„Medicul mi-a sugerat că problemele mele de sănătate sunt pe fond anxios.“ Victimele gaslighting-ului medical sunt de cele mai multe ori femei

Dacă ai fost vreodată la medic și ți-a dat de înțeles că exagerezi sau că-ți imaginezi anumite simptome, dacă te-ai simțit ignorat de medic sau dacă ai plecat din cabinet cu senzația că nu ai fost înțeles pe deplin, e posibil să fi fost victima gaslighting-ului medical. Este o formă subtilă de invalidare a simptomelor de către medici care, uneori, pun manifestările pe care pacienții le acuză pe seama suferinței emoționale.

Termenul „gaslight“ a fost folosit, pentru prima dată în 1944, odată cu lansarea thriller-ului psihologic cu același nume (Gaslight). Strategia folosită de personajul negativ din film i-a conferit o notorietate și, de altfel, a făcut istorie. Gregory Anton (Charles Boyer) avea un plan elaborat de a-și determina soția, pe Paula Alquist (Ingrid Bergman) să creadă că își pierde mințile, astfel încât să o poată interna într-o instituție psihiatrică, pentru a-i revendica moștenirea. El încearcă să o convingă de faptul că ceea ce vede și simte e doar o iluzie – un semn al declinului său treptat către nebunie.

Astăzi, termenul „gaslighting“ este utilizat pe scară largă pentru a descrie manipularea psihologică în cadrul căreia victima este determinată să-și pună la îndoială propria percepție despre realitate. Politicienii și celebritățile sunt adesea acuzați de utilizarea acestei tactici. Termenul este, de asemenea, folosit și pentru a descrie o anumită atitudine a medicilor față de pacienții lor.

Gaslighting-ul medical se referă la situațiile în care un cadru medical impune un model de întrebări, teste sau diagnostic care contravine istoricului sau simptomelor pe care pacientul le experimentează. Dacă am putea descrie gasligting-ul medical într-o sigură frază, aceea ar fi: „Totul e doar în mintea ta.”

• Citește și: „Oare o iau razna?” – Gaslighting sau manipularea care te face să te îndoiești de realitate

„Mi s-a spus că sunt mult prea tânără pentru simptomele mele“

Ana Tănase (din motive care țin de protejarea identității, numele folosit în articol nu este cel real), o tânără de 30 de ani, s-a confruntat pentru prima dată cu gaslighting-ul medical în urmă cu patru ani, când a a ajuns la Urgențe cu simptome digestive severe.

„Povestea mea începe în urmă cu patru ani, când am ajuns la UPU în urma unei crize, dacă se poate numi așa, pe care am decis să nu o ignor. Am considerat că am nevoie de o opinie avizată.

Faptul că dețin terminologia medicală specifică a făcut, spre exemplu, ca descrierea simptomelor – diaree cronică, dureri abdominale severe, greață, amețeli etc. – să fie urmată de o abordare ironică din partea personalului medical. Spun asta pentru că am ajuns într-o unitate spitalicească, al cărei nume prefer să rămână anonim, în care în momentul triajului ești preluat frecvent de un medic de familie, nu de un medic specialist… probabil din lipsa cadrelor medicale specializate în medicina de urgență.

Mi s-a spus fără să mi se facă vreo analiză sau vreun consult că sunt mult prea tânără pentru simptomele descrise de mine și că acolo nu se tratează problemele emoționale ale pacienților“, povestește Ana.

De cele mai multe ori, pacienții care se confruntă cu gaslighting medical sunt femei, membri ai comunității LGBTQ și persoanele în vârstă, potrivit publicației Scientific American.

„Medicul mi-a sugerat că problemele mele sunt pe fond anxios“

Timp de trei ani, a trecut prin cabinetele mai multor specialiști și a ajuns să facă, la recomandarea acestora, numeroase proceduri (colonoscopie, endoscopie, RMN cu substanță de contrast) și multe alte analize amănunțite, până să primească un diagnostic – acela de gastrită eritematoasă și colon iritabil, cea din urmă fiind o afecțiune cu care i s-a spus că, cel mai probabil, va trăi toată viața.

„De cele mai multe ori, m-am simțit descurajată în spitalele de stat. Având aceste simptome o lungă perioadă de timp, am început să caut singură răspunsuri în articole și studii de specialitate. Uneori chiar medicul mi-a sugerat că problemele mele sunt pe fond anxios și că, poate, am nevoie de ajutor în această direcție.“

Ana a observat că aproape de fiecare dată, în discuțiile cu medicii s-a simțit descurajată să își exprime îngrijorările sau să solicite mai multe investigații sau alte opinii medicale.

„Unii dintre medici sunt ușor iritați în momentul în care îți declari intenția de a obține o altă părere.“

Toată această experiență a avut un impact profund asupra stării ei emoționale și mentale.

