Tusea post-COVID: cât durează și cum se tratează corect
Tusea care nu se atenuează după trecerea prin COVID-19 trebuie investigată de un specialist pneumolog Foto: Shutterstock
Tusea este una dintre urmările pe termen lung ale bolii COVID-19. De cele mai multe ori, ea este uscată, dar poate fi și productivă, iar diversele siropuri și pastile antitusive sunt prea puțin eficiente. Când trebuie investigată și cum se tratează eficient tusea post-COVID, aflăm în continuare de la medicul pneumolog.
În perioada de recuperare post-COVID, mulți dintre cei care au avut tuse în perioada activă a bolii continuă să se confrunte cu acest simptom deranjant pentru o perioadă. Tusea seacă este mai frecventă după trecerea prin COVID-19, dar o parte dintre bolnavi rămân cu o tuse productivă, cu secreție de mucus.
Cât durează tusea post-COVID
Multe infecții respiratorii produse de virusuri, cum sunt răcelile obișnuite, gripa, bronșita și faringita, lasă în urmă o tuse de intensități diferite. Tusea post-virală nu este, așadar, un fenomen neobișnuit, iar cea din COVID-19 nu se deosebește de cea apărută în infecțiile virale cunoscute, nici ca manifestări, nici ca mecanisme de apariție. Când durează mai mult de 3 săptămâni, vorbim despre tuse post-virală persistentă. În gripă, știm că ea poate dura până la 8 săptămâni, dar cât de mult persistă tusea în COVID-19, nu este clar deocamdată.
„Ghidurile britanice și elvețiene de evaluare post-COVID susțin că bolnavii care nu au fost internați trebuie să aștepte 3 luni să vadă dacă au simptome respiratorii persistente. Presupunerea ar fi că ele vor dispărea în 3 luni spontan, fără tratament. Sinceră să fiu, mie mi se pare mult timp. Nu aș lăsa un pacient să se chinuiască 3 luni cu o tuse supărătoare”, a spus pentru Smart Living conf. dr. Irina Strâmbu, medic primar pneumolog și șef de secție la Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din București.
Recomandările sunt diferite în cazul bolnavilor care au fost internați pentru COVID-19. Acestora li se indică o evaluare pulmonară după externarea din spital.
De ce persistă tusea după COVID
La fel ca în alte infecții virale, tusea persistentă din COVID-19 poate fi urmarea unei reactivități exagerate a bronhiilor, cele două căi respiratorii care conectează traheea cu plămânii.
Aceasta este cauza mai puțin gravă, însă există și una alarmantă, potrivit medicului pneumolog: persistența modificărilor induse de virusul SARS-CoV-2 în structura plămânului, în interstițiul pulmonar. „De obicei, acest mecanism este întâlnit la pacienții internați pentru COVID-19, care au trecut prin forme severe de boală și au încă modificări reziduale vizibile. La bolnavii care au avut forme ușoare și moderate, acest mecanism este rar întâlnit”, explică dr. Irina Strâmbu.
Chiar dacă este consecutivă infecției COVID-19, tusea persistentă poate avea și alte cauze. Când există și alte semnale de alarmă, ea poate fi simptomul unor afecțiuni medicale grave, cum sunt probleme ale vaselor de sânge din plămâni, alte infecții precum tuberculoza sau cancerul.
Mergeți cât mai repede la medic dacă:
- eliminați sânge prin tuse;
- aveți dureri în piept;
- ați scăzut brusc în greutate.
Cine este mai predispus la tuse după COVID
Nu atât fumătorii, cât mai degrabă persoanele cu alte suferințe pulmonare sunt cele care rămân cu o tuse persistentă după COVID-19. „Vulnerabile sunt acele categorii de pacienți care rămân cu o tuse îndelungată și la gripă sau la răceli comune. Persoanele care suferă de astm bronșic pot avea acest simptom persistent și după COVID-19. La fel și cele diagnosticate cu BPOC (n.r. – bronhopneumopatie obstructivă cronică)”, detaliază dr. Irina Strâmbu.
Astmul bronșic este caracterizat de o inflamație cronică a căilor aeriene, iar accesele de tuse și dificultățile de respirație sunt simptome cu care bolnavii deja se confruntă, iar COVID-19 le accentuează.
Când trebuie să mergem la medic pentru tusea post-COVID
La majoritatea celor care rămân cu o tuse puternică după COVID-19, ea se atenuează de la o zi la alta. Aceste persoane nu au nevoie nici de investigații, nici de tratamente, potrivit medicului pneumolog. În schimb, tusea care nu scade în intensitate și frecvență trebuie investigată de un specialist pneumolog. „Simptomele persistente necesită un consult de specialitate, fiindcă nu putem ști fără investigații imagistice care dintre cele două este cauza tusei”, recomandă dr. Irina Strâmbu.
