Tulburarea depresivă majoră este influențată cu un anumit tip de interacțiune între flora intestinală și metabolomul sanguin, conform unui studiu amplu realizat folosind datele disponibile în Biobank-ul din Marea Britanie.
Există cercetări anterioare care au sugerat existența unei legătură între tulburarea depresivă majoră și anumite variabile care au legătură cu microbiomul intestinal, dar cercetările de până acum au fost făcute pe eșantioane prea mici pentru a putea fi considerate relevante.
De data aceasta, cercetătorii au încercat să realizeze un studiu mai amplu și au studiat datele din Biobank-ul Marii Britanii, o bază de date masivă, cu informații legate de sănătatea și genetica a aproape jumătate de milion de persoane.
Ce legătură e între tulburarea depresivă majoră și flora intestinală
În urma analizelor, s-a descoperit că pacienții diagnosticați cu tulburare depresivă majoră pe o durată lungă de timp au fost relativ tineri la momentul diagnosticării și mai degrabă femei.
De asemenea, au fost identificate asocieri între 49 de metaboliți (substanțe care contribuie la procesele de metabolism) și persoanele diagnosticate cu tulburare depresivă majoră. Au mai fost descoperite diferențe ale nivelurilor de acizi grași între persoanele cu depresie majoră și grupul de control.
Cercetătorii au observat că microbii implicați în aceste procese sunt implicați și în menținerea unor anumite niveluri ale unor substanțe chimice din organism – printre care serotonina și acidul gamma aminobutiric – toate fiind asociate cu depresia pe termen lung.
Cercetările sugerează că unele părți ale sistemului metabolic sunt modificate la pacienții cu tulburare depresivă majoră. „Metabolismul energetic și lipidic a fost perturbat la persoanele cu tulburare depresivă majoră, acesta din urmă putând fi explicat prin disbioza intestinală (n.r. – dezechilibru microbian la nivelul tractului digestiv) observată la persoanele cu tulburare depresivă majoră”, se arată în studiu.
EXTRA INFO
Microbiomul se referă la comunitatea de microorganisme – cum ar fi ciupercile, bacteriile și virusurile – care există într-un anumit mediu. În cazul oamenilor, termenul este folosit pentru a descrie microorganismele care trăiesc în sau pe o anumită parte a corpului, cum ar fi pielea sau tractul gastrointestinal. Aceste grupuri de microorganisme sunt dinamice, ceea ce înseamnă că se modifică în fața unor factori de mediu, cum ar fi exercițiile fizice, dieta, medicamentele și alte expuneri.
Metabolomul se referă la totalitatea moleculelor de dimensiune mică regăsite în probe biologice. Poate fi vorba despre celule, țesuturi, organe sau extracte tisulare, fluide biologice sau întregul organism.
Tulburarea depresivă majoră reprezintă afecțiunea clasică din categoria tulburărilor depresive descrise în Manualul de Diagnostic și Statistică al Tulburărilor Mintale, a cincea ediție (DSM-5). Ea se caracterizează prin episoade distincte cu durata de cel puțin două săptămâni (deși majoritatea episoadelor au durate considerabil mai mari) care implică modificări evidente ale afectului, cogniției și funcțiilor neurovegetative. Tulburarea se manifestă prin stare de spirit depresivă persistentă, anhedonie, modificări ale somnului și apetitului, oboseală, vinovăție, precum și lipsă de speranță și ideație suicidară. În majoritatea cazurilor, tulburarea este recurentă.
Axa creier-intestin este esențială pentru capacitatea noastră de a combate stresul, important este să o „hrănim“ corespunzător, cu alimentele potrivite, iar rezultatul este un răspuns mai relaxat în situații stresante și un somn mai odihnitor. Găsește aici alimentele simple care hrănesc „creierul“ intestinal și îmbunătățesc starea de spirit și somnul: dieta „psihobiotică“.
