Chisturi la sân pot să apară la orice vârstă și, de obicei, dezvoltarea lor este influențată de fluctuațiile hormonale. Se pot dezvolta singure sau într-o aglomerare de chisturi.
Chisturile la sân, în termeni simpli – punguțe umplute cu lichid – se simt la palpare sau pot fi diagnosticate cu ajutorul ecografiei sau mamografiei. De obicei, sunt nedureroase, însă poate să apară și disconfort, dacă are loc o creștere rapidă în volum. În acest caz, durerea poate să fie persistentă.
Ce sunt chisturile la sân
„O formațiune chistică este un săculeț cu lichid ce poate fi localizat în diferite țesuturi și organe, inclusiv la nivelul sânului. Poate fi un singur chist sau pot fi mai multe, situate în unul sau în ambii sâni. În marea majoritate a cazurilor, sunt benigne.“
Şef de lucrări dr. Corina Grigoriu, medic primar obstetrică-ginecologie, doctor în medicină
Potrivit medicului ginecolog, în timpul vieții reproductive, chisturile apar frecvent și, de multe ori, sunt descoperite întâmplător, la o ecografie mamară.
O situație frecvent întâlnită este, de asemenea, așa-numita mastoză fibrochistică sau displazie (multe chisturi mici situate unul lângă celălalt). Deoarece este o situație întâlnită frecvent, specialiștii o numesc acum „stare fibrochistică a sânului“. Un chist mare (de peste 2 centimetri) sau un conglomerat de chisturi se poate asocia cu durere de sâni și aduce pacienta la un consult de specialitate.
„Nu se cunosc cu exactitate cauzele chisturilor mamare. Nu știm de ce unele chisturi cresc mult și brusc. Variațiile simptomelor și dimensiunilor în funcție de momentul menstrei și faptul că în sâni există numeroși receptori hormonali pot lega cauzal chisturile de disfuncții hormonale (de obicei, un dezechilibru între estrogeni și progesteron).“
Şef de lucrări dr. Corina Grigoriu, medic primar obstetrică-ginecologie, doctor în medicină
Până și cele mai mici dereglări hormonale pot provoca o cascadă de reacții nedorite în corp. Află de aici cele mai importante informații despre problemele hormonale.
Simptomele chisturilor mamare
Chisturile mamare pot fi prezente în unul sau în ambii sâni. Semnele și simptomele unui chist mamar includ, potrivit medicului ginecolog, următoarele manifestări:
- palparea de către pacientă a unei formațiuni elastice, moi sau mai ferme, sferică sau ovalară, în general mobilă. În cazul conglomeratelor de formațiuni microchistice (un „ciorchine“ de chisturi mici), pacienta simte o zonă mai neregulată și eventual dureroasă;
- durere de sân (într-un sân sau în amândoi sânii);
- o scurgere din mamelon;
- senzație supărătoare de tensiune mamară premenstrual;
- uneori prurit (mâncărime) în zona areolei sau a mamelonului.
Chisturile pot fi dureroase, în funcție de localizare și dimensiuni. Ginecologul precizează că o creștere bruscă a unui chist mamar poate fi însoțită de o durere mai accentuată. Durerea poate fi mai mare premenstrual și se reduce sau dispare chiar după menstră.
Află și de ce apar durerile de sâni și când e cazul să mergi la medic.
Diferența dintre chisturi la sân și tumori
Spre deosebire de chisturi, tumorile mamare sunt formate din celule dezvoltate anormal – se divid mai mult decât ar trebui sau nu sunt distruse de mecanismele interne ale organismului atunci când ar trebui. Există cazuri în care celule noi se formează atunci când corpul nu are nevoie de ele. Înmulțirea lor necontrolată duce la formarea unei tumori, care însă nu este obligatoriu să fie malignă, există și tumori benigne.
Chisturile și tumorile pot fi asemănătoare, dar cauzele de apariție și evoluția lor sunt deseori diferite. Pentru a le diferenția și a avea un diagnostic corect, medicii recurg la metode imagistice și, uneori, la biopsie.
Când auzi cuvântul „tumoare“ sau, așa cum o numesc medicii – „tumoră“, nu trebuie să te gândești automat la cancer. Vestea bună este că multe tumori sunt, de fapt, benigne, adică necanceroase. Dar cum se deosebesc și cum poți să știi dacă un nodul, de exemplu, este malign sau benign? Detaliem aici.
Diferența între chist și nodul
Nodulii mamari sunt formațiuni solide (nu săculeți cu lichid). De cele mai multe ori, sunt formațiuni benigne, necancerose (fibroadenoame). În cazul unei formațiuni solide, diferențierea față de un cancer de sân trebuie făcută obligatoriu.
Indiferent despre ce fel de formațiune este vorba, ea trebuie investigată. Tipul de investigație imagistică este ales ca să aducă cea mai corectă informație pentru a putea stabili o conduită medicală corectă și să fie pe deplin asiguratoare. Examenul imagistic poate fi reprezentat, potrivit medicului ginecolog de:
- ecografia mamară,
- sonoelastografie,
- mamografie (cu diferite variante tehnice),
- IRM mamar,
- combinații ale acestora, dacă este necesar.
După aceste examinări, medicul poate diferenția formațiunea și hotărăște cea mai potrivită atitudine: supraveghere, necesitatea unui gest suplimentar (aspirarea lichidului din chist, puncția-biopsie cu ac gros sau excizia în vedere obținerii unei biopsii), tratamentul medicamentos sau excizia chirurgicală.
