Xanaxul, cel mai mare risc de adicție dintre benzodiazepine. Cum se ajunge la dependență și cum se poate evita. O discuție cu psihiatrul

Xanax e pentru benzodiazepine așa cum e Xerox pentru copiatoare. E un medicament atât de cunoscut, încât multă lume îl asociază cu tot ce înseamnă tratament psihiatric. Unii chiar îl consideră antidepresiv, deși nu e. Xanax e denumirea comercială pentru alprazolam, o substanță din categoria benzodiazepinelor, prescris de psihiatri pentru tratarea tulburărilor de panică. Pastilele reprezintă o soluție numai pe termen scurt, având în vedere că, administrate pe o perioadă mai lungă, pot da dependență fizică și psihică. Iar dintre toate benzodiazepinele, alprazolamul are cel mai mare risc de a da dependență. Am intrat în detalii despre ce este Xanax, despre benzodiazepine, avantajele și dezavantajele lor, dar și despre problemele din sistem, cu dr. Sorin Pletea, medic primar psihiatru.

„Xanax este un calmant care conţine substanţa activă alprazolam. Aceasta aparţine unui grup de medicamente denumite benzodiazepine. Benzodiazepinele afectează activitatea chimică din creier pentru a susţine somnul şi a reduce anxietatea şi îngrijorarea.

Xanax este folosit pentru tratamentul anxietăţii, tulburărilor anxios-depresive şi al tulburărilor de panică, pentru profilaxie şi tratament în delirium tremens şi în sindromul de abstinenţă la alcoolici.

Xanax comprimate trebuie utilizat numai pentru tratamentul de scurtă durată al depresiei. Durata totală a tratamentului nu trebuie să depăşească 12 săptămâni, inclusiv perioada în care doza este redusă progresiv (denumită perioada de «scădere treptată» a dozei)”.

Acesta este un extras din prospectul medicamentului Xanax, conform Agenției Naționale a Medicamentului (ANM).

Tot în prospect se menționează clar că, în timpul tratamentului cu Xanax, nu este recomandat consumul de băuturi alcoolice. O altă atenționare se referă la șofat. Având în vedere că pastilele pot da senzația de somnolență sau amețeală, este recomandat ca persoana care se află sub tratament cu Xanax să nu se urce la volanul unei mașini sau a unui alt vehicul, cel puțin până la momentul în care observă felul în care o afectează medicamentul.

Într-o perioadă în care mass-media vuiește între subiecte legate de rețeaua drogurilor din licee și cazul „Ana Morodan”, care a condus sub influența alcoolului și a unor „medicamente pentru somn”, acordăm o atenție deosebită benzodiazepinelor, în special celui mai des folosit dintre ele, Xanaxul.

Ce este Xanax: unul dintre cele mai eficiente anxiolitice

Xanaxul este pentru benzodiazepine așa cum este Xerox pentru copiatoare. E atât de cunoscut, încât, de multe ori, e folosit ca termen generic pentru pastilele care calmează anxietatea, deși alprazolamul, substanța activă din Xanax, se mai găsește și în Frontin, Prazolex și Alprazolam ATB.

„Xanax este o benzodiazepină – alprazolam este denumirea substanței active – și e în aceeași categorie cu Diazepamul și cu Rivotrilul. Toată lumea spune Xanax pentru că e cel mai cunoscut, dar există mai multe benzodiazepine”, explică dr. Sorin Pletea, medic primar psihiatru, șef de secție în cadrul Spitalului Clinic de Psihiatrie „Prof. dr. Alexandru Obregia” din București.

„Benzodiazepinele au un rol sedativ, anxiolitic și hipnotic și se folosesc în tratamentul de scurtă durată al anxietății și al sindroamelor de neliniște. Xanax e benzodiazepina cu timpul de inițiere cel mai rapid, motiv pentru care se folosește foarte frecvent în atacul de panică, pentru că reduce simptomele atacului de panică foarte rapid.”

Pe scurt, Xanaxul liniștește anxietatea și e foarte eficient în atacurile de panică. Alprazolamul, substanța activă din Xanax, e unul dintre cele mai prescrise medicamente anxiolitice, pentru că își face treaba: acționează rapid și calmează panica.

Pe lângă tulburările de anxietate, alte indicații ale benzodiazepinelor sunt insomnia și sevrajul la alcool. Benzodiazepinele și alcoolul acționează pe aceiași receptori din creier, așa că tratamentul în sevrajul la alcool se face cu ele. „Se dă o doză de diazepam sau lorazepam concordantă cu doza de alcool pe care persoana respectivă o consuma. Ulterior, se scade încet-încet doza, pentru a nu apărea complicații, delirium tremens sau crize de epilepsie”, explică medicul psihiatru.

