Totul despre durerile de cap: cauze, diagnostic, tipologie, tratamente

Tot ce trebuie să știi despre durerile de cap. De la cauze la diagnostic corect și tratament

Dureri de cap are oricine. Când acestea apar repetat, pot fi considerate afecțiuni și necesită anumite măsuri. Le detaliem în articol.

Durerea de cap mai este numită și cefalee, iar cea mai frecventă formă este cea cauzată de tensiune. Migrena este o durere de cap moderat-severă, căreia i se acordă o atenție deosebită. Importanța durerilor de cap nu trebuie minimizată. E importantă conștientizarea acestei probleme, diagnosticarea corectă a durerilor de cap, prevenirea apariției lor prin anumite modificări ale stilului de viață și, când este cazul, tratarea lor într-un mod corect. 

Durerile de cap sunt extrem de răspândite la nivel mondial și sunt importante pentru că, în unele cazuri, pot limita activitățile zilnice ale celui afectat. 

Unul din 20 de adulți afectat zilnic de dureri de cap

Cu toate că ele sunt resimțite, la un moment dat, de aproape toată populația de pe glob și jumătate din adulții din întreaga lume au dureri de cap cel puțin o dată pe an, importanța durerilor de cap nu este recunoscută suficient. Durerile de cap sunt subdiagnosticate și tratate insuficient peste tot în lume, anunța Organizația Mondială a Sănătății (OMS) în 2011, când a lansat un atlas referitor la durerile de cap la nivel global, în care au fost implicate 101 țări. 

Conform acestui raport, se estimează că între o jumătate și trei sferturi dintre adulții cu vârste cuprinse între 18 și 65 de ani din întreaga lume suferă de dureri de cap anual. Aproximativ 10% suferă de migrenă, iar 1,7%-4% din populația adultă e afectată de dureri de cap cel puțin 15 zile în fiecare lună. 

Tot OMS anunța, în 2014, că unul din 20 de adulți suferă de un tip de durere de cap aproape în fiecare zi.  

Durerile de cap sunt deranjante și pot pune probleme serioase persoanelor afectate, în sensul că provoacă durere și disconfort care pot afecta calitatea vieții. Durerile de cap frecvente – dar și teama constantă că acestea vor reveni – pot afecta viața de familie, socială și activitatea de la locul de muncă. 

Foto: Shutterstock

Durerile de cap. De câte tipuri sunt

Durerile de cap pot fi ușoare, dar în unele cazuri pot provoca dureri severe, care te împiedică să te concentrezi la serviciu sau să dai randament în alte activități de zi cu zi. 

Există mai multe tipuri de dureri de cap, iar ele pot fi împărțite în primare și secundare. 

Durerile de cap primare

Cefalee cauzată de tensiune

Conform OMS, cefaleea cauzată de tensiune este cea mai frecventă dintre durerile de cap la femeile de peste 20 de ani. Cefaleea cauzată de tensiune care este episodică, adică se manifestă de mai puțin de 15 ori pe lună, este experimentată de peste 70% dintre persoanele din unele țări. Cefaleea de tensiune care este cronică, adică durerile de cap apar în mai mult de 15 zile pe lună, se manifestă la 1-3% dintre adulți. 

Durerile de cap sunt descrise ca o presiune sau o bandă dureroasă strânsă în jurul capului. Sunt cauzate fie de stres, fie de afecțiunile musculo-scheletice de la nivelul gâtului, iar postura greșită reprezintă un factor care contribuie la durere. 

Acest tip de cefalee durează, de obicei, câteva minute sau ore, dar, în unele cazuri, poate dura și zile. 

Migrena

Migrenele sunt dureri de cap severe, pulsatile, de obicei pe o singură parte a capului. 

Există mai multe tipuri de migrenă: 

  • Migrenă cu aură – aura este termenul medical folosit pentru a descrie simptomele neurologice ale migrenei, care sunt, de obicei, tulburări vizuale. Migrena cu aură are următoarele subtipuri: 1. Migrenă hemiplegică – aura este reprezentată prin slăbiciune musculară la nivelul unei jumătăți – stânga sau dreapta – a corpului; 2. Migrenă bazilară – este o formă particulară de migrenă cu aură; durerea de cap este însoțită de tulburări de vorbire, vertij, zgomote în urechi, vedere dublă;
  • Migrenă fără aură – aproximativ 70-90% dintre cei afectați experimentează migrena fără aură, potrivit Migrainetrust.org .
  • Migrenă cronică – în acest caz, durerea de cap care se manifestă mai mult de 15 zile pe lună, pe o durată de peste trei luni, în condițiile în care opt din cele minim 15 zile de dureri sunt dureri migrenoase;
  • Migrenă menstruală – afectează mai puțin de 10% dintre femei și e cauzată de nivelul scăzut de estrogen; apare în preajma menstruației;
  • Migrena abdominală – apare în general la copii (2%) și prezintă simptome precum durere acută în zona abdomenului, greață, vărsături, lipsa poftei de mâncare și aspect palid.

Migrena apare, de obicei, la pubertate și afectează persoanele de 35-45 de ani. E mai frecventă la femei decât la bărbați (raportul este de 2:1), este o afecțiune de durată și are atacuri recurente (episoade de durere care trec și revin), reprezintă o afecțiune a anumitor părți ale creierului care se ocupă de procesarea durerii. 

Cefaleea cluster

Cefaleea de tip cluster se manifestă prin dureri de cap foarte puternice, non-pulsatile, pe o parte a capului sau în spatele ochiului. De obicei, face ca ochii să lăcrimeze și produce congestie nazală sau rinoree (scurgeri nazale). Durerile pot avea loc în fiecare zi sau mai mult de o dată pe zi, pe durate îndelungate, care pot ajunge până la șase săptămâni. 

