ADHD pe TikTok: tot mai mulți tineri își pun singuri diagnosticul. Psiholog: „Nu orice agitație sau neatenție înseamnă ADHD“
În ultimul timp, pare că pe toate rețelele sociale sunt specialiști care te ajută să îți identifici mai bine „simptomele” unui număr variat de tulburări, care sunt prezentate „ca la carte”, fie că vorbim despre depresie, anxietate și în special despre ADHD. Popularizarea și normalizarea discuțiilor legate de sănătatea mintală sunt un efort necesar, precum și conștientizarea anumitor probleme din această sferă. Totuși, nu pot să nu mă întreb dacă e, de fapt, potrivită folosirea unei platforme precum TikTok ca să ne informăm despre probleme atât de serioase.
„Am sau nu ADHD?“
Tot mai mulți adolescenți, dar și adulți își pun întrebări legate de ADHD (Tulburarea hiperactivă cu deficit de atenție), după ce se regăsesc în conținutul vizionat pe TikTok, Instagram sau pe alte platforme.
Este o realitate care nu se întâmplă doar la noi, ci peste tot în lume, fiind un adevărat fenomen de supradiagnosticare cu ADHD. Poate ajunge să pară o „înșelătorie” tocmai pentru că sunt atât de mulți oameni care spun că au această tulburare.
- Citește aici mai multe despre sindromul de ADHD la adulți și cum afectează viața de cuplu și cea socială.
Așadar, să îți pui întrebări privind un anumit diagnostic folosind TikTok nu este neapărat ceva „rău”, dar este incomplet și riscant dacă rămâne la acest nivel, în cazul în care acel diagnostic chiar ar putea fi confirmat de un specialist.
Iată câteva părțile bune, dar și pericolele ascunse în autodiagnosticarea (în special) din TikTok.
Beneficiile identificării unor simptome de ADHD pe TikTok
Cum spuneam, eforturile de a crește gradul de conștientizare a problemelor legate de sănătatea mintală sunt binevenite, mai ales pe platformele care sunt acum extrem de frecventate. Iată câteva beneficii:
Videoclipurile de pe TikTok cresc conștientizarea despre aspecte legate de ADHD. Multe persoane află despre simptomele lor – de exemplu despre deficitul de atenție – tocmai din acest conținut care este prezentat simplist, accesibil și prietenos.
Prin aceste videoclipuri scurte sunt normalizate și redefinite anumite aspecte comportamentale, care în cazuri specifice de ADHD sunt înțelese eronat și stigmatizant, de tipul „lene”, „nepăsare”, „dezorganizare” sau „nesimțire”. O astfel de persoană poate fi mai înțelegătoare cu sine și cu cei din jur, mai empatică și poate să înceapă să se gândească la faptul că are nevoie de ajutor specializat.
Cu un an înainte de a primi diagnosticul de ADHD, Cezara se lupta cu procrastinarea, dificultatea de a se organiza și o lipsă constantă de motivație. „Nu știam de capul meu“, spune ea. „Mi-era foarte greu să mă mobilizez să fac orice, în special lucrurile pe care nu îmi făcea plăcere să le fac – munca, învățatul, curățenia – erau toate o corvoadă. Aveam o problemă mare cu procrastinarea și trebuia să depun eforturi foarte mari să mă mobilizez. Mai mari chiar și decât mine uneori, așa că mi se întâmpla să eșuez din când în când, să întârzii, să fac prea puțin sau mai puțin bine decât știam eu că pot, din cauza faptului că mă apucam prea târziu. Asta îmi afecta destul de mult imaginea de sine.“ Incapacitatea de a se mobiliza o deprima, iar teama de a nu împlini așteptările celor din jur o făcea să se simtă „leneșă și niciodată destul de bună, în ciuda faptului că exista deasupra capului meu presiunea unui potențial imaginar“, mărturisește Cezara aici.