Cum ar trebui luate benzodiazepinele: pentru perioade scurte, seara și la nevoie, dar nu înainte de a urca la volan

Atunci când o persoană cu o tulburare de anxietate – care poate lua forma unor atacuri de panică, a unor fobii, a tulburării obsesiv-compulsive sau de anxietate generalizată – ajunge în cabinetul unui medic psihiatru, primul pas în tratament este reprezentat de antidepresive, de regulă din clasa inhibitorilor selectivi ai recaptării de serotonină (ISRS). Totuși, pentru că antidepresivele nu își fac efectul imediat, până când persoana este stabilizată și ca să poată face față anxietății, poate primi și benzodiazepine.

„Să zicem că vine cineva cu o tulburare de panică. Soluția este să îi dai un antidepresiv sau îl trimiți la psihoterapie. Antidepresivele încep să-și facă efectul undeva la peste două-trei săptămâni de la începerea tratamentului. Între timp, pentru ca persoana să fie ok, adică să nu stea cu anxietatea aceea, îi dai un anxiolitic, o benzodiazepină, ca să poată să funcționeze. Ulterior, odată ce antidepresivul își va fi făcut efectul, îi scoți benzodiazepinele, treptat, după trei-patru săptămâni. Deci, atenție! Benzodiazepinele nu sunt antidepresive! Sunt anxiolitice, sedative și hipnotice.”

Având în vedere că sunt sedative și hipnotice, chiar dacă intensitatea lor e diferită de la o substanță la alta, recomandarea generală pentru benzodiazepine e să fie administrate seara, când activitatea este redusă. Xanaxul, de exemplu, e printre cele cu efect mai scăzut de inducere a somnului, spune medicul psihiatru, dar, chiar și așa, cel mai bine e să fie luat seara, pentru că poate să afecteze capacitățile cognitive: „Adică să fii mai somnolent, să ai o lentoare în reacții. Cum spuneam, acționează pe aceiași receptori ca alcoolul, deci, în principiu, în funcție de cantitatea pe care o iei, ar putea să se simtă cam ca la alcool”.

Cele mai frecvente reacții adverse ale alprazolamului, de exemplu – și care, conform prospectului, pot afecta mai mult de 1 din 10 pacienţi – sunt: somnolenţă şi moleşeală, depresie, dificultăţi de coordonare a mişcărilor, tulburări de memorie, dificultăţi de vorbire, ameţeală, dureri de cap, constipaţie, uscăciunea gurii, oboseală și iritabilitate.

SmartLiving.ro: Ce se întâmplă când combini benzodiazepine cu alcool?

Dr. Sorin Pletea, medic psihiatru: Având în vedere că amândouă sunt substanțe care acționează pe aceiași receptori, dacă iei Xanax și bei, te îmbeți mai repede, ești confuz mai repede.

SmartLiving.ro: Se pot lua și la nevoie, adică atunci când simți că se declanșează atacul de panică?

Dr. Sorin Pletea, medic psihiatru: Da. Dar cu precauția de a nu face lucruri care necesită atenție sporită și finețe a mișcărilor. De exemplu, condusul autovehiculelor.

Totuși, dacă „la nevoie” înseamnă de cinci ori pe zi, pentru că simți că te panichezi des, nu înseamnă că iei tot de atâtea ori anxiolitice. Pe termen lung, benzodiazepinele nu sunt niciodată răspunsul pentru tulburările de anxietate, pentru că ele tratează doar efectul. Soluția e reprezentată de antidepresive și/sau psihoterapie, mai spune medicul psihiatru.  

„În general, antidepresivele sunt ok pe o perioadă lungă de timp, în majoritatea lor. Aproape că nu au deloc restricții, iar activitățile cognitive chiar sunt îmbunătățite. Pe când, la benzodiazepine, sunt restricții”, adaugă dr. Pletea.

Alprazolamul, cel mai frecvent prescris și cel mai „adictiv“. Diferența dintre Anxiar și Xanax

Consumul prelungit de benzodiazepine poate duce la dependență, iar alprazolamul, substanța activă din Xanax, nu face excepție. Cu toate acestea, este prescris foarte frecvent. E, poate, cel mai des prescris dintre benzodiazepine pentru tulburarea de panică.

