Ce înseamnă și ce să faci când îți curge sânge din nas din senin?

În majoritatea cazurilor, când îți curge sânge din nas aparent fără nicio cauză, de vină sunt răcelile, aerul uscat și alergiile. Mai rar, sângerările nazale pot fi provocate de afecțiuni mai grave, ca leucemia sau anumite tumori.

Unora dintre noi le curge sânge din nas mai ușor decât majorității. Există câțiva pași simpli pe care îi poți urma pentru a opri și preveni sângerările nazale. Deși deranjante, sângerările nazale nu reprezintă, de obicei, un motiv de îngrijorare.

Epistaxisul – termenul medical pentru sângerarea nazală – poate afecta una sau ambele nări. Nasul conține numeroase vase de sânge mici (capilare), care ajută la încălzirea și umidificarea aerului pe care îl respiri. Aceste vase de sânge sunt situate aproape de suprafața interioară a nasului. Când aerul circulă prin nări, poate usca și irita capilarele și poate duce la spargerea lor, caz în care apar sângerările nazale.

• Citește și: Care este umiditatea optimă în casă și ce probleme creează aerul prea uscat

Cine e mai predispus la sângerări nazale

Sângerările nazale sunt extrem de frecvente și pot afecta pe oricine. Se estimează că aproximativ 60% dintre oameni se vor confrunta cu epistaxis cel puțin o dată în viață, mai ales la schimbarea anotimpurilor, atunci când se scarpină în nas sau când aerul este excesiv de uscat. Cele mai predispuse categorii sunt următoarele:

• copiii cu vârste între 2 și 10 ani – în cazul lor, aerul uscat, răcelile, alergiile și introducerea degetelor și obiectelor în nas sunt factori care favorizează sângerările nazale;
• adulții cu vârste între 45 și 80 de ani: sângele se poate coagula mai greu la această vârstă. De asemenea, pot apărea hipertensiunea arterială, ateroscleroza (întărirea pereților arterelor) sau tulburările de coagulare;
• femeile însărcinate: vasele de sânge din nas se dilată în timpul sarcinii și se pot rupe mai ușor;
• persoanele care urmează tratamente cu anticoagulante: aceste medicamente includ aspirina și warfarina;
• persoanele care suferă de tulburări de coagulare a sângelui cum ar fi hemofilia și boala von Willebrand.

Tipuri de sângerări nazale

Există două tipuri principale de epistaxis în funcție de locul sângerării.

• Sângerarea nazală anterioară e localizată în partea din față a nasului, în partea inferioară a peretelui care separă nările (septul). Capilarele și vasele mici de sânge din această zonă frontală a nasului sunt fragile și se pot rupe și sângera ușor. Acesta este cel mai frecvent tip de epistaxis, de obicei nu este grav și apare la copii.
• Sângerare nazală posterioară are loc adânc în interiorul nasului și este cauzată de ruperea vaselor mari de sânge din partea din spate a nasului, aproape de gât. Sângerarea poate fi abundentă în partea din spate a gâtului. Sângerare nazală posterioară apare, de obicei, la adulți și poate necesita îngrjiri medicale imediate.

Cauzele sângerărilor nazale: ce înseamnă când îți curge sânge din nas

Majoritatea sângerărilor nazale afectează doar o nară, dar nu pot apărea și în ambele. Epistaxisul are multe cauze. Din fericire, majoritatea nu sunt grave.

Cea mai întâlnită cauză a sângerărilor nazale este aerul uscat. Climatul cald și uscat, precum și folosirea aerului condiționat determină uscarea și crăparea membranei nazale (țesutul delicat din interiorul nasului) caer se poate deteriora atunci când îți sufli nasul. Poți, de asemenea, să te confrunți cu epistaxis după introducerea unui obiect sau a degetului în nas sau după o lovitură a nasului și/sau a feței.

Alte cauze ale sângerărilor nazale pot include:

• infecții: răceli (infecții ale tractului respirator superior) și sinuzite, mai ales episoade care cauzează strănut repetat, tuse și suflatul nasului;
• alergii respiratorii: rinită alergică și nonalergică (inflamația mucoasei nazale);
• medicamente anticoagulante: medicamente precum aspirina, antiinflamatoarele nesteroidiene, warfarina și altele;
• droguri recreative: cocaina și alte droguri inhalate prin nas;
• iritanți chimici: substanțe chimice din produsele de curățare, vapori chimici de la locul de muncă și alte mirosuri puternice;
• altitudini mari: aerul este mai rarefiat (lipsă de oxigen) și mai uscat, pe măsură ce altitudinea crește;
• deviația de sept: o formă anormală a peretelui care separă cele două părți ale nasului;
• sprayuri nazale: utilizarea frecventă a sprayurilor nazale și a medicamentelor pentru tratarea rinoreei și a congestiei nazale. Aceste medicamente — antihistaminice și descongestionante — pot usca mucoasa.