Cauza acestui tip de cefalee este necunoscută, dar ea este foarte rară (apare la una-două persoane din o mie), afectând, de obicei, bărbații cu vârste cuprinse între 20 și 40 de ani.  

Durerile de cap secundare

Durerile de cap secundare sunt cele cauzate de alte afecțiuni, precum encefalita, traumatismul cerebral, nevralgii, abuzul sau privarea de anumite substanțe (inclusiv medicamente, alcool și cafea), infecții, afecțiuni la nivelul articulației temporo-mandibulare (ATM), gâtului, ochilor, nasului, sinusurilor sau dinților.

Simptomele durerilor de cap primare

Simptome în caz de cefalee cauzată de tensiune:

  • Rigiditate la nivelul gâtului;
  • Durere surdă și deranjantă;
  • Sensibilitate la nivelul scalpului;
  • Rigiditatea a umerilor;
  • Senzația de presiune sau strânsoare de jur împrejurul capului, care se poate extinde spre lateral sau în spatele capului.

Simptome în caz de migrenă:

  • Senzație pulsatorie în cap;
  • Greață; 
  • Durere pe o singură parte a capului;
  • Sensibilitate la lumină și sunete;
  • Durere severă, care uneori poate împiedica persoana afectată să se concentreze sau să-și îndeplinească activitățile de zi cu zi;
  • Vărsături. 

Simptome în caz de cefalee cluster:

  • Durere în spatele ochilor, de obicei pe o singură parte;
  • Durerea este constantă sau pulsatorie;
  • Apare, de obicei, la o oră sau două după ce persoana afectată merge la culcare; 
  • Poate avea și alte simptome similare cu ale migrenei, dar nu provoacă greață. 

Principalele cauze pentru durerile de cap

Simptomele asociate durerilor de cap sunt cele care ajută medicul să pună un diagnostic, să determine cauza și să stabilească un tratament. Cele mai multe dureri de cap nu sunt cauzate de alte boli, dar unele pot fi generate de afecțiuni grave și care necesită îngrijire medicală de urgență.  

Durerile de cap sunt clasificate după cauze, de aceea sunt primare și secundare. 

Durerile de cap primare (cefaleea cauzată de tensiune, migrena și cefaleea cluster) sunt cauzate de hiperactivitate sau probleme legate de anumite structuri din creier care sunt sensibile la durere. Activitatea chimică din creier, nervii sau vasele de sânge de la nivelul capului sau mușchii capului și gâtului pot juca un rol în apariția durerilor de cap primare. Unele persoane sunt predispuse genetic să aibă dureri de cap. 

Unele dintre durerile de cap primare pot fi generate de anumiți factori care țin de stilul de viață, cum ar fi: consumul de alcool, în special de vin roșu, anumite alimente (cum ar fi carnea procesată care conține nitrați), lipsa somnului sau schimbări legate de somn, postura incorectă și stresul.

Durerile de cap secundare sunt, de fapt, simptome ale altor boli. Cauzele sunt extrem de numeroase, printre acestea aflându-se sinuzita acută, anevrismele cerebrale, tumorile cerebrale, deshidratarea, encefalita, infecții ale urechii sau dinților, meningita, atacurile de panică, toxoplasmoza și multe altele, inclusiv mahmureala.  

Diagnostic

La nivel mondial, numai o mică parte din persoanele care suferă de dureri de cap sunt diagnosticate de către un medic, anunță OMS. Aproximativ 50% dintre cei care prezintă dureri de cap se tratează acasă, fără să aibă vreun contact cu specialiști în medicină. 

În unele cazuri, durerile de cap pot fi simptome ale altor afecțiuni sau boli. Un medic poate stabili cauza apariției unei dureri de cap pe baza istoricului medical și al examenului clinic. 

Consultul ar trebui să includă o evaluare neurologică completă. Medicul poate cere realizarea unor teste suplimentare (de sânge, radiografii, tomografie computerizată (CT) sau rezonanță magnetică nucleară (RMN), dacă suspectează că o altă afecțiune cauzează durerile de cap. 

Durerile de cap. Prevenție și tratament

Prevenție

În cazul durerilor de cap, prevenția presupune odihnă, limitarea stresului, aplicarea de comprese reci, masajul tâmplelor și capului. Un stil de viață echilibrat – cu hidratare suficientă, alimentație sănătoasă, evitarea alcoolului și țigărilor, mișcare regulată, o postură corectă și somn suficient – poate fi de ajutor în evitarea durerilor de cap. 

Tratament

Tratamentul în caz de dureri de cap variază în funcție de cauza afecțiunii. Dacă este vorba despre o durere de cap secundară, atunci trebuie tratată boala inițială, care provoacă cefaleea.

Cum, cel mai adesea, durerile de cap nu sunt secundare, ci primare, ele pot fi tratate direct. Cel mai des se recomandă odihna și medicamentele care reduc durerea (aspirină, paracetamol sau ibuprofen). Medicul mai poate prescrie medicație preventivă, cum ar fi antidepresive triciclice, medicamente anti-epileptice, beta-blocante sau triptani (medicamente care mai sunt cunoscute şi ca agonişti ai receptorilor 5-HT). 

Controlul medical și stabilirea unui diagnostic corect sunt importante pentru că abuzul de medicamente împotriva durerii luate fără recomandarea unui specialist poate duce la reapariția durerilor.

Ai și tu o poveste? Ne-o poți trimite aici

Îți recomandăm să te uiți și la acest video despre sănătatea mintală

Căutare