Mâncatul compulsiv și alte dezechilibre emoționale aduse de pandemie. Interviu cu psihologul Mirela Zivari

    Pandemia de coronavirus ne-a răvășit viețile în cele mai neașteptate moduri și mulți dintre noi căutăm încă mecanisme de a face față situației. Unii se confruntă cu mâncatul compulsiv, alții nu se desprind de rețelele de socializare și își trăiesc anxietatea izolați de rude și prieteni, alții caută marele adevăr în teorii ale conspirației.

    După primele luni de pandemie, efectele izolării încep să fie clare pentru mulți. Fiecare gestionează cum poate situația și își caută propriile mecanisme de a face față stresului, anxietății și nesiguranței, Într-un interviu acordat SmartLiving, dr. Mirela Zivari, doctor în psihologie, coordonator al Departamentului de Psihologie de la Spitalul Universitar Clinic București, explică modul în care reacționează românii la stresul provocat de noul virus, de ce au succes teoriile conspiraționiste și care sunt și efectele pozitive ale acestei crize mondiale.

    Smartliving.ro: Care sunt cele mai grave efecte pe care le are izolarea asupra tinerilor și a familiilor?

    Dr. Mirela Zivari, doctor în psihologie: În cazul tinerilor, dependența de tehnologie reprezenta o problemă și înaintea acestei perioade de izolare. Nevoia de a petrece timp pe site-urile de socializare a ajuns la nivel de viciu în rândul acestora. Avem de-a face cu o creștere accelerantă a numărului de supraponderali în cazul tinerilor din Romania, iar perioada de izolare nu face decât să agraveze acest fenomen.

    Mai îngrijorător este faptul că, pe lângă problemele de supraponderabilitate, tot mai mulți tineri suferă de afecțiuni ale sistemului muscular si osos.

    În cazul familiilor, de multe ori izolarea a avut un efect extrem de benefic, acela de apropiere între membrii acestora. Din păcate însă, un fenomen observat rapid în perioada izolarii, încă din primele săptămâni ale acesteia, este cel de violență domestică. Unele familii nu sunt obișnuite să conviețuiască un timp îndelungat, iar timpul în exces petrecut împreună a dus la conflicte violente între membrii acestora.

    Pentru multe femei și pentru mulți copii, casa a devenit locul cel mai puțin sigur – casa a devenit loc de abuz. ONU a alertat guvernele lumii în legătură cu creșterea semnificativă a cazurilor de violență în familie din această perioadă. Este un fenomen foarte grav, scos în evidență de această izolare și, cu siguranță, chiar dacă măsurile se vor schimba, ar trebui acordată multă atenție asupra lui.

    Smartliving.ro: Cum se schimbă interacțiunile inter-umane odată cu relaxarea restricțiilor, când oamenii își reiau activitatea, conștienți fiind însă că virusul nu a dispărut încă?

    Dr. Mirela Zivari, doctor în psihologie: În urma relaxării restricțiilor întâlnim diferite reacții ale oamenilor, deoarece impactul asupra fiecăruia dintre noi a fost resimțit diferit, așadar și comportamental vom fi diferiți. O bună parte dintre noi rămânem reticienți, ușor suspicioși și precauți, preferăm să păstrăm distanța față de ceilalți. Este posibil să ne creăm propria ,,stare de urgență’’ și o vom respecta până când vom crede singuri de cuviință că e timpul să ne relaxăm.

    În partea cealaltă, ne întâlnim cu cei care au fost mai puțin speriați de cele întâmplate sau mai reticenți în ceea ce privește informațiile primite, dornici de libertate; întrunirile între grupuri numeroase de oameni nu se vor lăsa mult așteptate. Frica de îmbolnăvire va fi reprimată de dorința de a călători, de a cunoaște oameni și locuri noi, de socializare.

    Smartliving.ro: În spațiul virtual circulă multe teorii ale conspirației, prin care se neagă existența acestui virus și/ sau a efectelor devastatoare pe care le poate avea. De ce au oamenii nevoie să creadă în astfel de scenarii?

    Dr. Mirela Zivari, doctor în psihologie: Indiferent că vorbim despre o religie, despre o grupare politică sau, în cazul acesta, de o pandemie, populația mereu se va împărți în adepți și protestatari. Trăim în epoca informației, mai exact a libertății de exprimare, așadar orice subiect este tratat din toate direcțiile și combătut cu argumente diferite. Acest lucru nu reprezintă un aspect negativ atâta timp cât încercăm să ne luăm informațiile din surse oficiale.

    În ceea ce privește nevoia oamenilor de a crede sau nu în scenarii, cred că aici vorbim despre lucrurile care ne afectează direct. Nu suntem cu toții la fel de vulnerabili în fața măsurilor luate de stat în perioada izolării. Unii dintre noi am reușit să ne păstrăm locurile de muncă sau afacerile, însă mulți, nu. Aici poate interveni nevoia de a găsi argumente pro și contra “dușmanului” actual, al fenomenului care ne-a adus în situații devastatoare pe mulți dintre noi.

