Persoanele cu depresie „circadiană” au raportat și că unele dintre cele mai prescrise antidepresive sunt mai puțin eficiente în cazul lor, potrivit studiului publicat în The British Journal of Psychiatry.
Cercetarea a fost realizată de o echipă de la Brain and Mind Centre, din cadrul Universității din Sydney, Australia, în colaborare cu institutul QIMR Berghofer din Brisbane. Echipa a fost coordonată de psihiatrul Ian Hickie și de Jacob Crouse, iar Emiliana Tonini este autoarea principală a lucrării.
Deși pot avea simptome asemănătoare, persoanele cu depresie nu răspund întotdeauna la aceleași tratamente. Cercetătorii australieni cred că una dintre explicații ar putea fi faptul că boala are cauze biologice diferite de la un pacient la altul.
Încă din 2021, aceștia au propus existența unei forme de depresie asociată cu dereglarea ritmului circadian. Noua cercetare le-a permis să analizeze ipoteza pe un număr mult mai mare de pacienți.
Ritmul circadian îți controlează somnul, dar și metabolismul și hormonii. Ce anume îl dereglează și cum îl resetezi
Citește articolulCeasul biologic al organismului
Somnul, temperatura corpului, secreția hormonilor și apetitul urmează un ritm de aproximativ 24 de ore, cunoscut sub numele de ritm circadian. Fiecare organ are propriul ceas biologic, iar aceste ceasuri sunt sincronizate de un grup de neuroni din hipotalamus, care se orientează mai ales în funcție de lumina zilei.
„Atunci când retina detectează lumină, producția de melatonină este inhibată”, a explicat dr. Marilena Petrescu, medic de familie, în acest articol, pentru SmartLiving.ro.
Odată cu lăsarea întunericului, nivelul hormonului crește, pregătind organismul pentru somn.
Coordonarea acestor ceasuri influențează dispoziția, metabolismul, atenția și alternanța dintre somn și veghe, a explicat psihiatrul Ian Hickie. Atunci când ceasurile interne se dereglează, persoana afectată se simte ca și cum ar suferi permanent de jet lag, după o călătorie lungă. Oboseala, dificultățile de concentrare, creșterea în greutate și schimbările de dispoziție se pot număra printre consecințe.
Dr. Marilena Petrescu a atras atenția că persoanele cu un ritm circadian dereglat pot avea probleme serioase cu somnul. Unele adorm greu sau se trezesc de mai multe ori în timpul nopții. „Iar dimineața cu greu se ridică din pat”, a explicat medicul pentru SmartLiving.ro.
Citește șiCine se trezește prea devreme are o tulburare de ritm circadian. Cum recunoști problemele de somn cauzate de dereglarea ceasului internSchimbarea orei poate afecta ritmul circadian
Trecerea la ora de iarnă, care are loc în România, în fiecare an, în ultima duminică din luna octombrie, poate influența temporar ritmul circadian. Deși ceasurile sunt date înapoi cu o oră, iar noaptea devine mai lungă, organismul are nevoie de o perioadă de adaptare la noul program. Unele persoane pot resimți modificări ale somnului, ale nivelului de energie sau ale orei la care li se face somn.
Potrivit poziției Academiei Americane de Medicină a Somnului din 2024, schimbările sezoniere ale orei pot produce un decalaj între ceasul biologic și programul social. Totuși, trecerea la ora de iarnă este considerată revenirea la ora standard și, prin urmare, ar fi mai favorabilă pentru sincronizarea ritmului circadian cu alternanța naturală dintre lumină și întuneric decât menținerea orei de vară.
Cu toate acestea, unele persoane se confruntă cu o stare de somnolență mai prelungită și pot prezenta manifestări neplăcute, potrivit medicului pneumolog Beatrice Mahler, citată de HotNews.ro.