Lorazepamul (cu denumirea comercială Anxiar), bromazepamul, diazepamul și clonazepamul sunt și ele benzodiazepine înregistrate în România, dar se dau mai puțin decât alprazolamul. Nu putem ști cu certitudine, pentru că în România nu există statistici, așa că ne bazăm pe observațiile medicilor.

În SUA există însă statistici, așa că aflăm că alprazolamul era, în 2020, al 37-lea cel mai prescris medicament în Statele Unite, dintr-un clasament în care au fost incluse 300 de medicamente. În 2016, aceeași substanță s-a aflat pe locul al 18-lea.

„Se prescrie prea ușor?”, l-am întrebat pe medic. „Nu cred. Am avut recent o discuție cu niște colegi și am văzut că există niște extreme. Undeva prin sudul Europei se prescriu foarte ușor, iar în nordul Europei se prescriu foarte greu, e aproape imposibil să primești o rețetă cu o benzodiazepină. La noi e ceva la mijloc”, spune el.

Având în vedere că are efectul cel mai rapid, dar care durează și cel mai puțin, alprazolamul dă cea mai mare dependență, mai spune medicul. „Cu amendamentul că această dependență apare la persoanele care nu-și tratează tulburarea de panică așa cum ar trebui: cu psihoterapie și antidepresive sau ce mai e de dat”, adaugă dr. Sorin Pletea.

Dependență fizică și psihică. Cât durează efectul Xanax

Problema apare, de fapt, nu pentru că se prescrie, ci pentru că fie prescrierea nu ține cont de limita de timp recomandată inclusiv în prospect, fie pacientul consumă benzodiazepinele în cantitate mai mare și pentru o durată mai mare de timp decât i-a fost recomandat de către medic.

În felul acesta, pacienți la care a fost inițiat un tratament cu benzodiazepine ajung să își crească foarte mult dozele și devin dependenți. Și, la un moment dat, ca în orice adicție, poate să apară și cravingul. Adică pofta de consum.

„Sunt persoane care au fobie de zbor. Totul este în regulă în majoritatea timpului, numai că atunci când urcă în avion, tremură din toate încheieturile. Ia un Xanax și se liniștește trei-patru ore, cât durează zborul, și aia e. Acea persoană nu va deveni dependentă, decât dacă zboară zilnic. Dar sunt și situații în care, dacă nu e tratată și cauza tulburării de panică, prin psihoterapie sau cu un antidepresiv, tendința e să iei alprazolam încontinuu. Pentru că efectul lui durează câteva ore. Să spunem că iei un Xanax, un alprazolam, acum, trece atacul de panică, efectul lui durează trei-patru, maximum șase ore, după care efectul se duce și ai tendința de a lua încă unul. Efectul iar mai durează o perioadă, iar trece, iar iei o pastilă. În contextul ăsta, apare adicția”, atrage atenția medicul psihiatru.

„Adicția fizică o observi atunci când întrerupi sau scazi consumul de substanțe, de benzodiazepine, și apar simptome similare cu cele din sevrajul la alcool. Dependența psihică este că, odată ce persoana știe că pe ea alprazolamul o ajută – sau orice altă benzodiazepină, dar cel mai frecvent dependența este la alprazolam, din ce am observat –, chiar dacă și-a rezolvat atacurile de panică prin alte metode, ține pastilele lângă ea și ia în continuare pentru că, în subconștient, consideră că are nevoie de pastila asta ca să fie bine.”

De dependența fizică, atunci când a fost constatată, se poate scăpa relativ ușor. Procedura este să se înlocuiască alprazolamul cu o altă benzodiazepină, într-o doză standard, după care să se scadă treptat până la eliminarea consumului.

O problemă mai mare este dependența psihică, spune Sorin Pletea, pentru că e mult mai dificil să scapi de ideea că ai nevoie de pastile ca să fii bine.

Ce face diferența între consumatorul dependent și cel non-dependent?

Dr. Sorin Pletea, medic psihiatru: Cantitatea și durata. Cineva care ia Xanax sau o altă benzodiazepină doar la nevoie, de exemplu ia pentru fobie de zbor, nu dezvoltă dependență, pentru că ia doar de două ori pe an, când zboară cu avionul. Pe când, cineva dependent ia zilnic și cantități din ce în ce mai mari, pentru că, dacă apare dependența și nu mai ia, apar simptome de sevraj la întreruperea sau diminuarea cantității consumate.

