„De ce am doar o nară înfundată?“ Cauzele: de la probleme anatomice la boala de reflux gastroesofagian

Congestia nazală e un simptom nelipsit de fiecare dată când ne confruntăm cu o răceală sau alergie. Dar te-ai întrebat vreodată de ce uneori avem doar o nară înfundată? Ei bine, acesta e un fenomen comun și se întâmplă din mai multe motive, printre care deviațiile de sept, dormitul pe o parte și ciclul nazal. În cazuri mai rare, poate fi vorba inclusiv despre tumori benigne sau maligne în interiorul cavității nazale.

Congestia nazală trece adesea de la sine, însă pot fi de ajutor și spray-urile, lavajul cu ser fiziologic sau medicamentele antihistaminice.

Cele mai frecvente cauze ale congestiei nazale sunt:

• alergiile;
• virozele respiratorii;
• sinuzita;
• polipii nazali;
• deviația de sept;
• boala de reflux gastroesofagian.

Ce este ciclul nazal

---

„În condiții normale există un proces ciclic de congestie/decongestie nazală care se petrece alternativ la nivelul celor două jumătăți ale cavității nazale, proces reglat de sistemul nervos autonom. Cu alte cuvinte, atunci când o jumătate a cavității nazale este congestionată, cealaltă jumătate este descongestionată. Acest proces poartă numele de ciclu nazal și, în condiții obișnuite, nu este conștientizat de către oameni.“

– Dr. Giorgiana Țuțuianu medic specialist medicină internă

---

În cazul unei răceli însă, medicul precizează că atât inflamația, cât și mucusul produs în exces, interferează cu ciclul nazal. Astfel, jumătatea cavității nazale aflată natural în perioada de congestie, se va confrunta suplimentar cu procesul inflamator, iar trecerea aerului va fi mult îngreunată, rezultând senzația de obstrucție nazală unilaterală (o nară mai înfundată decât cealaltă).

Probleme anatomice sau structurale ale nasului care pot cauza obstrucție nazală unilaterală

Potrivit medicului, există și anumite probleme structurale ale nasului care pot cauza senzația de obstrucție nazală unilaterală. Câteva exemple sunt:

• deviația de sept (congenitală sau secundară unui traumatism),
• hipertrofia asimetrică de cornete nazale,
• polipoza nazală,
• formațiuni tumorale benigne sau maligne dezvoltate la nivelul cavității nazale.

Dormitul pe o parte poate fi una dintre cauze

La fel cum se întâmplă să-ți amorțească unul dintre brațe atunci când dormi pe el, nasul poate experimenta o oarecare asimetrie din cauza poziției în care dormi. E normal ca nara orientată în jos pe pernă, în timp ce dormi pe o parte, să se înfunde, din cauza gravitației care favorizează acumularea fluidelor în acea parte a nasului. Dacă observi că se descongestionează la scurt timp după ce te trezești și începi să te miști, există șanse mari ca dormitul pe o parte să fie cauza.

• Citește și: De ce se agravează simptomele răcelii noaptea

În cazul în care te confrunți cu congestia generală din cauza alergiilor sau a răcelii, este probabil mai bine să dormi pe spate și chiar să îți ții capul ușor ridicat, pe o pernă mai înaltă. Asta pentru că dormitul pe spate ajută la menținerea nasului într-o poziție mai deschisă, favorizând drenarea corectă a mucusului și atenuând senzația de congestie nazală.

Deviația de sept agravează congestia nazală

Deviația de sept este o afecțiune în care septul nazal, adică peretele osos și cartilaginos care separă cele două cavități nazale, este deviat sau deplasat de la poziția sa normală. Această deviație poate provoca congestia unilaterală a nasului din mai multe motive. În primul rând, blocarea fluxului de aer prin nara afectată poate determina senzația de congestie. În plus, această deviație poate duce la uscarea și inflamarea zonei respective a nasului, exacerbând senzația de congestie.

