Sindromul burnout apare și la cei pasionați de jobul lor

    Gândește-te la o perioadă bună din viața ta. Erai productiv la job, munceai cu zâmbetul pe buze, ieșeai în pauze cu colegii și vorbeați liniștiți… pe scurt, munca avea plăcerea ei, iar asta conta!

    Apoi, pe măsură ce ai început să stăpânești din ce în ce mai mult domeniul, sarcinile s-au tot adunat, au devenit din ce în ce mai repetitive, exigențele au crescut, ai început să petreci din ce în ce mai multe ore la birou, ba chiar să îți iei de lucru și în weekend. Deseori ai fost nevoit să îți ceri scuze că nu mai ajungi la întâlnirile cu prietenii tăi, ai renunțat la hobby-urile tale, pentru că nu mai aveai timp de ele, și până și mersul la cumpărături ori gătitul a devenit un maraton. Ai început să pierzi nopțile muncind sau să nu mai poți adormi, cu gândul la ce ai de făcut a doua zi.

    Acum ești ca o flacără stinsă…

    O persoană afectată de sindromul burnout chiar așa se simte, stinsă, epuizată, lipsită de energie și motivație, goală pe dinăuntru. Unde odată era acțiune, putere de muncă, implicare, energie, pasiune, speranță, acum nu mai e… nimic. Zilele se scurg una după alta, resimți sarcinile, fie ele grele sau ușoare, ca o povară uriașă, plăcerea a dispărut complet și, de parcă nu e de ajuns, randamentul profesional scade, iar cei din jur observă asta. Ușor, ușor, se instalează sentimente de vinovăție, tristețe, depresie și, existențial vorbind, o lipsă acută a sensului vieții.

    Sindromul burnout sau “boala angajatului modern”

    Sindromul burnout a mai fost denumit „boala angajatului modern“. Într-adevăr, auzim tot mai des oameni care spun că suferă de burnout sau folosim chiar noi acest termen pentru a descrie oboseala accentuată pe care o resimțim.

    În acest articol, ne vom îndrepta atenția asupra celor mai importante lucruri de care trebuie să ții cont pentru a preveni sau, dacă te lupți deja cu această problemă, pentru a o depăși.

    Specialiștii sunt încă împărțiți în ceea ce privește încadrarea lui, fie într-o categorie de sine stătătoare, fie în contextul altor tulburări care își suprapun simptomele.

    „Este important să reții că burnoutul apare pe un fond de stres cronicizat pe o perioadă de timp îndelungată”.

    Psiholog Carmen Vasile

    Deși se vorbește mult despre burnoutul la locul de muncă, iar prima dată când a fost observat de către cercetători a fost asociat cu anumite profesii (cadre medicale, asistenți sociali, avocați etc.) el se manifestă și în alte contexte: astăzi, sunt recunoscute și alte categorii care pot fi afectate, cum ar fi părinții care au dificultăți în a-și crește copiii sau cei care îngrijesc persoane bolnave.

    Oricine este vulnerabil, chiar și cei pasionați de ceea ce fac

    Sindromul burnout nu discriminează, și oricine poate fi vulnerabil, chiar și cei mai buni profesioniști. Chiar dacă ești mulțumit de locul tău de muncă și pasionat de ceea ce faci, tot este posibil să simți, la un moment dat, efectele stresului prelungit.

    Societatea românească (și nu numai) nu este încă, din păcate, suficient de deschisă vizavi de acest fenomen, însă acest lucru nu ar trebui să te împiedice să ai grijă de tine însuți. În mediile profesionale de obicei, acest subiect este tabu, iar oamenii se feresc să povestească celorlalți ce simt din frica de a nu fi judecați sau, mai mult, evaluați negativ prin prisma acestei provocări.

    Concentrarea asupra creșterii performanței profesionale, a randamentului, a vitezei de lucru, numărul de ore petrecute în plus la locul de muncă, timpul pierdut în trafic până la birou, presiunea socială, teama de șomaj într-o societate dinamică și mulți alți factori pot contribui la instalarea sindromului epuizării.

    Într-o lume tot mai aglomerată, grăbită și axată pe competiție e necesar să știm – noi pentru noi – când e momentul să spunem Stop!

    Sindromul burnout. Suferi sau nu de el?

    Simptomele sunt multe, uneori vagi și ușor de confundat cu altceva și poate fi dificil să îți dai seama ce se întâmplă, dar vom enumera câteva dintre lucrurile pe care le poți experimenta. Există și chestionare special elaborate pentru a te ajuta să identifici dacă traversezi sau nu un episod de burnout.

    Dacă ai dureri de cap frecvente, te simți deconectat de ceea ce faci și nu mai ești la fel de creativ ca odinioară, dacă activitățile de la serviciu (sau chiar cele din timpul liber) nu îți mai fac plăcere, ești irascibil, ai o stare de somnolență continuă, te simți vinovat și în același timp legat de mâini și de picioare, dacă îți spui că nu mai poți și că nu mai vrei să îți îndeplinești sarcinile ori să îți finalizezi proiectele, este posibil să fi făcut cunoștință deja cu sindromul epuizării.