Risc de sevraj și supradoză

Dependența este una dintre principalele probleme legate de consumul de benzodiazepine. Din ea derivă alte două: riscul de sevraj și riscul de supradoză. Ambele sunt periculoase pentru că, netratate, pot fi echivalente cu moartea.

Simptomele tipice de sevraj la benzodiazepine sunt reprezentate de:

• insomnii,
• iritabilitate,
• senzație de tensiune interioară și anxietate,
• tremorul mâinilor,
• transpirații,
• probleme de concentrare,
• greață,
• palpitații,
• dureri de cap,
• dureri musculare și senzația de tensiune musculară.
• în cazurile severe, pot apărea chiar și crize convulsive sau reacții psihotice.

„Sevrajul la alcool și cel la benzodiazepine sunt printre puținele sevraje care pot duce la moarte. Pe de altă parte, în supradozele de benzodiazepine – care sunt deprimante ale sistemului nervos central și în special ale centrului respirator – se deprimă sistemul respirator, adică apar probleme de respirație. Ești adormit și poți să nici nu mai respiri. În felul acesta, poți muri”, atrage atenția medicul psihiatru.

Conform Raportului European privind Drogurile, ediția din 2022, „în unele țări, benzodiazepinele sunt menționate frecvent, în combinație cu alte droguri, în rapoartele toxicologice privind decesele induse de consumul de droguri. De obicei, nu este clar dacă acestea au fost prescrise persoanei în scopuri terapeutice, dar de multe ori nu se întâmplă acest lucru”.

Deși datele sunt dificil de interpretat, ele sugerează că este posibil ca benzodiazepinele să fi cauzat sau să fi contribuit la unele dintre aceste decese, se mai arată în raport.

„Există o piață neagră cum există pentru orice altceva.” Problemele din sistem și Xanax fără rețetă

Accesul la pastile nu e ușor, nu e nici greu, vorba unui cântec din anii ’90. Legea nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope include benzodiazepinele în Tabelul III, unde sunt trecute plante, substanțe și preparate ce conțin substanțe stupefiante și psihotrope care prezintă interes în medicină și sunt supuse controlului.

Conform aceleiași legi, prescrierea de benzodiazepine se face de către medic, prin niște formulare speciale, în patru exemplare. „Primul formular rămâne la pacient – iar legea mai spune și că pacientul trebuie să aibă mereu la el acest formular –, al doilea exemplar rămâne la farmacie, al treilea merge la Casa de Asigurări de Sănătate, dacă medicamentul este unul compensat, iar al patrulea rămâne la medic, ca dovadă că a prescris acea substanță”, explică Sorin Pletea.

Pe acest formular medicul trece, de regulă, substanța activă, nu o denumire comercială de medicament. „Eu, dacă vreau să dau o rețetă de Xanax, scriu alprazolam. Iar pacientul ia ce-și dorește sau ce găsește la farmacie”, mai spune medicul psihiatru.

Faptul că aceste substanțe sunt supuse controlului se referă pe de o parte la interdicția de a le deține în lipsa unei rețete de la medic și, pe de altă parte, la faptul că farmaciile nu le pot scoate din gestiune dacă nu introduc în sistem seria unică a rețetei.

Totuși, oamenii sunt ingenioși și găsesc soluții, iar benzodiazepinele circulă destul de mult și pe sub mână. Pe forumuri și grupuri de discuții sunt la vedere informații conform cărora în unele farmacii aceste pastile se vând și fără rețetă. „Cunosc o farmacistă care dă fără probleme. Xanax, Rivotril, Imovane. Trist este că cel care le procură consumă și alcool. Ar trebui un control dur și amendă, dar deja intru în alt subiect”, spune cineva pe un grup de anxietate de pe o rețea de socializare.

Fie că au un prieten a cărui mamă e farmacistă și cer un ajutor, fie că se duc pur și simplu pe la farmacii mici, unde arată un formular mai vechi sau o cutie goală de Xanax, ca să demonstreze că, la un moment dat, au mai luat, cei care vor să facă rost neapărat se descurcă.

„Dacă o persoană ajunge dependentă de benzodiazepine, acea persoană trebuie să ia zilnic și, cu siguranță, există o piață neagră, așa cum există o piață neagră pentru orice altceva. Atât timp cât e cerere, cu siguranță va exista și ofertă.”