De asemenea, stagnarea mucusului din cauza deviației septului poate contribui la acumularea sa într-o parte a nasului, accentuând simptomele. Infecțiile nazale recurente pot apărea și ele din cauza blocării parțiale a fluxului de aer și a stagnării mucusului.

Tratamentul pentru congestia unilaterală asociată cu deviația de sept poate implica terapii medicamentoase pentru gestionarea simptomelor și, în cazuri severe sau persistente, intervenții chirurgicale pentru corectarea deviației septului.

Inflamație și polipi nazali

Inflamația și polipii nazali pot cauza congestia unilaterală a nasului prin afectarea structurii și funcției normale a acestuia. Inflamația restricționează fluxul de aer și determină senzația de congestie. Polipii nazali sunt mase de țesut inflamat care se formează în interiorul cavității nazale și pot bloca parțial sau total o nară, provocând congestie. De asemenea, polipii pot irita mucoasa nazală și pot determina o producție crescută de mucus, ceea ce poate agrava congestia.

Tratamentul poate implica terapii medicamentoase antiinflamatorii sau proceduri chirurgicale pentru îndepărtarea polipilor și atenuarea congestiei.

• Citește și: Cum știi că ai o inflamație în corp și ce măsuri poți lua. Principalele semne de inflamație acută și cronică

Iritanții din mediu

Alergenii, iritanții și aerul rece sunt factori comuni care pot cauza inflamația unei nări și pot crea senzația că doar o parte a nasului este înfundată. Alergiile pot declanșa o reacție exagerată a sistemului imunitar la substanțe inofensive, cum ar fi polenul sau acarienii, rezultând în inflamația mucoasei nazale și congestie.

În plus, expunerea la iritanți precum fumul de țigară, mirosurile puternice și substanțele chimice poate irita pasajele nazale, cauzând inflamație și conducând la congestie. De asemenea, aerul rece și uscat poate usca mucoasa nazală și poate determina congestie. Toate acestea pot afecta simetric sau asimetric nasul, ducând la senzația de congestie unilaterală.

Află din acest articol care sunt cele mai relevante teste pentru alergii.

Hipertrofia asimetrică de cornete nazale

Hipertrofia asimetrică a cornetelor nazale este o afecțiune în care una sau ambele cornete nazale, structuri ale nasului care ajută la reglarea fluxului de aer și la umidificarea acestuia, se măresc mai mult într-o parte decât în cealaltă. Această creștere anormală poate provoca o obstrucție a unei nări, determinând senzația de înfundare și dificultate de respirație prin acea nară.

Este posibil ca hipertrofia asimetrică a cornetelor nazale să fie cauzată de diferite afecțiuni, cum ar fi alergiile, inflamația sau alte probleme de sănătate. Tratamentul poate implica terapii medicamentoase, proceduri chirurgicale sau alte intervenții, în funcție de gravitatea simptomelor și de cauza subiacentă.

Obiecte străine în nas

Uneori, congestia nazală unilaterală poate fi cauzată de prezența unui obiect străin în nas. Acest lucru este mai frecvent întâlnit în cazul copiilor mici, care sunt curioși și pot încerca să introducă diferite obiecte în nas. De exemplu, pot fi introduse accidental în nas mici jucării, fragmente de hârtie sau chiar alimente. Aceste obiecte pot bloca parțial sau complet pasajele nazale, provocând congestie și disconfort.

În unele cazuri, obiectul poate fi vizibil în interiorul nării, dar alteori poate fi necesară o examinare mai atentă pentru a găsi cauza exactă a congestiei. Este important să se îndepărteze cu grijă orice obiect străin din nas, deoarece acesta poate duce la complicații precum infecții sau leziuni ale mucoasei nazale. În situația în care părinții suspectează prezența unui obiect străin în nasul copilului, este recomandat să meargă imediat la medic pentru evaluare și îndepărtarea adecvată a obiectului.