Și în cazul Cezarei, primul contact cu informații despre ADHD a venit de pe TikTok. Simptomele regăsite pe platforme pot fi primul pas în a te face curios să cauți și să descoperi, de la un ajutor profesionist, dacă ai sau nu ADHD.
E nesănătos să ne autodiagnosticăm cu ADHD de pe TikTok
În timp ce identificarea unor simptome cu ajutorul platformelor de socializare poate fi un lucru bun, stabilirea unui diagnostic fără evaluările unor specialiști, folosirea anumitor termeni sau diagnostice pentru a ne eticheta pe noi sau alte persoane pot fi comportamente toxice în relația cu noi și cu ceilalți.
Problemele de sănătate psiho-emoțională nu trebuie bagatelizate și nici folosite ca termeni de insultă, întrucât acestea sunt comportamentele lipsite de compasiune, abuzive.
Totodată, diagnosticul ar fi doar un prim pas și nu trebuie folosit pentru a ne scuza anumite comportamente sau „simptome”. Diagnosticul ar trebui să ne ajute să ne înțelegem condiția și să ne angajăm în tratamentele necesare. Iată câteva alte pericole din autodiagnosticarea pe social media:
Simptomele pot fi nespecifice, adică ADHD seamănă cu alte situații, precum anxietate, depresie, burnout, tulburare de somn, tulburare obsesiv-compulsivă, traume. Altfel spus, nu orice persoană care se întrerupe des de la o activitate are neapărat ADHD.
Algoritmul „te confirmă”, dar nu te întreabă. Mai exact, după cum știm cu toții deja, dacă te uiți/cauți cu videoclipuri despre ADHD, TikTok îți va arăta și mai multe videoclipuri pe acest subiect, și s-ar putea să simți că „totul se potrivește perfect”, chiar dacă nu este cazul.
TikTok-ul duce la etichetare greșită sau chiar automedicație necorespunzătoare în anumite cazuri. Sunt persoane care își pun singuri eticheta „ADHD” și ajung să caute diverse tratamente și remedii pentru „simptomele” lor, rămânând blocați în acest punct.
Ce poți face să îți fie bine și să fii sănătos
Dacă te regăsești în anumite simptome prezentate pe TikTok, este normal să îți pui întrebări despre tine, să iei în serios posibilitatea de a avea ADHD și să mergi neapărat la o evaluare completă la psihologul clinician sau la psihiatru pentru a confirma sau infirma această posibilitate.
Reține că ADHD nu este doar despre simptomele prezentate pe o listă scurtă, pe TikTok, este în special despre cum este afectată funcționarea ta globală – acasă, la muncă, la școală, în relații etc.
Este important să te observi, să devii conștient de anumite aspecte problematice din comportamentul tău, însă după ce ai observat și ai întrebări țintite sau nelămuriri despre tine, mergi la specialist pentru o validare profesionistă a simptomelor tale.
Nu uita că, la momentul actual sunt mult mai multe forme de ADHD decât cele de deficit de atenție, hiperactivitate-impulsivitate sau tipul combinat. Sunt variante combinate cu alte tulburări din sfera de „neurodivergent”, mai complexe și mai dificil de diagnosticat după o listă scurtă, care sunt mai subtile și pe care e posibil să nu le regăsești în prezentări pe TikTok.
ADHD se poate manifesta diferit de la caz la caz, la copii, adolescenți și adulți, și nu orice agitație sau orice neatenție înseamnă ADHD.
Sănătatea mintală încă este în mod disproporționat diagnosticată, fiind în fapt subdiagnosticată, deci încă sunt persoane aflate în distres psiho-emoțional, care nu urmează un tratament sau o formă de psihoterapie care le-ar putea ajuta în funcționarea lor de zi cu zi.
Așadar, faptul că cineva își regăsește propriile probleme și deficiențe, oglindite în videoclipuri pe TikTok, și apoi caută ajutor specializat este un bonus, un beneficiu pentru sănătatea mintală la nivel macrosocial, cu condiția să fie validate profesional de un specialist.