Iar benzodiazepinele mai sunt și ieftine. Dacă sunt luate cu rețetă, oricine și le poate permite. Prețul pentru o cutie de Xanax pornește de la 6,2 lei. Alte benzodiazepine sunt, de asemenea, foarte accesibile: Alprazolam ATB – puțin peste 4 lei, Diazepam – puțin peste 4,5 lei, Medazepam – peste 5 lei, Rivotril – puțin peste 8 lei, Anxiar – 8,9 lei. Prețurile variază de la o farmacie la alta și sunt mai mari pentru cutiile care au pastile în concentrație mai mare a substanței active. Cât despre piața neagră, acolo prețurile nu pot fi cu mult mai mari, încât să fie greu de cumpărat.

„Există posibilitatea ca o persoană să meargă la mai mulți medici și să ia mai multe rețete”

Pe lângă problemele din sistem legate de scoaterea din farmacii, mai apare una: un pacient poate merge la mai mulți medici concomitent, pentru a cere aceeași rețetă.

„Din păcate, asta e o mare problemă. Există posibilitatea ca o persoană să meargă la mai mulți medici și să ia mai multe rețete. Acele formulare nu pot fi foarte bine centralizate, așa cum sunt rețetele electronice. Pe cele de hârtie, mai ales dacă medicamentul nu este compensat, nu-l încarci nicăieri într-o platformă electronică informatizată, care să poate fi accesată (n.r. – de alți medici), astfel încât să prevină abuzul. În felul acesta, pacientul poate să se ducă și la 10 medici, eu nu am de unde să știu că a mai fost și la celălalt. Astfel, există posibilitatea să ia cantități mai mari și pe perioade mai lungi.”

Benzodiazepinele nu sunt prescrise numai de psihiatri. Le mai pot da și neurologii, și endocrinologii, și cardiologii, pentru problemele legate de aritmii. Le pot prescrie inclusiv medicii de familie, în baza unei scrisori medicale emise de oricare dintre medicii de specialitățile menționate.

De altfel, spune Sorin Pletea, aceasta este o altă problemă a sistemului. În opinia lui, ar trebui ca, măcar până la stabilizarea pacientului și stabilirea unui tratament eficient, monitorizarea să se facă de către medicul specialist, astfel încât medicul de familie să nu poată prescrie benzodiazepine fără ca pacientul să mai treacă pe la, de exemplu, psihiatru.  

„Acum, procedural, orice consult medical implică, la final, o rețetă, dacă pacientul are nevoie, și o scrisoare medicală. În baza acelei scrisori medicale, medicul de familie îi poate prescrie rețetă, inclusiv pentru majoritatea medicamentelor psihiatrice.  Valabilitatea unei scrisori medicale este, în general, de trei-șase luni, dacă medicul specialist nu menționează altfel, deci medicul de familie poate da rețetă până la șase luni”, explică Sorin Pletea.

„Pacientul ar trebui monitorizat de către medicul psihiatru până la stabilizarea lui. De-abia după aceea, când tratamentul e definitivat, să-i dai scrisoare medicală, ca să poată să-i dea medicul de familie rețetă mai departe. Totuși, eu, ca medic psihiatru, pot să fac mențiunea că-i dau Xanax pentru două săptămâni, iar atunci medicul de familie nu poate să-i prescrie mai departe, peste cele două săptămâni. De-asta e important să completezi toate actele cum trebuie și cu toate indicațiile de tratament”, mai spune el.

Cei care au nevoie și cei care nu au. Cine ia Xanax

Cei care iau Xanax sau alte benzodiazepine și ajung la abuz sunt, de obicei, din două categorii. Pe de o parte, sunt cei care au avut la un moment dat o suferință legată de anxietate și-au început să ia, prescris de medic, după care nu s-au mai oprit, eventual au început să consume în cantitate mai mare. Pe de altă parte, sunt cei care au început să ia fără să treacă măcar o dată pe la medic, pentru că au auzit că te relaxează, așa că iau în scop recreațional.   

„Nu există o tipologie a persoanelor care iau benzodiazepine. Probabil că sunt persoane care au avut, la un moment dat, o panică, o anxietate, și poate le-a zis vecina, vecinul, o prietenă ia un Xanax și te liniștești. Omul ia, după care observă că l-a liniștit și continuă să ia, după care, pe nesimțite, deja ajunge dependent. Nevoia de a lua este din ce în ce mai mare, pentru că foarte multe persoane nu merg la psiholog sau psihiatru ca să își trateze problema, ci se autotratează. În felul acesta, se poate ajunge la adicție”, spune Sorin Pletea.