    Vinovăția din cauza faptului că te simți „pierdut“ sau nu mai ai „randamentul“ pe care îl aveai, stările de irascibilitate care nu te reprezintă, lipsa concentrării și o tristețe aprofundată sunt, la rândul lor, semnale de avertizare.

    Corpul tău îți poate atrage și el atenția în diferite moduri: de pildă, poți câștiga sau pierde în greutate pe fondul stării de burnout, ori poți avea probleme digestive și un sistem imunitar în general slăbit. Relațiile tale pot avea și ele de suferit; e posibil să îi auzi pe cei din jur spunându-ți că nu te mai recunosc, că ți-ai pierdut caracterul sociabil sau să primești multe sfaturi (bine intenționate, cu siguranță), cum că ar trebui „să reziști“, „să ieși mai mult“, „să fii mai atent“ etc.

    Sindromul burnout. Ce faci mai departe dacă ai așa ceva?

    „Burnoutul indică, de fapt, prea puțină grijă față de sine pe o perioadă prea lungă de timp”.

    Psiholog Carmen Vasile

    De aici derivă două aspecte importante: a venit momentul să ai grijă de tine și, în timp ce te recuperezi, să nu uiți să ai răbdare cu tine. Așa cum nu ai ajuns în acest punct peste noapte, nu te aștepta să îl depășești de pe o zi pe alta.

    În momentul în care ai luat hotărârea de a te recupera, ai grijă să nu pui presiune pe tine, dorind să scapi „repede“, ca să te poți reîntoarce la felul în care erai înainte. Ca în cazul nisipurilor mișcătoare, cu cât te agiți mai mult, cu atât te afunzi mai adânc.

    Introspecția

    Soluții există, desigur, dar prima recomandare ar fi să te uiți un pic în sufletul tău și să îți pui câteva întrebări, mai de profunzime: „Cum am ajuns aici?“, „Trăiesc în acord cu valorile mele?“ „Mă regăsesc în munca pe care o fac?“ „Am nevoie să schimb ceva, pentru a-mi fi mai bine?“ Ia-ți o pauză, reflectează asupra lor și vezi la ce răspunsuri ajungi. Este posibil ca niște schimbări să îți readucă entuziasmul și motivația și să te pună pe calea ta, ajutându-te să îți (re)găsești sensul.

    Sindromul burnout și mediul profesional

    Dacă bănuiești că mediul de la serviciu e responsabil pentru felul în care te simți, analizează un pic interacțiunea cu colegii tăi de muncă (relațiile sau managementul toxic pot fi factori care te afectează). Dacă sarcinile ți se pare nepotrivite pentru tine, încearcă să porți o discuție cu șeful tău și să afli dacă există alte oportunități în cadrul companiei care să se plieze mai bine pe talentele sau pasiunile tale. Și tu, și organizația aveți de câștigat dacă ție îți place ce faci în cele opt ore pe zi petrecute la birou.

    Alimentația, somnul și activitățile fizice

    Corpul și psihicul tău comunică între ele și ambele au nevoie de atenție și recuperare. Somnul ar trebui să fie prioritatea ta, pentru că va rezolva, în mod automat, multe dintre problemele pe care le întâmpini acum, cum ar fi reglarea metabolismului, nivelul de energie și puterea de concentrare.

    Nu îți neglija pauza de masă și timpul liber!

    Chiar dacă ți se pare că „pierzi timpul“ și că ai putea realiza mult mai multe luându-ți prânzul în fața calculatorului, s-a demonstrat că respectarea pauzei de prânz crește, de fapt, eficiența.

    Cât despre timpul liber, ei bine, suprasolicitarea și nerespectarea timpului dedicat lucrurilor care îți fac plăcere și te deconectează sunt elemente care au contribuit, probabil la starea ta de acum. Nu suntem construiți să muncim non-stop.

    Jurnalul priorităților

    Aceasta este o tehnică sugerată în terapie, care dă roade. În acest jurnal, vei enumera cele mai importante lucruri pentru tine, iar apoi le vei pune în ordinea importanței, pentru ca mai apoi să te concentrezi asupra priorităților alese.

    Uneori, ne dorim să fim perfecți pe toate planurile și uităm că acest lucru este imposibil de realizat (este, cumva, unul dintre motivele care te fac și pe tine să te simți copleșit?) Să ne comparăm cu ceilalți nu este util decât într-o anumită măsură, pentru că fiecare dintre noi este diferit și, în consecință, avem dorințe diferite de la viață.

    Sindromul burnout. Apelează la prietenii tăi și/sau la un psiholog

    Ai nevoie să vorbești, să îți faci ordine în gânduri și poate chiar să primești de la ceilalți sugestii și strategii la care nu te-ai gândit.

    „Burnoutul este o provocare pe care nu ne-o dorim, dar poate fi și o șansă să ne dezvoltăm în plan personal și să aflăm lucruri despre noi înșine, pe care înainte nu le știam”.

    Psiholog Carmen Vasile

    Reaprinderea flăcării interioare se poate face, dar ușor și cu răbdare. Inițial va pâlpâi mai slab, dar, având grijă și protejând-o, aceasta va deveni puternică din nou, poate chiar mai mult decât înainte!

    SPUNE-ȚI POVESTEA »
    Căutare
    Urmărește-ne și pe Facebook