Alte cauze mai rare ale sângerărilor nazale includ:

• consumul de alcool;
• tulburări de coagulare, cum ar fi hemofilia sau boala von Willebrand;
• hipertensiune arterială;
• ateroscleroză;
• intervenții chirurgicale la nivelul feței și nasului;
• tumori nazale;
• polipi nazali;
• trombocitopenie imună;
• leucemie;
• telangiectazie hemoragică ereditară.

Citește și: „De ce am doar o nară înfundată?“ Cauzele: de la probleme anatomice la boala de reflux gastroesofagian

Ce să faci când îți curge sânge din nas din senin

Să vezi sânge care uneori pare că e în cantități mari și pare că nu se oprește poate să te sperie. Însă în mod normal, o sângerare nazală se oprește de la sine în scurt timp. Sunt câteva măsuri pe care le poți lua acasă astfel încât să stopezi sângerarea.

Urmează acești pași simpli:

Stai drept și ține capul ușor aplecat înainte

Stai pe un scaun sau în picioare, menținând capul drept și aplecându-l ușor înainte, dar nu te apleca cu capul între genunchi. Din această poziție, sângele nu se va scurge în gât, prevenind greața, vărsăturile și eventualele probleme respiratorii.

Ține-te de nas

Folosește degetul mare și arătătorul pentru a strânge ferm partea moale a nasului, imediat sub osul nazal. Strânge nasul timp de cel puțin 5-10 minute fără a elibera presiunea. Este important să strângi partea moale a nasului, nu partea osoasă.

Dacă sângerarea nu se oprește după 10 minute, ține strâns pentru încă 10 minute.

În timp ce ții nasul strâns, respiră calm pe gură. Acest lucru te ajută să-ți menții calmul și asigură oxigenarea adecvată.

Aplică gheață

Poți aplica un pachet de gheață sau o compresă rece pe puntea nasului. Gheața poate ajuta la constricția vaselor de sânge și la reducerea inflamației, contribuind astfel la oprirea sângerării. Asigură-te că gheața este învelită într-un prosop subțire pentru a evita contactul direct cu pielea.

Utilizarea unui spray nazal descongestionant

În cazul în care sângerarea nu se oprește ușor, poți folosi un spray nazal descongestionant. Pulverizează-l în nara afectată înainte de a aplica presiune. Acest lucru poate ajuta la îngustarea vaselor de sânge și la oprirea sângerării. Totuși, evită utilizarea frecventă a acestor sprayuri, deoarece pot usca excesiv mucoasa nazală și chiar să favorizeze sângerarea nazală.

Evită activitățile solicitante

După ce sângerarea s-a oprit, evită să te apleci, să ridici greutăți sau să efectuezi alte activități solicitante pentru câteva ore. De asemenea, evită să-ți sufli nasul, să te scobești în nas, deoarece aceste acțiuni pot irita din nou vasele de sânge și pot provoca o nouă sângerare.

Ia măsuri pentru menținerea umidității nazale

Dacă ești într-un mediu uscat, folosește un umidificator. Poți, de asemenea, să aplici un unguent nazal pe bază de apă sau o soluție salină pentru a menține pasajele nazale umede.

Ce înseamnă când îți curge sânge din nas și când e cazul să mergi la medic

În cazul în care cantitatea de sânge este mai mare decât te-ai aștepta la o sângerare obișnuită, dacă durează mai mult de 30 de minute, dacă ai înghițit o cantitate mare de sânge și vomiți, dacă te simți slăbit și ai stări de leșin, dacă sângerarea nazală a apărut ca urmare a unei căzături sau a unui accident, e cazul să suni la 112 și să ajungi rapid la medic. Este posibil să fie necesară intervenția unui specialist ORL pentru a opri sângerarea și pentru a investiga potențialele cauze.

Cât de mult sânge pierdut din nas e prea mult

Dacă estimezi că îți curge mai mult de 200 ml de sânge din nas, trebuie să suni de urgență la 112. Câteva șervețele sau batiste umplute cu sânge pot părea foarte mult, dar dacă apoi sângerarea se oprește, cantitatea respectivă nu e prea mare raportat la volumul total de sânge al corpului.

