Cine se trezește prea devreme are o tulburare de ritm circadian. Cum recunoști problemele de somn cauzate de dereglarea ceasului intern
Și dacă nu poți adormi decât foarte târziu, și dacă te trezești mereu foarte devreme, înainte să sune ceasul, ai putea suferi de o tulburare de ritm circadian și e bine să consulți un specialist în somnologie FOTO: Shutterstock
Tulburările de somn asociate ritmului circadian sunt provocate de dereglarea ceasului intern al organismului și pot cauza simptome care variază de la somnolență în timpul zilei la depresie.
Organismul funcționează pe baza unui ciclu natural somn-veghe, care se repetă la fiecare 24 de ore și este cunoscut sub numele de ritm circadian sau ceas intern. Ritmul circadian este crucial pentru funcționarea corectă a diverselor funcții ale organismului, precum somnul, reglarea temperaturii corpului, nutriția, digestia și activitatea hormonală.
„Tulburările de somn care duc la dereglarea ritmului circadian sunt destul de frecvent întâlnite în zilele noastre și pot fi cauzate de: așa-numitul jet lag – tulburare apărută după un zbor lung cu avionul sau după schimbarea fusului orar, lipsa de somn, munca pe timp de noapte, sechele după accidente vasculare cerebrale, în caz de demență, retard mintal, orbire sau lipsa expunerii la lumina soarelui pentru perioade lungi de timp.“
– Dr. Giorgiana-Nicoleta Dediu, medic specialist medicină internă
De asemenea, medicul precizează că anumite medicamente, consumul de alcool, obezitatea, afecțiunile cardiovasculare, igiena necorespunzătoare a somnului (lipsa de practici, obiceiuri și alți factori care favorizează un somn de calitate bună) și vârsta înaintată pot cauza tulburări de somn.
6 probleme de somn asociate ritmului circadian
Există șase tulburări de somn provocate de dereglarea ritmului circadian. Fiecare este definită de modele specifice de întrerupere a somnului care duc la insomnie sau somnolență excesivă în timpul zilei. Aceste afecțiuni pot avea un efect negativ asupra sănătății mintale și fizice, precum și asupra funcționării zilnice.
Tulburare de întârziere a fazei somn-veghe
Aceasta este cea mai frecventă tulburare de somn asociată ritmului circadian. Persoanele afectate merg, de obicei, la culcare mai târziu decât majoritatea oamenilor (între 2.00 noaptea și 6.00 dimineața) și fie se trezesc mai târziu decât majoritatea, fie au probleme în a se trezi la timp. Din cauza acestei tulburări, persoana în cauză nu reușește să adoarmă la o oră normală, chiar dacă se simte obosită. Această afecțiune este mai frecventă la adolescenți și adulții tineri, din cauza schimbărilor de la pubertate și, de obicei, trece de la sine după ce e depășită vârsta adolescenței.
Citește aici un articol detaliat despre orele necesare de somn, în funcție de vârstă.
Tulburare de tip devansarea fazei somn-veghe
Persoanele cu această afecțiune merg la culcare mai devreme decât majoritatea oamenilor, de obicei între orele 18.00 și 21.00. De asemenea, se trezesc devreme, în intervalul 2.00-5.00 dimineața. Această tulburare poate afecta persoane de orice vârstă, dar este mai frecventă la adulții în vârstă.
Tulburare de somn prin ritm diferit de 24 de ore (N24)
Persoanele cu N24 au tipare de somn care nu se sincronizează cu circuitul normal de 24 de ore. Orele lor de somn devin din ce în ce mai târzii, până când, în cele din urmă, ajung să doarmă în timpul zilei. Aproximativ 55% până la 70% dintre nevăzători au N24.
Tulburare de ritm somn-veghe neregulat
O persoană cu această afecțiune doarme în reprize scurte care nu sunt contabilizate de ritmul circadian. Drept urmare, au mai multe episoade scurte de somn pe tot parcursul zilei de 24 de ore, cu perioade de veghe între ele.
Simptomele includ incapacitatea cronică de a dormi în reprize lungi și somnolență excesivă. Tulburările neurologice, cum ar fi demența, pot contribui la apariția acestei tulburări.
Tulburare de tip jet lag sau sindromul schimbării fusului orar
Această tulburare afectează persoane de toate vârstele și poate apărea după călătoriile cu avionul pe distanțe mari. Corpul întâmpină adesea dificultăți în a se adapta la noul fus orar. Cu cât diferența dintre fusurile orare este mai mare, cu atât simptomele sunt mai semnificative. Tulburarea de tip jet lag este, de obicei, temporară și îi afectează pe unii oameni mai mult decât pe alții.
Tulburare de somn provocată de munca în ture
Această tulburare apare la persoanele care lucrează noaptea sau dimineața devreme. Persoanele cu tulburare de ritm circadian prin munca în ture au dificultăți în a dormi suficient în timpul zilei pentru a compensa somnul pierdut din timpul nopții.