Tumori benigne sau maligne

Formațiunile tumorale benigne sau maligne dezvoltate la nivelul cavității nazale sunt relativ rare, însă pot fi și ele o cauză a congestiei nazale unilaterale. Aceste tumori pot include, pe lângă polipii nazali – despre care am detaliat mai sus, adenomul hipofizar, fibroamele, papiloamele și chiar cancerul nazal.

Adenomul hipofizar este o tumoră benignă care se dezvoltă la nivelul glandei hipofize, situată în apropierea nasului, și poate apăsa pe structurile adiacente, provocând congestie nazală unilaterală. Fibroamele, papiloamele și alte tumori benigne pot avea un impact similar asupra pasajelor nazale, cauzând congestie.

Pe de altă parte, cancerul nazal este mai rar, dar poate provoca congestie unilaterală a nasului prin creșterea și invazia țesuturilor din apropiere. Aceste tumori maligne pot obstrucționa parțial sau total pasajele nazale, determinând congestie și alte simptome precum sângerare nazală, secreții nazale sângeroase sau dureri faciale.

Diagnosticul precoce și tratamentul adecvat pot fi cruciale în gestionarea formațiunilor tumorale la nivelul cavității nazale.

• Tumoră malignă sau benignă: află aici ce anume face diferența?

Boala de reflux gastroesofagian

În cazul persoanelor cu boală de reflux gastroesofagian, acidul gastric poate irita mucoasa nazală, ducând la inflamația căilor nazale – rinită – și la congestie, uneori unilaterală. Dacă suferi și de alergii respiratorii, manifestările de la nivelul nasului pot fi agravate de boala de reflux gastroesofagian.

Măsuri pentru atenuarea congestiei nazale

Măsurile recomandate de medic pentru reducerea disconfortului asociat senzației de obstrucție nazală sunt, în ordinea priorităților:

1. Hidratarea corespunzătoare.
2. Inhalații deasupra unui vas cu apă fierbinte.
3. Utilizarea unui umidificator, mai ales în dormitor.
4. Lavaj nazal cu apă distilată/ser fiziologic.
5. Administrarea unui spray nazal pe bază de apă salină (pentru utilizare zilnică, folosește apa de mare izotonă).
6. Spray nazal descongestionant (cu apă de mare hipertonă sau cu diferite substanțe care descongestionează căile nazale, cum sunt xilometazolina, fenilefrină etc). Acestea se utilizează pe termen limitat, în caz contrar pot avea ca efect secundar congestia cronică a nasului.
7. Medicamente antihistaminice.

Irigațiile nazale cu apă nesterilizată te pot ucide

Clătirea sau irigarea nazală este o tehnică din ce în ce mai populară pentru decogestionarea nasului în cazul rinitei alergice și a altor iritanți. Aceasta implică turnarea sau pulverizarea unei soluții în nas pentru a ajuta la spălarea microbilor, mucusului și a altor resturi precum praful sau alergenii.

Există recipiente specialiale pentru lavaj nazal, numite vase neti, care sunt folosite pentru a turna apă pe o nară, permițându-i să curgă pe cealaltă prin înclinarea capului în lateral. De asemenea, pot fi folosite sticle de apă și alte spray-uri specializate, preumplute cu soluție salină.

Dar practica nu este fără riscuri, mai ales dacă nu se face cu apă sterilizată. Un număr scăzut de persoane, în special cel cu sisteme imunitare slăbite, au murit din cauza germenilor introduși în nas prin clătirea nazală.

Însă, chiar și clătirea cu lichide sterile poate crește riscul de infecție. Cavitatea nazală găzduiește diverse microorganisme benefice, care contribuie la apărarea suprafețelor interne ale organismului. Procesul de clătire poate distruge sau îndepărta acești microbi utili, facilitând astfel pătrunderea agenților patogeni în organism.

Risc de infectare cu „amiba mâncătoare de creier” din apa de la robinet

Cu toate acestea, principalul pericol îl reprezintă microbii care ar putea exista în soluția utilizată – prin urmare, orice soluție introdusă în nas trebuie să fie sterilă. De exemplu, soluțiile nazale sterile, care se găsesc în farmacii, nu prezintă acest risc. În schimb, apa de la robinet nu este sterilă.