Dacă există modificări pulmonare induse de virus, tusea beneficiază de un tratament diferit, menit să prevină fibroza pulmonară – cicatrizarea țesutului pulmonar.
Cât de eficiente sunt tratamentele antitusive în tusea seacă după COVID
Siropurile și medicamentele antitusive sunt, de obicei, prima opțiune a celor care se confruntă cu tuse seacă persistentă. „După 30 de ani de pneumologie, trista mea constatare e că medicamentele de tuse nu sunt eficiente. Tratamentul tusei poate fi eficient dacă înlăturăm cauza sau mecanismul de producere”, spune dr. Irina Strâmbu.
În situațiile în care nu se depistează modificări pulmonare și tusea este provocată doar de o reactivitate a bronhiilor, se poate prescrie un antiinflamator inhalator cu corticoizi, similar celui administrat astmaticilor. Acesta reduce inflamația căilor aeriene și atenuează astfel acest simptom supărător. Tipul de cortizon, doza și durata tratamentului este stabilită de pneumolog în funcție de intensitatea tusei.
Dacă sunt vizibile imagistic modificări pulmonare post-COVID, bolnavul poate avea nevoie de un tratament cu cortizon administrat sistemic, sub formă de comprimate. „De obicei, pacienții care au fost internați cu forme severe de COVID-19 sunt externați deja cu un astfel de tratament. O mare parte dintre ei evoluează favorabil, dar unii rămân cu modificări pe termen lung”, potrivit medicului pneumolog.
„Tusea post-COVID persistentă necesită un consult de specialitate, fiindcă nu putem ști dacă avem o problemă pulmonară care trebuie tratată cu cortizon, astfel încât să nu rămână o fibroză pulmonară”.
Conf. dr. Irina Strâmbu, medic primar pneumolog și șef de secție la Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din București
Cum putem controla tusea post-COVID
În timp, tusea excesivă evoluează într-un cerc vicios. Iritația și inflamația căilor respiratorii este perpetuată și tusea se agravează, explică specialiștii NHS, Serviciul Naţional britanic de Sănătate. Tusea excesivă ne determină să respirăm mai mult pe gură. Nasul umezește aerul inspirat, îl încălzește și îl filtrează de particulele iritante. Respirația pe gură face ca aerul să ajungă în plămâni nefiltrat, uscat și rece, afectând bronhiile și membrana care acoperă plămânii.
Pe lângă tratamentul specific, specialiștii NHS și British Lung Foundation oferă câteva recomandări persoanelor care se confruntă cu tuse persistentă post-COVID. Ea poate fi controlată prin câteva tehnici simple:
Controlul respirației
Respirația profundă. Majoritatea adulților tind să respire superficial, situație în care doar partea superioară a plămânilor se umple cu aer. Respirația corectă trebuie să fie profundă, adâncă, astfel încât să umple cu aer și partea inferioară a plămânilor. Numit și diafragmatică sau abdominală, acest tip de respirație antrenează nu doar pieptul, ci și abdomenul inferior, care se ridică și se lasă.
Respirația diafragmatică este o tehnică practicată în reabilitarea respiratorie a persoanelor care suferă de boli pulmonare. În timpul crizelor de tuse, respirația profundă poate avea efect calmant atât în tusea uscată, cât și în cea productivă, cu spută. Inspirați aer adânc în plămâni, țineți-vă respirația 2-3 secunde și expirați ușor, ca atunci când oftați.
Respirația pe nas. Aerul este umezit, încălzit și filtrat când îl inspirăm pe nări. Respirația pe nas previne inflamarea suplimentară a căilor aeriene, iar respirația profundă pe nas poate avea efect liniștitor în timpul unei crize de tuse, indiferent dacă este seacă sau productivă.
Pentru tuse seacă COVID:
- Dacă vă confruntați cu o tuse seacă după COVID, înghițiți în sec de câteva ori, cu gura închisă, ori de câte ori simțiți nevoia să tușiți;
- Dacă aveți lichide la îndemână, luați câteva înghițituri în mod regulat (calde sau reci);
Pentru tuse productivă COVID:
- Dacă vă confruntați cu o tuse productivă după COVID, este recomandat să consumați multe lichide. Hidratarea ajută la fluidizarea și eliminarea sputei din tusea productivă;
- Rămâneți cât mai mult timp în poziție verticală. În timpul somnului, poziția pe o parte ajută la drenarea sputei;
- Încercați inhalațiile cu abur. Turnați apă caldă într-un bol și respirați deasupra lui. Pentru o eficiență mai mare, acoperiți capul și bolul cu un prosop.
Indiferent de tipul de tuse post-COVID, persoanele afectate ar trebui să evite, pe cât posibil, toți iritanții respiratori: mirosurile puternice (parfumuri, odorizante de cameră, bețișoare parfumate, uleiuri aromatice), fumul de țigară și aerul rece. Aceștia accentuează tusea.
