Paralizie în somn: când visezi urât cu ochii deschiși. Ce traume pot fi responsabile

    Cei care suferă de paralizie în somn resimt o incapacitate temporară de mișcare a corpului, imediat după adormire sau trezire. Episoadele implică frecvent halucinații tulburătoare și o senzație de sufocare. Toate acestea într-o stare de perfectă conștiență.

    Paralizia în somn este un tip de parasomnie care presupune pierderea de scurtă durată a controlului muscular, cunoscută sub numele de atonie musculară. Parasomniile sunt comportamente anormale în timpul somnului. Deoarece este asociată cu faza de mișcare rapidă a ochilor (REM), paralizia în somn este considerată a fi o parasomnie REM.

    „Persoanele care experimentează fenomene de paralizie în somn relatează episoade de trezire în care nu se pot mișca sau vorbi și în care, uneori, au halucinații vizuale sau auditive.“

    Dr. Răzvan Lungu, medic specialist pneumolog, cu competență în somnologie

    Cercetătorii consideră că paralizia în somn implică o stare de conștiență mixtă care îmbină atât starea de veghe, cât și somnul REM. De fapt, atonia musculară și imaginile mentale ale somnului REM par să persiste chiar și după trezire.

    În literatura medicală sunt utilizați în mod obișnuit doi termeni pentru a clasifica cazurile de paralizie în somn.

    1. Paralizia izolată în somn este atunci când episoadele nu sunt legate de un diagnostic de narcolepsie, o tulburare neurologică care împiedică creierul să controleze în mod corespunzător starea de veghe și duce adesea la paralizia în somn.

    2. Paralizia recurentă în somn implică episoade multiple.

    Ce simți în timpul unui episod de paralizie în somn

    Halucinațiile pot fi intruse (simți prezența altcuiva în cameră), sub presiune toracică (simți că intrusul îți apasă pe piept și nu te lasă să respiri) și vestibulare-motorii (simți că zbori sau că ți-ai ieșit din corp) FOTO: Shutterstock

    Simptomul fundamental al paraliziei în somn este atonia musculară sau incapacitatea de mișcare a corpului. Apare la scurt timp după adormire sau trezire. În timpul unui astfel de episod, persoana este trează și conștientă de această pierdere a controlului muscular.

    Se estimează că 75% din episoadele de paralizie în somn implică halucinații, care sunt diferite de visele tipice. Ca și în cazul atoniei musculare, acestea pot apărea la adormire (halucinații hipnagogice) sau la trezire (halucinații hipnopompice).

    Halucinațiile în timpul paraliziei în somn se împart în trei categorii:

    • Halucinații intruse, care implică percepția unei persoane periculoase sau o prezență în cameră.
    • Halucinații sub presiune toracică, numite și halucinații incubate, care pot da o senzație de sufocare. Acestea apar frecvent alături de halucinații intruse. Persoana afectată simte că un intrus o apasă pe piept.
    • Halucinații vestibulare-motorii (V-M), care pot include senzații de mișcare (cum ar fi zborul) sau senzația ieșirii din corp.

    Atonia musculară este adesea dureroasă, iar halucinațiile pot face ca episoadele de paralizie în somn să fie și mai deranjante. Din acest motiv, aproximativ 90% din episoade sunt asociate cu frica, în timp ce doar o mică parte sunt halucinații plăcute. S-a constatat că percepția acestor episoade variază semnificativ în funcție de contextul cultural al unei persoane.

    Un episod poate dura de la câteva secunde până la aproximativ 20 de minute, iar durata medie este cuprinsă între șase și șapte minute. În majoritatea cazurilor, episoadele se termină fără nicio intervenție. Uneori, sunt întrerupte de atingerea sau vocea altei persoane sau de un efort intens de mișcare care depășește atonia musculară.

    Din ce cauze pot apărea episoade de paralizie în somn

    Estimările cercetătorilor arată că aproximativ 8% din oameni suferă de paralizie în somn, la un moment dat în viață. Totuși, există puține date despre cât de des se repetă episoadele.

    „Episoadele de paralizie a somnului apar în perioada de adolescență și la tineri, mai frecvent în grupa de vârstă 20-30 de ani. Aceste episoade pot fi frecvent asociate și cu patologii ale somnului asociate, cum ar fi sindromul de apnee în somn (pauze din respirație ce apar în timpul somnului) sau tulburările de ritm circadian (dereglări ale orarului de somn). Pot să apară la cei care lucrează în ture sau care fac schimbări mari de fus orar. Episoadele de paralizie în somn mai pot fi asociate și unor patologii psihiatrice, cum ar fi tulburările de anxietate sau sindromul de stres posttraumatic.

     Dr. Răzvan Lungu, medic specialist pneumolog, cu competență în somnologie

    Nu se cunoaște exact cauza paraliziei în somn. Potrivit studiilor, există mai mulți factori implicați în apariția acestei parasomnii.

    O frecvență mai ridicată de paralizie a somnului – 38% într-un studiu – este raportată în rândul persoanelor cu apnee în somn.

    De asemenea, s-a constatat că paralizia somnului este mai frecventă la persoanele care au crampe musculare la picioare în timpul nopții.

    Risc mai mare la cei cu antecedente familiale

    Simptomele insomniei, cum ar fi dificultatea de a adormi și somnolența excesivă în timpul zilei, s-au dovedit a fi asociate cu paralizia în somn.

    S-a observat că și anumite probleme de sănătate mintală au o legătură cu paralizia somnului. Persoanele cu tulburări de anxietate par să fie mai susceptibile să experimenteze astfel de episoade.

    Unele dintre cele mai puternice corelații apar la persoanele cu tulburare de stres posttraumatic și la cele care au fost supuse unor abuzuri sexuale în copilărie sau la alte tipuri de suferință fizică și emoțională.

    Studiile au arătat că există un risc mai mare la persoanele cu antecedente familiale de paralizie a somnului, dar nu a fost identificată nicio bază genetică specifică.

    Cum se tratează

    Un prim pas în tratarea paraliziei somnului este discuția cu un medic somnolog pentru a identifica și aborda problemele care ar putea contribui la frecvența sau severitatea episoadelor.

    Dovezile științifice despre tratamentul optim pentru paralizia somnului sunt limitate.

    Îmbunătățirea igienei somnului este un pas important în prevenirea episoadelor de paralizie în somn. Igiena somnului se referă la obiceiurile zilnice care influențează calitatea somnului, de exemplu:

    • adoptarea și respectarea unui program de somn: aceleași ore de culcare și de trezire în fiecare zi.
    • limitarea zgomotului și luminii din dormitor.
    • reducerea consumului de alcool și de cafeină, mai ales seara.
    • renunțarea la dispozitivele electronice, inclusiv a telefoanelor mobile, cu cel puțin o jumătate de oră înainte de culcare.
    SPUNE-ȚI POVESTEA »
    Căutare
    Urmărește-ne și pe Facebook