, cum ar fi o accidentare sau o intervenție chirurgicală;
    • te afli sub stres emoțional;

    Dacă zahărul din sânge este de obicei bine controlat, dar suferi în continuare de hiperglicemie ar putea exista o altă cauză mai acută.

    Încearcă să păstrezi o evidență a tuturor alimentelor și băuturilor pe care le consumi. Verifică-ți nivelul glicemiei în conformitate cu recomandările medicului tău.

    Hemoglobină glicată, analiza cu rol predictiv

    Mult mai folositor este să afli care este valoarea hemoglobinei glicozilate în sângele circulant. Aceasta este o analiză uzuală care arată o statistică a valorilor glicemiei pe utimele zece-paisprezece zile. În niciun caz nu trebuie să depășească cifra 6, maxim 7. Termenul corect al acestui marker al valorilor glicemiei s-a modificat în timp și este hemoglobina glicată/HbA1c.

    Această hemoglobină glicată are un rol predictiv al evoluției diabetului zaharat alarmându-ne în ceea ce privește apariția complicațiilor generale sau localizate: cetoacidoza, retinopatia, arteriopatia, neuropatia periferică, insuficiența renală.

    Totodată acest marker arată dacă tratamentul cu insulină sau alte medicamente antidiabetice orale este corect pentru fiecare diabetic în parte, știut fiind că tratamentul este individualizat. De aceea azi se pune un accent mult crescut pe verificare repetată a hemoglobinei glicate. 

    Pur și simplu la cabinetele de nutriție și metabolism este inclusă la monitorizarea pacientului. Se efectuează aproximativ la două sptămani sau lunar spre deosebire de glicemie care se determină de câteva ori pe zi la diabeticul care își administrează insulină. 

    Recomandat este să verifici indicele glicemic în primul rând dimineața, înainte de a mânca, și apoi din nou la două ore după prima masă. Chiar și câteva zile de informații înregistrate vă pot ajuta pe tine și pe medicul tău să descoperiți ce cauzează glicemia mare.

    SPUNE-ȚI POVESTEA »
    Căutare
    Urmărește-ne și pe Facebook