„Am trecut prin toată paleta de emoții în acești ani (lipsa unui diagnostic, a atenuării simptomelor, tiparul consultului medical, așteptarea rezultatelor analizelor, costurile uriașe ale consultațiilor în domeniul privat și tratamentelor fără rezultate).“

Din păcate, povestea Anei nu este singulară. Multe alte persoane au trecut prin situații similare, simțindu-se nedreptățite și neascultate de către profesioniștii din domeniul sanitar.

Gaslighting-ul medical întârzie diagnosticul real: „În sfârşit, nu mai eram «nebun㻓

Unul dintre cele mai bune exemple, în acest sens, se referă la bolile de inimă, în cazul cărora femeile sunt de două ori mai predispuse să fie ignorate, iar simptomele lor să fie considerate de natură psihică sau emoțională, în comparație cu simptomele unui bărbat. Această subestimare a diagnosticului este deseori justificată prin argumentul că simptomele atacului de cord la femei sunt „neobișnuite și imprevizibile” (în comparație cu simptomele „normale“ ale bărbaților).

• Citește și: Ce simți când faci infarct și ce ai de făcut. Femeile au simptome de infarct diferite

De exemplu, un studiu a scos la iveală că atunci când bărbații și femeile prezintă aceleași simptome ale bolii coronariene, medicii sunt mult mai puțin siguri în privința diagnosticului în cazul pacientelor de sex feminin. De asemenea, alte cercetări au demonstrat că femeile cu boli de inimă au primit un tratament mai puțin agresiv și nu au fost reprezentate la fel de bine în studiile clinice.

Atât rețelele sociale, cât și jurnalele de știri, abundă în exemple de femei neglijate din punct de vedere medical. Studiile dovedesc clar că femeile sunt diagnosticate după o perioadă mai lungă de timp cu diferite tipuri de cancer, decât bărbații.

• Citește și: Tot mai multe cazuri de cancer pulmonar la femei tinere nefumătoare. Care sunt semnele de debut, detaliate de medic

Alte cercetări efectuate în unitățile de primiri urgențe au dezvăluit că femeile care suferă de dureri abdominale primesc mai rar medicamente analgezie prin comparație cu bărbații cu aceleași simptome, iar atunci când li se recomandă astfel de medicamente, așteaptă, în general, mai mult timp până să le fie administrate.

Există și situații în care viața acestor femei a fost pusă în pericol de medici care le-au ignorat durerea, punând-o pe seama anxietății, depresiei postpartum sau considerând-o mai puțin gravă decât susțineau acestea, potrivit Scientific American.

Și Roxana Muntean a fost, asemenea multor femei, o victimă a gaslighting-ului medical timp de mai mulți ani. Mai exact, 11 ani de dureri chinuitoare au trecut până când Roxana, o tânără din Codlea, judeţul Braşov, a primit diagnosticul de endometrioză. Era deja târziu. „Nu pot spune că m-a speriat verdictul medicului că am endometrioză. Pe de o parte eram chiar fericită, pentru că în sfârşit nu mai eram «nebună», ci aveam un diagnostic concret, care justifica simptomele care până atunci erau puse doar pe seama unei sensibilităţi emoţionale, nu pe o problemă medicală!“ Citește întreaga poveste a Roxanei aici.

Pacienți cu borelioză, sfătuiți să meargă la psihiatrie

Exemplele de gaslighting medical sunt întâlnite și în cazul bolilor cronice, care încă nu sunt pe deplin înțelese sau al celor autoimune, așa cum este lupusul. Poți citi aici povestea Laurei, o pacientă cu lupus care a trecut pe la alți 13 medici, de diferite specializări înainte să primească un diagnostic și de fiecare dată i s-a spus că nu e nimic grav, încât ajunsese și ea să creadă acest lucru, desi simptomele pe care le experimenta îi demonstrau contrariul.

Și cei cu boala Lyme cronică au manifestări nespecifice pe care medicilor le este dificil să le lege direct cu boala generată de mușcătura de căpușă.

Aici, trei pacienți români cu borelioză au povestit și ei despre cum s-au confruntat cu gaslighting-ul medical, cum au căutat mult timp răspunsuri pentru durerile înnebunitoare, au trecut pe la mulți medici care nu le-au luat în considerare simptomele, s-au îndoit de propria rațiune când analizele ieșeau bine, dar corpul se simțea rău și au fost sfătuiți să meargă la psihiatrie, pentru că au fost considerați nebuni.

Fenomenul de gaslighting medical este mult mai complex decât gaslighting-ul întâlnit în alte contexte. În timp ce încercările personajului din filmul menționat la începutul acestui articol, de a-și manipula soția erau malefice, gaslighting-ul medical se suprapune adesea unei probleme mai profunde: diagnosticul greșit.

