Tusea după o răceală poate dura până la 8 săptămâni. Ce e normal și ce nu când tușim după o infecție respiratorie
Tusea după răceală este iritantă, creează disconfort și poate fi greu de gestionat, mai ales în public FOTO: Shutterstock
Tusea post-infecțioasă, adică tusea cu care rămâi după o răceală sau altă infecție respiratorie, e un fenomen destul de întâlnit, afectând între 11% și 25% dintre adulți. De obicei, cauza acestei neplăceri este inflamația căilor respiratorii, la care contribuie și sindromul picăturii postnazale, care este rezultatul unei producții crescute de mucus.
Numărul infecțiilor respiratorii se menține ridicat în România, potrivit celor mai recente date ale Institutului Național de Sănătate Publică. Incidența infecțiilor respiratorii în săptămâna 5-11 februarie depășește media ultimelor sezoane (totuși, vestea bună este că trendul este ușor descrescător față de săptămânile anterioare. 128.070 de infecții respiratorii (gripă clinică, infecții acute ale căilor respiratorii superioare – IARCS și pneumonii) au fost înregistrate în săptămâna anterioară. Tusea puternică este una dintre manifestările acestor infecții respiratorii.
De obicei, tusea ar trebui să se atenueze în aproximativ trei până la opt săptămâni după o răceală, fără să fie nevoie de tratament prescris de medic. Totuși, dacă persistă mai mult de opt săptămâni sau dacă apar și alte semne alarmante, cum ar fi tusea productivă, mucusul cu sânge, dificultăți de respirație, dureri în piept, febră sau probleme la înghițire, este recomandat să mergi la medic pentru evaluare.
Specialiștii în boli infecțioase recomandă să nu aștepți însă prea mult și să te prezinți la medic dacă tusea se prelungește mai mult de o săptămână după ce ai fost răcit.
„După multe afecțiuni respiratorii acute infecțioase poate rămâne o perioadă cu tuse seacă sau productivă pentru câteva zile. Dacă această perioadă depășește o săptămână sau mai ales dacă se schimbă caracterele tusei, în sensul creșterii frecvenței sau intensității, ar fi bine să consultați un medic.”
Dr. Ștefan Lazăr, medic primar boli infecțioase, la Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Tropicale “Dr. Victor Babeş.”
Conform unui articol publicat pe 12 februarie 2024 în Jurnalul Asociației Medicale Canadiene, între 11% și 25% dintre adulți se confruntă cu o tuse post-infecțioasă după ce au avut o infecție respiratorie. Simptomele pot persista între trei și opt săptămâni, potrivit autorilor studiului.
De ce rămâi cu tuse după răceală. Mai ești contagios?
Potrivit lui Omid Mehdizadeh — specialist otolaringolog (ORL) și laringolog la Providence Saint John’s Health Center din Santa Monica, California, SUA — tusea post-infecțioasă, cunoscută și sub denumirea de tuse post-virală, poate să apară după o infecție a tractului respirator cauzată de un virus, cum este răceala obișnuită.
De obicei, tusea post-virală apare din cauza inflamației crescute de la nivelul sistemului respirator, afectând zone precum nasul, gâtul, corzile vocale și plămânii. Conform autorilor articolului, această inflamație poate duce la o sensibilitate crescută a bronhiilor și la o producție crescută de mucus, în timp ce îngreunează eliminarea acestuia.
UCLA Health menționează că inflamația poate determina umflarea căilor respiratorii, iar sindromul picăturii postnazale poate irita gâtul și corzile vocale. Sindromul picăturii postnazale presupune scurgerea mucusului în partea din spate a gâtului provocând iritație și nevoia constantă de a tuși pentru a curăța gâtul. Acești factori pot contribui la dezvoltarea tusei post-infecțioase.
Faptul că încă tușești la două săptămâni după o infecție respiratorie nu înseamnă că ești contagios încă. De altfel, perioada în care poți transmite boala diferă de la o infecție la alta:
- 3-4 zile în caz de viroză obișnuită;
- 5 zile în caz de gripă;
- 5 zile în caz de virus sincițial respirator;
- 10 zile aproximativ, în caz de Covid.
Dr. Chantel Strachan, medic primar internist la Columbia University Irving Medical Center din SUA, afirmă că un efect secundar al pandemiei COVID-19 este stigmatizarea persoanelor care tușesc.
Cu toate acestea, medicul menționează că o tuse post-infecțioasă este de obicei inofensivă, deci de obicei nu reprezintă un motiv de îngrijorare, deși poate fi deranjantă fizic și social.
Ce e de făcut dacă te confrunți cu tusea post-infecțioasă
Tratamentele conservatoare pentru acest tip de tuse pot ajuta la minimizarea disconfortului. Acestea includ antitusivele disponibile fără prescripție medicală, steroizii intranazali fără prescripție medicală pentru sindromul de picătură postnazală, folosirea unui umidificator în locuință și pastilele pentru supt.
„Un sirop pentru tuse seacă poate fi recomandat dacă are codeină. În tusea productivă, poate fi recomandat sirop de tuse cu ambroxol, de exemplu. Foarte bune sunt siropurile din plante, de asemenea, pe categorii de simptome.”
Dr. Ana Maria Bucur, medic primar medicină de familie, în acest interviu, pentru SmartLiving.ro
Specialiștii menționează că nu există dovezi care să susțină utilizarea antibioticelor sau a steroizilor pentru tratarea tusei post-infecțioase. Conform raportului, majoritatea studiilor au constatat că tusea s-a atenuat în timp fără medicamente.
Tusea post-infecțioasă la copii
Dr. Ana Maria Bucur subliniază că atât la copii, cât și la adulți, nu este ceva neobișnuit ca tusea uscată să persiste câteva săptămâni după ce o răceală sau o gripă a trecut. La copiii de până în 2 ani nu este nevoie de niciun tratament, în general, pentru tusea uscată.
Un umidificator ar trebui să atenueze tusea, menținând umede căile respiratorii. Însă, dacă durează mai mult de 3 săptămâni, copilul poate avea nevoie de tratament cu antibiotice, antihistaminice sau medicamente pentru astm, în funcție de rezultatele analizelor și de recomandarea medicului.
Când e cazul să te îngrijorezi
Poți să faci diferența între o tuse post-infecțioasă și o problemă mai gravă de sănătate dacă acorzi atenție caracteristicilor tusei. De obicei, o tuse post-infecțioasă este descrisă ca fiind uscată și iritativă. Totuși, dacă observi că tusea este productivă și însoțită de dificultăți de respirație sau dureri în piept, ar fi cazul să mergi la medic pentru mai multe investigații.
Mai mult decât atât, ar trebui să fii atent la alte simptome care ar putea indica o problemă mai serioasă. Acestea includ prezența de sânge în mucus, dificultăți la înghițire, dureri în gât persistente, febră sau dificultăți de respirație. Dacă experimentezi aceste simptome, este recomandat să te adresezi unui specialist.
Autorii articolului menționează că aceste simptome pot indica necesitatea unei radiografii toracice pentru a investiga în profunzime starea plămânilor. De asemenea, istoricul de pneumonie recurentă sau fumatul pe termen lung ar trebui să fie luate în considerare, deoarece acestea pot crește riscul unor afecțiuni respiratorii mai grave.
Dacă tusea persistă mai mult de opt săptămâni, este posibil să fie vorba despre o tuse cronică, ceea ce ar putea indica necesitatea unui test de funcție pulmonară pentru a exclude afecțiuni precum astmul sau BPOC (boala pulmonară obstructivă cronică).