Și localizarea formațiunii poate fi un indiciu pentru identificarea tipului ei. Află de aici unde se dezvoltă, de obicei, nodulii canceroși.
Tipuri de chisturi mamare
Există mai multe tipuri de chisturi mamare:
- chist simplu – conținutul este format exclusiv din lichid și este un chist benign. Riscurile ca el să se transforme sunt aproape inexistente;
- chist complicat – conținutul este neomogen, cu perete subțire, nevascularizat;
- chist complex – și conținutul lui este neomogen, însă peretele este gros, iar chistul este vascularizat.
În cazul chisturilor complexe, există o probabilitate de 25% de a se transforma în tumoră, mai ales dacă examenul imagistic arată septuri groase și vascularizate în interiorul lui.
Chisturile mici și simple se urmăresc periodic la medicul specialist, fără să necesite un tratament. De cele mai multe ori, însă, pentru cele complicate este nevoie de biopsie, pentru a exclude diagnosticul de cancer.
„Dacă imagistic criteriile sunt clare, chisturile mamare sunt eminamente benigne. Asocierea altor imagini poate sugera existența unei componente suspecte, care va fi descrisă ca atare de către medicul imagist (există o clasificare internațională a acestor aspecte), iar medicul ginecolog/endocrinolog/chirurg va decide care este gestul diagnostic de făcut.“
Şef de lucrări dr. Corina Grigoriu, medic primar obstetrică-ginecologie, doctor în medicină
Ginecologul mai precizează că, în situația în care există suspiciune imagistică, diagnosticul de certitudine este oferit doar de examenul anatomopatologic (examinarea sub microscop a fragmentului de țesut recoltat la biopsie).
Chisturile mamare pot fi clasificate și în funcție de dimensiunea lor:
- microchisturile pot fi observate în timpul testelor imagistice, cum ar fi mamografia sau ecografia, dar sunt prea mici pentru a fi simțite la palpare;
- macrochisturile sunt suficient de mari pentru a fi simțite la palpare și pot crește până la aproximativ 5 centimetri în diametru.
Află de aici ce afecțiuni poate ascunde senzația de înțepături în sân, în funcție de vârstă.
Cum să îți autoexaminezi sânii
Autoexaminarea sânilor te ajută să descoperi, la timp, eventuale modificări care te pot trimite la un consult. Dacă ai menstruație, cel mai bun moment pentru autoexaminare este la câteva zile după oprirea menstruației.
Iată ce ai de făcut:
- Stai dezbrăcată în fața oglinzii. Ține umerii drepti, cu brațele pe lângă corp. Caută modificări ale mărimii, formei sau culorii sânilor. De asemenea, urmărește dacă ai umflături și modificări ale mameloanelor, inclusiv scurgeri.
- Repetă examinarea cu brațele ridicate.
- Apoi ridică-ți brațul drept deasupra capului și continuă să examinezi întregul sân, de la claviculă până la partea superioară a abdomenului și de la centrul pieptului până la axilă.
- Strânge ușor mamelonul pentru a verifica dacă există scurgeri.
- Apoi, tot cu brațul drept ridicat, masează sânul cu mișcări circulare, începând de la mamelon.
După ce ai terminat de examinat un sân, repetă aceleași mișcări și pentru celălalt.
Chisturi la sân: tratament
Chisturile simple – cele care sunt pline de lichid și nu provoacă niciun simptom și care sunt confirmate prin ecografie mamară sau după o aspirație cu ac fin – nu necesită niciun tratament. În multe cazuri, vor dispărea de la sine.
Dacă un chist persistă, se simte mai ferm sau observi unele modificări ale pielii de deasupra chistului, mergi la medic.
Citește aici și despre tratamentul fibroadenomului mamar.
Aspirația cu ac fin
Aspirația cu ac fin poate fi utilizată pentru a diagnostica și a trata un chist mamar dacă tot lichidul poate fi îndepărtat în timpul procedurii.
Cu toate acestea, pentru unele chisturi mamare, este posibil să fie necesară scurgerea lichidului de mai multe ori.
Utilizarea pilulelor contraceptive în caz de chisturi hormonale la sân
Folosirea pilulelor contraceptive (contraceptive orale) cu scopul de a regla ciclurile menstruale poate ajuta la reducerea recurenței chisturilor. Dar, din cauza posibilelor efecte secundare semnificative, pilulele contraceptive sau alte terapii hormonale, cum ar fi tamoxifenul, sunt de obicei recomandate numai femeilor cu simptome severe. Întreruperea terapiei hormonale după menopauză poate ajuta, de asemenea, la prevenirea chisturilor mamare.
Intervenție chirurgicală
„Tratament chirurgical (excizia chistului) e necesar în situații speciale și destul de rar (reprezintă mai degrabă excepții) – dacă chistul se reface rapid după aspirarție, dacă este mare, dacă există suspiciuni privind natura sa.“
Şef de lucrări dr. Corina Grigoriu, medic primar obstetrică-ginecologie, doctor în medicină
Chisturi la sân – tratamente complementare
Sunt utile, de asemenea, și unele măsuri adjuvante, ca:
- Purtarea unui sutien cu o bună susținere. Susținerea sânilor cu un sutien potrivit poate ajuta la atenuarea disconfortului.
- Aplicarea de gheață sau de comprese. Atât compresele calde, cât și gheața pot ajuta la atenuarea durerii.
- Evitarea cofeinei. Studiile nu au arătat o legătură între cofeină și chisturi mamare. Cu toate acestea, unele femei observă o atenuare a simptomelor după eliminarea cofeinei.