În multe situații, diagnosticul incorect nu apare din cauza unei intenții răuvoitoare din partea medicilor, ci pentru că simptomele observate la pacientul din fața lor nu se potrivesc „algoritmic“ cu setul standard de simptome și caracteristici asociate diferitelor boli pe care au fost învățați să le recunoască. Acești algoritmi au fost dezvoltați pe modelul bărbaților, iar asta poate explica de ce majoritatea celor care au fost victime ale gaslighting-ului medical sau au primit un diagnostic greșit nu sunt bărbați. Cu toate acestea, chiar și la nivel fundamental, indivizii nu sunt standardizați. Corpurile umane nu se potrivesc întotdeauna perfect cu algoritmii pe care medicina îi utilizează adesea.

Cum îți dai seama că ești victima gaslighting-ului medical

Există mai multe semne care pot indica gaslighting-ul medical, în funcție de comportamentul medicului:

• Îți ignoră simptomele și nu te ia în serios: dacă medicul tău nu ia în considerare sau minimizează simptomele pe care le-ai descris și nu pare interesat de ceea ce ai de spus despre starea ta de sănătate, ar putea fi un semn de gaslighting;
• Te întrerupe constant sau nu te ascultă deloc: dacă medicul te întrerupe constant în timp ce încerci să-ți exprimi preocupările și nu îți permite să-ți completezi relatarea, acest lucru poate sugera că nu este dispus să te asculte sau să ia în considerare cu seriozitate ceea ce ai de spus;
• Simți dispreț sau sarcasm: dacă specialistul ia în derâdere simptomele sau preocupările tale sau sugerează că ceea ce simți este doar în mintea ta și nu are o bază medicală reală, acesta este un semn clar de gaslighting medical;
• Lipsă de empatie sau de sensibilitate față de durerea ta: dacă medicul nu pare să fie empatic sau să arate înțelegere față de durerea sau preocupările tale și tratează aceste aspecte cu indiferență sau lipsă de interes, acesta ar putea fi un indicator al gaslighting-ului medical;
• Te învinovățește pentru starea ta de sănătate: dacă medicul te învinuiește pentru simptomele tale sau pentru starea ta medicală și sugerează că acestea sunt rezultatul unor alegeri sau comportamente ale tale, în loc să ofere sprijin și tratament adecvat, acest lucru poate fi un alt semn de gaslighting medical;
• Atribuirea cauzei problemei tale medicale unei afecțiuni de sănătate mintală: dacă medicul respinge simptomele tale fizice și sugerează că acestea sunt doar în mintea ta sau că sunt rezultatul unei afecțiuni psihice, fără să ofere o evaluare medicală adecvată sau să ia în considerare alte posibilități, acest lucru poate fi un indicator clar de gaslighting medical.

Cum poți evita gaslighting-ul medical

Iată câteva strategii care te pot ajuta să eviți gaslighting-ul medical și să te asiguri că primești îngrijirea adecvată din partea specialiștilor din domeniul sănătății:

• Alege un medic de încredere: caută un medic în care să ai încredere și care te ascultă cu atenție. Optează pentru un specialist care îți acordă timpul necesar și care îți explică în detaliu simptomele și opțiunile de tratament;
• Nu te lăsa descurajat: nu permite unui medic să te intimideze sau să te descurajeze. Dacă simți că nu ești luat în serios sau că primești un tratament inadecvat, fii hotărât să îți exprimi preocupările și nu ezita să soliciți o a doua opinie medicală;
• Pregătește-te înainte de consultație: notează-ți simptomele și întrebările pe care vrei să le discuți cu medicul înainte de consultație. Astfel, vei avea o discuție mai organizată și mai eficientă despre starea ta de sănătate;
• Mergi la medic cu un însoțitor: dacă te simți nesigur sau ai nevoie de sprijin suplimentar, adu cu tine un prieten sau un membru al familiei la consultație;
• Solicită a doua opinie: dacă ai îndoieli în legătură cu diagnosticul sau cu tratamentul primit, nu ezita să soliciți o a doua opinie medicală. Este important să ai încredere în deciziile luate în legătură cu sănătatea ta și să explorezi toate opțiunile disponibile.

Consecințele fizice și emoționale

Gaslighting-ul medical poate avea consecințe devastatoare atât din punct de vedere fizic, cât și emoțional pentru pacienți. În căutarea unui diagnostic precis, aceștia pot petrece o perioadă îndelungată încercând să găsească un medic care să le înțeleagă simptomele, ceea ce poate duce la efectuarea unor investigații excesive, vizite frecvente la specialiști și la primirea unor diagnostice eronate care necesită corectare.

În plus, cercetările indică faptul că, pe măsură ce pacienții încearcă să afle care e sursa suferinței lor, istoricul lor medical îi face din ce în ce mai puțin credibili în ochii medicilor și îi face cu atât mai predispuși să nu fie luați în serios.

De asemenea, suferința emoțională cauzată de gaslighting-ul medical poate avea efecte psihologice de lungă durată. Pacienții pot dezvolta anxietate, depresie sau sindrom de stres post-traumatic ca rezultat al acestei neglijențe și pot evita să urmeze proceduri medicale viitoare sau să participe la consultații de urmărire, potrivit studiilor.