De asemenea, e indicat să mergi la control în următoarele situații:

• ai epistaxis frecvent;
• ai simptome de anemie (te simți slăbit, amețit, obosit, rece sau ai dificultăți de respirație sau ai pielea palidă);
• sângerare nazală apare la copii sub 2 ani;
• iei medicamente anticoagulante (cum ar fi aspirina sau warfarina) sau ai o tulburare de coagulare a sângelui și sângerarea nu se oprește;
• ai o sângerare nazală care pare să fi apărut odată cu administrarea unui nou medicament;
• ai epistaxis și observi, de asemenea, vânătăi neobișnuite pe tot corpul. Această combinație poate indica o afecțiune mai serioasă, cum ar fi o tulburare de coagulare a sângelui (hemofilie sau boala von Willebrand), leucemie sau o tumoră nazală.

Cum poate fi tratat epistaxisul la spital

Tratamentul epistaxisului depinde de cauza sângerării și poate include:

• Tamponamentul nazal: medicul introduce tifon, bureți nazali speciali, spumă sau un balon de latex în nas pentru a crea presiune la locul sângerării. Acesta poate lăsa materialul în nas între 24 și 48 de ore.
• Cauterizare: această procedură presupune aplicarea unei substanțe chimice (nitrat de argint) sau a energiei termice (electrocauterizare) pentru a sigila vasul de sânge care sângerează. Medicul va pulveriza un anestezic local în nară pentru a amorți interiorul nasului înaintea procedurii.
• Schimarea medicamentelor sau ajustarea dozelor. Este posibil să fie necesară reducerea sau întreruperea administrării medicamentelor anticoagulante. De asemenea, pot fi prescrise medicamente pentru controlul tensiunii arteriale.
• Îndepărtarea corpului străin: dacă sângerarea nazală este cauzată de prezența unui obiect străin, medicul va îndepărta acel obiect.
• Intervenții chirurgicale. În unele cazuri, s-ar putea să fie necesară intervenția chirurgicală pentru a repara un nas rupt sau pentru a corecta deviația de sept (septoplastie), în cazul în care acestea sunt cauzele sângerărilor nazale repetate.
• Ligatură – este o altă opțiune este legarea vasului de sânge responsabil cu sângerarea.

Ce pot face pentru a preveni sângerările nazale

Iată câteva măsuri care pot ajuta la prevenirea epistaxului:

• Folosește un spray nazal salin sau picături nazale saline de două ori pe zi în fiecare nară pentru a menține pasajele nazale umede. Poți achiziționa aceste produse fără rețetă sau le poți face acasă. Atenție, sprayul trebuie să fie pentru utilizare zilnică (soluție izotonică, nu hipertonică – aceasta din urmă se folosește doar ocazional, pentru descongestionarea căilor nazale, și poate usca excesiv mucoasa dacă e utilizată excesiv).
• Aplică geluri nazale sau unguente solubile în apă în interiorul nărilor cu un bețișor de urechi.
• Evită să-ți sufli nasul prea tare.
• Strănută cu gura deschisă acoperindu-ți gura cu un șervețel.
• Evită să introduci orice obiect solid în nas, inclusiv degetele.
• Limitează utilizarea medicamentelor care pot crește riscul de sângerare, cum ar fi aspirina și ibuprofenul.
• Renunță la fumat. Fumatul usucă și irită nasul.
• Poartă echipament de protecție pentru cap dacă te implici în activități care ar putea duce la traumatisme ale feței și nasului.
• Folosește un umidificator în dormitor pe timp de noapte în cazul în care aerul este uscat.

„Umiditatea optimă a aerului variază, în funcție de sezon. În sezonul cald, umiditatea ideală nu trebuie să depășească 50%, iar în sezonul rece – 40%. Putem spune, ca o medie, că umiditatea ideală este undeva în jur de 45%.“

Dr. Rareș Simu, medic specialist în imunologie clinică și alergologie

Poți muri din cauza unei sângerări nazale?

Sângerările nazale care apar mai sus pe sept sau mai adânc în nas pot fi mai greu de controlat. Cu toate acestea, sângerările nazale sunt rareori fatale. Ele reprezintă 4 din fiecare 2,4 milioane de decese în Statele Unite, potrivit Cleveland Clinic.