Când e nevoie de electroencefalogramă și cum se realizează
Electroencefalograma poate depista tumori cerebrale, leziuni posttraumatice, dar și accidente vasculare cerebrale și anumite tulburări de somn FOTO: Shutterstock
Electroencefalograma (EEG) este principala investigație folosită pentru diagnosticul, prognosticul și eficiența tratamentului epilepsiei. Însă poate juca un rol și în diagnosticarea altor tulburări cerebrale.
Electroencefalograma este o investigație folosită pentru a evalua activitatea electrică din creier. Celulele cerebrale comunică între ele prin impulsuri electrice. EEG-ul poate ajuta la detectarea problemelor asociate cu această activitate.
„Electroencefalograma este o metodă de explorare funcțională care constă în înregistrarea și analizarea activității electrice cerebrale, utilizând electrozi plasați la nivelul scalpului. Înregistrarea standard poate dura între 45 și 120 de minute, poate fi efectuată în timpul somnului sau cu privare de somn și se pot folosi tehnici de stimulare precum hiperventilare (respirații rapide și adânci timp de 5 minute) sau stimularea luminoasă.“
Dr. Mihaela Selescu, medic specialist neurolog în cadrul clinicii LEM Medical
Medicul precizează că, simultan cu înregistrarea electroencefalogramei, se poate efectua și înregistrare video (video EEG), care poate prelungi durata investigației până la 72 de ore.
Citește aici cum se face un PET-CT și în ce situații este utilă investigația.
Electroencefalograma „vede“ tulburările electrice din creier – ce depistează
EEG-ul se folosește încă din anul 1929 pentru a detecta probleme ale activității electrice din creier asociate anumitor tulburări cerebrale. Un exemplu: când un pacient este în comă, se poate efectua o electroencefalogramă pentru a i se determina nivelul de activitate cerebrală. Testul poate fi folosit și pentru monitorizare în timpul intervențiilor chirurgicale pe creier, de exemplu.
„Un EEG este un instrument util pentru evaluarea tumorilor cerebrale, a leziunilor cerebrale posttraumatice, a episoadelor sincopale (n.r. – pierderea bruscă și de scurtă durată a stării de conștiență), a encefalopatiilor, a disfuncțiilor cerebrale asociate encefalopatiilor, a infecțiilor cerebrale (encefalite), dar și a accidentelor vasculare cerebrale și a anumitor tulburări de somn. În plus, electroencefalograma este un test auxiliar utilizat în cadrul protocolului de declarare a morții cerebrale.“
Dr. Mihaela Selescu, medic specialist neurolog
Pregătirea înainte de efectuarea unei electroencefalograme
Înaintea unui EEG, ar trebui să urmezi câțiva pași:
- Dacă iei medicamente, trebuie să-ți informezi medicul despre acest lucru și să-l întrebi dacă e necesar să întrerupi tratamentul.
- Spală-ți părul cu o seară înainte de EEG. Nu folosi produse precum spray-uri sau geluri de păr în ziua procedurii.
- Evită să consumi alimente sau băuturi care conțin cofeină, cu 24 de ore înainte de test.
- Medicul îți poate recomanda să dormi cât mai puțin posibil în noaptea de dinaintea testului (4-5 ore) dacă trebuie să dormi în timpul EEG-ului. De asemenea, ți se poate administra un sedativ care să te ajute să te relaxezi și să adormi înainte de începerea procedurii.
„Dacă electroencefalograma durează mai mult de 6 ore, este necesar ca pacientul să ia cu el obiecte de îngrijire personală și pijamale.“
Dr. Mihaela Selescu, medic specialist neurolog
Ce presupune procedura
EEG-ul măsoară impulsurile electrice din creier cu ajutorul mai multor electrozi atașați pe scalp. Un electrod este un conductor prin care intră sau iese curent electric. Electrozii transferă informații din creier către un dispozitiv care măsoară și înregistrează datele.