Ce este depresia circadiană
Pentru a identifica această formă de depresie, cercetătorii australieni au folosit șase criterii, dintre care pacienții trebuiau să îndeplinească cel puțin trei. Unul dintre ele este variația simptomelor în funcție de anotimp, întâlnită și în depresia sezonieră, care apare mai ales toamna și iarna, când zilele sunt mai scurte.
Alte două criterii țin de orele de somn. La persoanele cu depresie circadiană, mijlocul intervalului dintre adormire și trezire se situează mai târziu în noapte decât în mod obișnuit. De asemenea, există adesea diferențe mari între programul din timpul săptămânii și cel din zilele libere. Fenomenul este numit decalaj orar social (social jet lag) și apare atunci când orele de somn preferate de organism nu se potrivesc cu programul de școală sau de serviciu.
Celelalte trei caracteristici sunt tendința de a adormi târziu, nevoia de a dormi mai mult și dificultatea de a se trezi dimineața. Mulți dintre acești pacienți sunt mai activi seara, iar atunci când nu trebuie să respecte un program fix, preferă să se culce și să se trezească mai târziu.
Legătura dintre depresie și ceasul biologic fusese observată și într-o cercetare anterioară a aceleiași echipe. Specialiștii au măsurat temperatura corpului și nivelurile de cortizol și melatonină la 69 de tineri. În rândul celor care solicitaseră ajutor pentru probleme de sănătate mintală, aproximativ 23% prezentau o desincronizare a ritmurilor biologice. Simptomele depresive erau mai severe la cei cu decalaje mai mari între aceste ritmuri, potrivit rezultatelor prezentate de University of Sydney.
Aproape un sfert dintre pacienți îndeplinesc criteriile
Pentru această analiză, cercetătorii au folosit date de la 11.380 de persoane înscrise în Australian Genetics of Depression Study, un proiect național dedicat legăturii dintre factorii genetici și depresie. Aproape un sfert dintre participanți (23%) îndeplineau criteriile depresiei circadiene, iar aproximativ 80% dintre ei erau femei.
Unele simptome se întâlnesc și în depresia atipică, o formă a bolii caracterizată prin somn prelungit, apetit crescut și îmbunătățirea temporară a dispoziției în urma unor experiențe plăcute. Cele două forme nu se suprapun însă complet. În jur de 1.400 de participanți aveau depresie atipică, fără să îndeplinească și criteriile pentru depresia circadiană. Cercetătorii consideră că ar putea fi vorba despre două forme diferite.
Citește și14 semne care anunță un nivel prea mic de serotonină în corp. Ce se întâmplă când „hormonul fericirii” este în dezechilibru și cum poate fi echilibrat natural sau cu tratamentBoala debutează mai devreme și are manifestări mai severe
La persoanele cu depresie circadiană, boala a debutat, în general, la vârste mai mici, iar manifestările au fost mai severe. Gândurile suicidale erau mai frecvente, la fel și simptomele asemănătoare maniei, precum perioadele de energie neobișnuit de mare, iritabilitatea accentuată și nevoia redusă de somn. Au fost raportate și manifestări psihotice, cum ar fi halucinațiile sau convingerile care nu corespund realității.
O altă caracteristică a fost tendința de îngrășare în timpul episoadelor depresive, întâlnită mai des decât la ceilalți participanți.
Cercetătorii au analizat și predispozițiile genetice, folosind scoruri calculate pe baza unor variații din ADN asociate cu diferite afecțiuni. Persoanele cu depresie circadiană aveau o predispoziție mai mare pentru ADHD, tulburare bipolară și depresie majoră.
Analiza genetică a evidențiat și asocieri cu o predispoziție crescută pentru un indice de masă corporală mai mare, niveluri crescute ale trigliceridelor, rezistență la insulină și concentrații mai mari ale interleukinei 6, o proteină implicată în inflamație.