    Smartliving.ro: Ce comportamente/ opinii v-au surprins cel mai mult în perioada izolării?

    Psiholog Mirela Zivari

    Dr. Mirela Zivari, doctor în psihologie: Acesta este un subiect care cred că ar merita tratat cu multă atenție de specialiști. În prima fază ne sar în ochi aspectele negative, însă foarte reale, aduse de această criză și anume: șomajul, lipsa plasei de siguranță, lipsa bugetului zilnic, viitorul incert. Toate acestea ne aduc anxietatea și sentimentul de frică cu gândul la ziua de maine.

    Aspectul pozitiv ar fi faptul că am avut mai mult timp de petrecut cu familiile și cu noi înșine.

    De asemenea, atât la noi în țară cât și la nivel mondial, partea cu solidaritatea dintre oameni ne-a dat tuturor multă încredere, precum și sentimentul că, prin faptul că ne putem adapta la diverse situații, automat devenim mai pregătiți pentru eventuale evenimente neplăcute. Cred că oamenii și-au dat seama că sunt puternici și adaptabili acestor schimbări existențiale.

    Comportamental, oamenii au fost și vor fi mereu în mai multe categorii: avem adepții la rebeliune, la neascultare și nerespectare a regulilor impuse de catre instituțiile statului, dar avem și oamenii care s-au conformat de la început și care au ajutat cu siguranță foarte mult până în prezent la ținerea sub control a acestui virus foarte periculos.

    Cum spuneam și în alte situații, aici avem de-a face cu felul fiecăruia de a se comporta în fața fricii sau a situațiilor inedite.

    Smartliving.ro: Cum s-a schimbat comportamentul alimentar al românilor în timpul izolării? Există aspecte pozitive în aceste schimbări?

    Dr. Mirela Zivari, doctor în psihologie: Timpul liber “adus” de această izolare are și efecte benefice asupra alimentației: oamenii s-au reîntors în bucătării, au început să gătească mai des și acest lucru nu face decât să ne bucure. Mâncarea gătita acasă ne poate crește doza de imunitate, aducându-ne un mod mai sănatos de viață.

    Modul haotic în care unii dintre noi ne alimentam înainte de izolare, când mâncam când apucam, poate în pauza de 5 minute sau la volan, mereu pe grabă, are acum șansa de a fi înlocuit cu o alimentație calitativă. Unele dintre obiceiurile de gătit formate în perioada de izolare cu siguranță ne vor rămâne, deoarece ne-am simțit bine și în timpul procesului de gătire, dar și consumând ceea ce am gătit cu mâinile noastre.

    Câștigurile ar fi mari, și anume un control mai bun al kilogramelor, dar și o stare generală mai bună și un plus de energie și bunădispoziție.

    Smartliving.ro: Care sunt tulburările de alimentație asociate cu pandemia și cum le putem combate/ preveni?

    Dr. Mirela Zivari, doctor în psihologie: Tulburările alimentare care pot să apară în perioade cu un nivel de stres crescut sunt de mai multe feluri: tulburarea de bulimie nervoasă, tulburarea de mâncat compulsiv, sindromul de mâncat noaptea. Cele mai des întalnite sunt anorexia nervoasă și bulimia nervoasă. Acestea pot afecta atât persoanele de sex feminin, cât și persoanele de sex masculin, și vin la pachet cu stări de anxietate sau chiar depresie.

    Avem sentimentul că putem combate stresul consumând alimente care depășesc de multe ori planul unei diete echilibrate. Din păcate, ajungem să mâncăm și, din cauza faptului că ne plictisim, că nu am mai fost la fel de activi, fiind obligați să stăm în casă, iar statul la masă ne poate umple timpul.

    Dacă ajungem în punctul în care avem de-a face cu tulburări de alimentație, sfatul meu este să apelam la specialiști. Terapia cognitiv comportamentală este cea mai recomandată în aceste situații. Un tratament de succes determină creșterea nivelului de acceptare a propriei imagini și scăderea treptată a comportamentului obsesiv-compulsiv. De asemenea, consultarea unui nutriționist ne poate ajuta să urmăm un regim alimentar personalizat ideal organismului, însotit de un program de exerciții fizice.

    Este foarte important să ne ascultăm organismul și să sesizăm momentul în care acesta ne dă semnale de alarmă. Pasul doi ar fi să acceptăm că avem de-a face cu ceva care nu ne face bine și să cerem ajutor. Cu ajutorul specialiștilor ne recăpătăm starea de bine, tonusul optim și încrederea în noi.

    Interviul cu dr. Mirela Zivari a fost realizat în cadrul Nutriterra 2020, primul congres virtual de nutriție și siguranță alimentară în contextul Covid-19.

    SPUNE-ȚI POVESTEA »
    Căutare
    Urmărește-ne și pe Facebook