O cercetare recentă a evidențiat zece cazuri de persoane din SUA care au fost infectate cu amiba Acanthamoeba, în urma irigațiilor nazale. Chiar dacă pentru majoritatea indivizilor sănătoși pericolul este minim, această infecție poate avea consecințe letale pentru cei cu imunitatea compromisă. Din grupul menționat în studiu, trei persoane au decedat, iar o analiză suplimentară a arătat că 82% dintre infecțiile cu acest parazit în SUA se soldează cu decesul.

Există și o altă amibă, Naegleria fowleri, numită și „amiba mâncătoare de creier”, răspândită în mediu, care prezintă o rată de mortalitate de 97% în rândul cazurilor identificate, afectând chiar și persoanele în aparență sănătoase. Deși infecțiile cu acest parazit sunt, de asemenea, rare, s-a observat o corelație între utilizarea apei de la robinet pentru irigațiile nazale și înotul în ape naturale dulci cu riscul de a contracta infecția.

Este de asemenea probabil ca infecțiile și decesele să fie mult mai ridicate în țările unde accesul la apă potabilă este limitat.

Chiar dacă studiul din SUA este de mici dimensiuni, alte cercetări au evidențiat în mod similar percepții greșite și periculoase legate de utilizarea apei de la robinet în context medical. Un studiu realizat în Statele Unite în 2021 a constatat că 50% dintre participanți credeau că apa de la robinet este adecvată pentru clătirea nazală, precum și pentru curățarea lentilelor de contact – o altă tehnică greșită și potențial periculoasă.

De ce este nasul o zonă sensibilă

Vasele de sânge din interiorul nasului și sinusurilor sunt situate aproape de suprafață ceea ce facilitează accesul patogenilor în fluxul sanguin. Aceste vase se dilată și se înflamează în timpul reacțiilor alergice, apropiindu-se și mai mult de suprafața exterioră, ceea ce crește riscul de infecție, în special în cazul în care se rup.

Aceste vase de sânge alimentează o zonă cunoscută sub numele de „triunghiul pericolului” – situată între colțurile gurii și vârful nasului, între ochi. Este o zonă anatomică importantă deoarece conține o densitate mare de vase de sânge și nervi care pot facilita răspândirea infecțiilor către creier și alte părți ale capului.

Asemenea situații debutează de obicei cu inflamația creierului sau rinosinuzita, așa cum s-a evidențiat în cercetare, aceasta putând evolua către o tromboză a sinusului cavernos. Tromboza apare atunci când orice infecție, precum sinuzita sau un coș de pe față, se extinde către sinusul cavernos, care este responsabil pentru drenajul sângelui din creier. Ca o reacție de apărare, organismul încearcă să împiedice răspândirea infecției prin formarea unui cheag de sânge pentru a reduce fluxul sanguin către creier, ceea ce poate duce la creșterea presiunii intracraniene.

Cine ar trebui să evite irigațiile nazale

Persoanele cu orice tip de infecție a sinusurilor sau urechilot ar trebui să evite clătirea nazală până când aceasta se vindecă complet. Acest procedeu poate să creeze presiune în tubul urechii sau să disperseze patogenii în alte zone ale nasului sau sinusurilor, ceea ce poate duce la apariția unor infecții suplimentare sau disconfort.

Cei cu căile nazale sau sinusurile deja uscate ar putea observa că clătirea poate agrava problema. Acest lucru se datorează faptului că, odată ce lichidul se evaporă, poate elimina o parte din mucusul cu rol de lubrifiere naturală.

Dacă clătirea nazală pare să fie benefică, este important să folosești o soluție salină sterilă. În cazul în care trebuie să utilizezi apă de la robinet, este recomandat să o fierbi și să o lași să se răcească înainte să o introduci în nas.