Problemele au început din școală, diagnosticul a venit la 37 de ani. Cum se vede ADHD la vârsta adultă
Citește articolulAntidepresivele obișnuite par să nu fie eficiente
Persoanele cu depresie circadiană au raportat mai rar o atenuare a simptomelor în urma tratamentului cu antidepresive și au raportat mai multe reacții adverse. Diferențele au fost observate la două dintre cele mai prescrise categorii de medicamente: inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei, precum sertralina și escitalopramul, și cei care acționează atât asupra serotoninei, cât și asupra noradrenalinei, precum venlafaxina și duloxetina.
Cercetătorii observaseră anterior că, la persoanele cu depresie care erau mai active seara și obișnuiau să adoarmă târziu, antidepresivele din prima categorie erau mai puțin eficiente.
Identificarea diferitelor forme de depresie i-ar putea ajuta pe medici să aleagă mai bine tratamentul potrivit fiecărui pacient, a subliniat Emiliana Tonini. Jacob Crouse consideră că, în cazul depresiei asociate cu dereglarea ceasului biologic, ar merita luate în calcul mai devreme și terapiile care acționează asupra ritmului circadian, precum expunerea la lumină puternică sau administrarea melatoninei. Eficiența lor pentru această categorie de pacienți trebuie însă confirmată prin studii clinice.
Persoanele care nu observă o atenuare a simptomelor în urma tratamentului cu antidepresive ar trebui să discute cu medicul despre alte opțiuni, fără să întrerupă medicația din proprie inițiativă.
Ce presupune terapia cu lumină
Terapia cu lumină presupune expunerea zilnică la o lampă specială, de obicei dimineața, timp de aproximativ 30 de minute. Aceasta emite o lumină albă intensă, de 10.000 de lucși, care ajută la reglarea ceasului biologic.
Folosită de mult timp în tratarea depresiei sezoniere, metoda pare să fie eficientă și în cazul altor tipuri de depresie. O analiză publicată în 2025, în JAMA Psychiatry, care a reunit 11 studii clinice cu 858 de adulți, a arătat că 40,7% dintre cei care au beneficiat de această terapie au ajuns la remisiune, adică simptomele au dispărut aproape complet. În grupurile de control, proporția a fost de 23,5%.
- Citește și: Terapia cu lumină are aceleași efecte ca antidepresivele și psihoterapia. În ce situații mai e eficientă fototerapia și cum o folosești
Cum poate fi resetat ceasul biologic
O altă posibilitate este administrarea melatoninei, hormonul produs în mod natural de organism odată cu lăsarea întunericului. Aceasta poate ajuta la reglarea programului de somn, mai ales în cazul persoanelor care se culcă foarte târziu. Există și un antidepresiv, agomelatina, care acționează asupra receptorilor melatoninei.
Menținerea unui program regulat de somn, inclusiv a unei ore constante de trezire în zilele libere, și expunerea la lumină naturală dimineața pot ajuta, de asemenea, la reglarea ceasului biologic.
Dr. Marilena Petrescu recomandă și reducerea timpului petrecut în fața ecranelor înainte de culcare. „Noaptea ar trebui să fie întuneric complet în cameră”, a subliniat medicul. În timpul zilei, expunerea la lumina naturală ajută la menținerea unui ritm mai regulat de somn și veghe.
Aceste măsuri pot fi utile pentru persoanele cu un program de somn dereglat, dar nu înlocuiesc tratamentul depresiei. Medicația și celelalte terapii trebuie stabilite împreună cu medicul specialist, iar antidepresivele nu trebuie întrerupte fără recomandarea sa.
Limitele cercetării
Cercetătorii nu au urmărit evoluția pacienților de-a lungul timpului, astfel că nu pot stabili dacă dereglarea ceasului biologic este una dintre cauzele depresiei sau apare ca urmare a bolii. În plus, eficiența antidepresivelor a fost apreciată pe baza răspunsurilor oferite de participanți, fără o evaluare medicală independentă.
O altă limită este că majoritatea persoanelor incluse în analiză erau femei. Autorii subliniază că rezultatele trebuie verificate și de alte echipe de cercetare înainte ca depresia circadiană să fie recunoscută ca formă distinctă și să influențeze alegerea tratamentului.