Nu e exclus, mai spune medicul, să fie vorba și despre persoane care să aibă un tip de personalitate mai dependent – fără ca acest lucru să se refere neapărat la adicție –, cu o structură de personalitate mai anxioasă, iar aceste persoane ar putea să aibă o probabilitate mai mare de a dezvolta și o adicție.

În Statele Unite, alprazolamul este cea mai prescrisă și cea mai greșit utilizată (recreațional) dintre benzodiazepine. În scop recreațional mai sunt folosite și clonazepam, lorazepam și diazepam. La noi, știm deja, nu există statistici. Dar știm și că sunt persoane care consumă aceste substanțe fără să aibă anxietate.

„Sunt persoane care nu au neapărat o tulburare de panică, dar au aflat de la prieteni, rude sau de pe net că, dacă iei Xanax, te simți bine și ești liniștit. Și-atunci iau, după care poate vor să se simtă din ce în ce mai bine și, așa, cresc consumul”, mai spune medicul psihiatru.

Nu avem date legate de consum, dar, dacă ar fi să ne gândim că nivelul de anxietate al oamenilor a crescut în perioada post-Covid, putem specula că a crescut și numărul consumatorilor de benzodiazepine.

Acest lucru nu înseamnă neapărat că a crescut și numărul celor care dezvoltă o adicție la acest tip de substanțe. Dar nu înseamnă nici că nu a crescut. În Canada, de exemplu, un raport publicat în ianuarie 2023 arată îngrijorarea autorităților legată de creșterea consumului de benzodiazepine.

Cum am putea evita abuzul de benzodiazepine

„După mai bine de 50 de ani de experiență cu benzodiazepine, sistemul de sănătate american are o relație de love-hate (n.r. – de dragoste și ură în același timp) cu acestea”, sunt cuvintele cu care începe un raport publicat în 2013 în care se face o scurtă istorie a benzodiazepinelor.

„Benzodiazepinele sunt printre cele mai prescrise medicamente din lume cu un motiv: funcționează. Deși riscurile sunt reale, ele sunt doar potențiale, pe când beneficiile sunt palpabile”, scriu cei de la Clinica Hope.

Într-adevăr, nu poți condamna substanțele pentru comportamentul consumatorilor, uneori abuziv. Dar ce poți face pentru a reduce sau evita abuzul de benzodiazepine, atunci când sistemul medical și cel legislativ nu pot anihila piața neagră și având în vedere că trăim într-o societate din ce în ce mai anxioasă?

Cine ar trebui să aibă grijă ca pacientul să nu ajungă în situație de risc și să nu facă abuz de benzodiazepine? Pe scurt, el însuși. Cu ajutorul medicului, prin ceea ce se cheamă consimțământ informat.

„Ceea ce poate să facă psihiatrul e să-i explice pacientului de la început ce înseamnă o benzodiazepină, să-i explice că aceasta ar trebui să fie luată pe scurtă durată, până când își face efectul antidepresivul, că în maximum trei-patru săptămâni ar trebui să fie bine și că atunci ar trebui scoasă benzodiazepina, care este de ajutor doar pe termen scurt. Omul trebuie să știe de la început toate lucrurile astea și trebuie să știe că nu-l poate lua decât pe termen scurt, pentru că, altfel, poate să dea dependență. Și-atunci omul știe de la început. Ăsta e consimțământul informat. Îi dai pacientului toate datele, îi spui care e părerea ta ca medic, ce se poate întâmpla dacă face ce-i recomanzi, ce se poate întâmpla dacă nu face ce-i recomanzi, și-atunci decizia este a lui. Dacă-i spui ia ăsta și ne mai vedem peste șase luni, nu e bine”, explică medicul Sorin Pletea, care e de părere că termenul de 12 săptămâni trecut în prospectul de Xanax e „un pic cam mult”.  

„Opinia mea, strict personală, e că trei-patru săptămâni e un termen bun. Dacă un antidepresiv merge și atenuează simptomele de panică, nu mai e nevoie de anxiolitic. Cu un antidepresiv, cam în trei săptămâni te lămurești dacă merge sau nu merge. Și, dacă el merge, nu mai e nevoie de anxiolitic”, mai spune el.

Atunci când cineva începe să ia benzodiazepine fără să treacă pe la psihiatru, e bine să știe că, dacă ia pastilele pe o perioadă mai mare de trei-patru săptămâni, atunci când va încerca întreruperea bruscă a tratamentului, e posibil să manifeste simptome de sevraj. Riscul de apariție a dependenței poate fi redus în condițiile în care consumul nu depășește una-două săptămâni.