Citește aici ce e bine să știi dacă ai tulburări de somn, ca să aplici tratamente eficiente.
Simptomele tulburărilor de somn asociate ritmului circadian dereglat
„Simptomatologia cauzată de tulburările ritmului circadian este variată și include insomnia (fie incapacitatea de a adormi, fie aceea de a menține somnul), somnolența diurnă excesivă, dificultatea la trezirea matinală, depresia, performanța scăzută la serviciu/școală, imposibilitatea de îndeplinire a obligațiilor sociale.”
Dr. Giorgiana-Nicoleta Dediu, medic specialist medicină internă
Cauzele dereglării ritmului circadian
Ceasul circadian este compus dintr-un grup de proteine cunoscut sub numele de nucleul suprachiasmatic. În cazul unui adult sănătos, acest ceas circadian se resetează la 24 de ore, pe baza ciclurilor de lumină și întuneric, zi-noapte. Tulburările ritmului circadian sunt cauzate de perturbarea continuă sau ocazională a tiparelor de somn.
Găsește aici cele mai proaste 5 sfaturi care circulă pe net despre somnul copiilor.
„Perturbarea rezultă fie dintr-o funcționare defectuoasă a ceasului circadian care se află în hipotalamus, fie dintr-o nepotrivire între ceasul circadian și mediul extern (de exemplu, cerințele sociale și profesionale), care afectează timpul și durata somnului.”
Dr. Giorgiana-Nicoleta Dediu, medic specialist medicină internă
Cine e la risc să se confrunte cu tulburări ale ritmului circadian și probleme de somn asociate
La risc sunt persoanale care suferă de anumite afecțiuni medicale, cum ar fi:
- orbire,
- depresie,
- leziuni cerebrale,
- afecțiuni genetice, cum ar fi sindromul Smith-Magenis și boala Huntington,
- boli neurodegenerative, cum ar fi boala Alzheimer și demența,
- sarcina.
Factorii de risc suplimentari includ:
- munca în ture de noapte;
- călătoriile frecvente;
- consumul excesiv de alcool sau de cofeină;
- folosirea dispozitivele precum laptopul, tableta sau telefonul pe timp de noapte (expunerea excesivă la lumină albastră poate favoriza tulburările de ritm circadian);
- obiceiul de a merge la culcare prea târziu.
Administrarea anumitor medicamente poate, de asemenea, să stimuleze organismul și să îngreuneze somnul. Acestea includ:
- amfetamine,
- inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS),
- steroizi,
- teofilina.
Cum pot fi diagnosticate tulburările de somn provocate de ritmul circadian
„Diagnosticul acestor patologii este destul de dificil și necesită consultul unui specialist în somnologie. Specialistul va aduna informații despre istoricul somnului și programul de lucru, va exclude alte tulburări de somn care le imită pe acelea ale ritmului circadian, cum ar fi narcolepsia, va solicita ținerea unui jurnal al somnului etc.”
Dr. Giorgiana-Nicoleta Dediu, medic specialist medicină internă
Medicul menționează că jurnalele de somn sunt adesea folosite împreună cu un actigraf, care înregistrează activitatea de somn și trezirea într-o perioadă prestabilită. Investigațiile de somn – polisomnografia și poligrafia ventilatorie – sunt adaptate pentru a aborda modelul de somn al individului.
Măsurarea temperaturii corpului și a nivelurilor de melatonină sunt alte teste utile folosite pentru a diagnostica tulburările de somn provocate de ritmul circadian.
Metode de tratament: ziua de 27 de ore
Opțiunile de tratament pentru tulburările de somn ale ritmului circadian variază în funcție de tipul de tulburare și de gradul în care aceasta afectează calitatea vieții.
Află de aici când sunt recomandate pastilele de somn și care sunt cele mai eficiente.
„Un aspect foarte important este reprezentat de schimbarea stilului de viață, acest fapt implicând dezvoltarea unor obiceiuri sănătoase de somn cu menținerea orelor regulate de somn și, respectiv, de trezire, evitarea alcoolului, a nicotinei și a exercițiilor fizice intense înainte de culcare.”
Dr. Giorgiana-Nicoleta Dediu, medic specialist medicină internă
Terapia cu lumină este utilizată pentru a avansa sau a întârzia somnul. Momentul acestui tratament este critic și necesită îndrumarea unui specialist în somn.
Medicamentele, precum melatonina, agenții care favorizează trezirea – modafinilul ori cofeina și somniferele administrate pe termen scurt pot fi utilizate pentru a ajusta și menține ciclul somn-veghe la programul dorit, potrivit specialistei.
„Cronoterapia este o tehnică comportamentală în care ora de culcare este întârziată cu 3 ore în fiecare zi, stabilindu-se o zi de 27 de ore. Procedura se menține până când se ajunge la ora de culcare dorită (să zicem 22:00), iar ulterior se stabilește ziua normală de 24 de ore.”
Dr. Giorgiana-Nicoleta Dediu, medic specialist medicină internă