De obicei, testul durează între 45 și 120 de minute și implică următorii pași:
- te vei întinde pe spate pe un fotoliu pliabil sau pe pat;
- medicul va măsura capul și va marca locurile unde vor fi plasați electrozii;
- apoi va plasa de la 16 până la 25 de electrozi pe locurile marcate de pe scalp;
- odată ce testul începe, electrozii trimit către aparatul de înregistrare informații referitoare la activitatea cerebrală electrică. Acest dispozitiv transformă impulsurile electrice în modele vizuale care apar pe un ecran și care sunt apoi salvate în calculator;
- medicul te poate instrui să faci anumite lucruri în timpul procedurii: să stai nemișcat, să închizi ochii, să respiri adânc sau să privești la stimuli vizuali (cum ar fi lumina intermitentă sau o anumită imagine);
- în timpul testului, foarte puțină electricitate se transferă între electrozi și piele, așa că vei simți foarte puțin disconfort sau chiar deloc.
„Electroencefalograma este o tehnică non-invazivă, sigură și lipsită de durere.“
Dr. Mihaela Selescu, medic specialist neurolog
În unele cazuri, poate fi necesar un EEG de 24 de ore, timp în care este captată activitatea convulsivă. EEG-ul poate detecta anomaliile chiar dacă criza nu are loc în timpul procedurii.
Citește aici cum recunoști crizele de epilepsie și ce ai de făcut ca să le ții sub control.
Cum se citește electroencefalograma: interpretare
După finalizarea testului, îți poți continua activitățile obișnuite. Însă, dacă ți s-a administrat un sedativ, medicamentul va rămâne în organism pentru o perioadă de timp. Așa că ai nevoie de un însoțitor care să te conducă acasă.
„Rezultatele electroencefalogramei vor fi interpretate în context clinic de către un medic neurolog specializat. Acesta va identifica modificările electrice funcționale ale ritmurilor fiziologice sau prezența de anomalii electrice lezionale ori iritative specifice diverselor patologii.“
Dr. Mihaela Selescu, medic specialist neurolog
Rezultate normale
Activitatea electrică cerebrală apare pe EEG sub forma unui model de unde. Diferitele niveluri de conștiență, cum ar fi somnul și veghea, au o gamă specifică de frecvențe de unde pe secundă care sunt considerate normale. De exemplu, modelele undelor se mișcă mai repede când ești treaz decât atunci când dormi. EEG-ul va arăta dacă frecvența undelor sau a tiparelor este normală.
Rezultate anormale
Rezultatele EEG anormale pot fi cauzate de:
- epilepsie sau altă tulburare convulsivă;
- sângerare anormală sau hemoragie;
- probleme cu somnul;
- encefalită (inflamația creierului);
- tumori;
- țesut mort din cauza blocării fluxului sanguin;
- migrenă;
- consum excesiv de alcool sau de droguri;
- lovitură la cap.
Ce riscuri presupune o electroencefalogramă
„Există un risc redus de a avea o criză epileptică la pacienții cu epilepsie fotosensibilă în timpul manevrelor de stimulare luminoasă sau hiperventilație provocată. Unii pacienți pot prezenta prurit (n.r. – mâncărimi) sau eritem (n.r. – iritație, roșeață) la locul de montare al electrozilor la nivelul scalpului.“
Dr. Mihaela Selescu, medic specialist neurolog
Factori care ar putea influența rezultatele
Mai multe tipuri de mișcări pot provoca „artefacte” pe o înregistrare EEG, care imită undele cerebrale. Medicul va ține cont de aceste mișcări care includ:
- pulsul și bătăile inimii,
- respiraţia,
- transpiraţia,
- mișcări ale gurii,
- miscările musculare.
Alți factori care pot influența citirea unui EEG includ:
- glicemie scăzută,
- lumini strălucitoare sau intermitente,
- unele medicamente, cum ar fi sedativele,
- consumul de cofeină,
- păr gras sau spray de păr.
Cât costă o electroencefalogramă
Pentru o electroencefalogramă, prețul variază în funcție de durata investigației: de la aproximativ 300 de lei (30 de minute) până la aproximativ 800 de lei (3 ore), cu tot cu interpretare. Prețurile diferă, însă, în funcție de clinică.
O electroencefalogramă video cu monitorizare timp de 48 de ore poate ajunge la 4.750 de lei.
Electroencefalograma standard se poate realiza gratis, fiind o investigație decontată prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate.
