Semnele abuzului emoțional: primele indicii în relația de cuplu și ce măsuri poți lua. Soluții de la specialiști

Semnele abuzului emoțional: primele indicii în relația de cuplu și ce măsuri poți lua. Soluții de la specialiști

E greu să identifici semnele abuzului emoțional, mai ales dacă ești într-o relație în care abuzul e la ordinea zilei și a devenit „normalitate“.

Prin intermediul formularului Spune-ți povestea și pe adresa redacției (contact@smartliving.ro) am primit mai multe povești ale unor victime provenite din familii în care abuzul, fie el fizic sau emoțional, era normalizat. Dacă în cazul abuzului fizic, de cele mai multe ori semnele sunt vizibile cu ochiul liber, abuzul emoțional este mult mai subtil. Atât de subtil, de fapt, încât de multe ori, victimele ajung să se întrebe: „Unde se termină conflictul/cearta și unde începe abuzul emoțional?“. După ce am primit un mesaj pe adresa redacției de la Doriana, în care ne adresa exact această întrebare, am stat de vorbă cu psihologi și cu reprezentanți ai asociațiilor care se ocupă de protecția victimelor abuzului, pentru a puncta mai clar care sunt semnele abuzului emoțional, ce înseamnă o relație abuzivă, dar și ce putem face în situația în care suntem victimele unei astfel de relații.

Abuzul emoțional poate afecta grav sănătatea emoțională și mintală, cu efecte care pot fi la fel de severe ca acelea ale abuzului fizic sau sexual. Consecințele sunt directe, pentru că poate declanșa depresia, dar poate genera și schimbări neurobiologice ample. De aceea, este esențial să identificăm semnele abuzului emoțional încă de la primele abateri ale partenerului și să căutăm acele soluții care ne ajută să ieșim dintr-o relație abuzivă.

În medie, o victimă revine la agresor de 5-9 ori înainte de a se desprinde definitiv

Maria* are 38 de ani, are doi copii și a fost căsătorită timp de 16 ani cu un soț abuziv. De-a lungul căsniciei a locuit cu socrii și cumnatul într-un mediu tensionat și violent, violența fiind alimentată și de consumul zilnic de alcool. Atât soțul, cât și ceilalți bărbați din familie provocau deseori conflicte, agresiunea fiind la ordinea zilei. Maria era continuu insultată, forțată să îndeplinească cerințe absurde și umilită în fața copiilor. Lovită constant peste față și cap, era obligată să se privească în oglindă în timp ce soțul ei îi adresa insulte. Abuzurile fizice și psihologice au avut un impact sever asupra copiilor: diagnosticată cu depresie, fiica Mariei a fost internată într-un spital de psihiatrie. Slăbită de puteri, Maria a găsit totuși energia să ceară ajutor și, după externarea fiicei sale, a locuit împreună cu cei doi copii într-un centru pentru victimele violenței domestice unde a obținut un ordin de protecție împotriva agresorului, ulterior finalizând procesul de divorț. 

*Cu scopul de a proteja victima, numele său a fost schimbat.

Am aflat despre povestea Mariei de la Carmen Nemeș, președinta ANAIS, asociație non-profit a cărei misiune este aceea de a oferi sprijin femeilor împotriva violenței domestice. Cu ajutorul ANAIS, Maria a reușit să-și refacă viața în siguranță, departe de abuz. 

„Această poveste, precum și multe altele, demonstrează atât forța femeilor de a depăși situațiile dificile, cât și faptul că sprijinul și accesul la resurse pot face diferența între a rămâne captiv într-o relație abuzivă și a-ți recăpăta libertatea și siguranța“, spune Carmen Nemeș.

Doar că drumul până la evadarea dintr-o relație abuzivă nu a fost ușor nici măcar pentru acele persoane care au reușit să iasă din relație de la prima încercare, în primul rând pentru că a face prima încercare este un pas foarte dificil când ești supus mai ales abuzului psihologic, emoțional. „Din experiența Asociației ANAIS, victimele care ne-au solicitat ajutor fie au reușit să iasă din relația abuzivă la prima încercare, fie au revenit de mai multe ori înainte de a lua decizia finală, sau au reușit să regleze dinamica putere-control din cuplu, îmbunătățindu-și astfel calitatea vieții. Studiile de specialitate arată că, în medie, o victimă revine la agresor de 5-9 ori înainte de a se desprinde definitiv“, mai spune Carmen Nemeș, președinta ANAIS (foto jos).

Din 2011, Asociația ANAIS a ajutat aproximativ 14.000 de victime ale violenței domestice să-și ia viața înapoi, în propriile mâini. În același timp, există și au existat și cazuri în care victimele rămân captive unor relații distructive, fie din cauza fricii, a lipsei sprijinului fie din cauza altor bariere sociale.

Ce este abuzul emoțional în cuplu. „În România, agresiunea în cuplu este privită cu indulgență, umor, justificată sau chiar aplaudată“

„A abuza emoțional pe cineva înseamnă a face anumite lucruri împotriva a ceea ce simte sau crede acea persoană, a obliga pe cineva să facă sau să fie așa cum vrei tu, fără să conteze că acest lucru îi provoacă celuilalt suferință“, explică psihologul Doina Badea pentru SmartLiving.ro.

Doar că, despre abuzul emoțional în cuplu vorbim mult mai puțin decât despre abuzul fizic, pentru că abuzul fizic are consecințe vizibile și este, implicit, mai ușor de dovedit. Abuzul emoțional poate provoca suferință și daune uriașe asupra sănătății fără neapărat să existe și abuz fizic, dar abuzul fizic se manifestă întotdeauna în tandem cu cel emoțional. „Numărul persoanelor afectate de abuz emoțional este mai mare decât al celor care suferă doar de abuz fizic. Asta pentru că abuzul fizic este precedat de cel psihologic – violența fizică nu poate exista fără presiunea psihică, pe când violența psihologică poate exista și fără de cea fizică“, detaliază Carmen Nemeș. 

„Violența psihologică este deseori invizibilă, dar la fel de devastatoare. Din experiența noastră, abuzul psihologic lasă urme adânci asupra victimelor, ducând la depresie, anxietate și scăderea stimei de sine. Deși nu există statistici exacte privind numărul victimelor abuzului psihologic, putem afirma cu certitudine că impactul acestuia asupra victimelor este cel puțin la fel de grav ca cel fizic.“

Carmen Nemeș, președinta ANAIS

De la începutul anului 2024, asociația ANAIS a primit peste 900 de apeluri și solicitări, dintre care, în majoritatea cazurilor, violența psihologică este prezentă.

„Din experiența noastră la ANAIS, putem spune că, deși nu există statistici oficiale care să arate amploarea fenomenului violenței domestice, atât fizice, cât și psihologice, în România, violența domestică este profund înrădăcinată în mentalul colectiv al țării noastre. Există o adevărată cultură a acestui fenomen, venită din trecut și manifestată prin proverbe, povești, cărți și filme în care agresiunea în cuplu este privită cu indulgență, umor, justificată sau chiar aplaudată ca o măsură sancționatorie împotriva soției sau copiilor. Aceasta a fost și este în continuare tolerată la toate nivelurile societății și în toate categoriile sociale, de la omul de rând până la profesori, preoți, medici etc.“, revine Carmen Nemeș, președinta ANAIS.

3 semne principale ale abuzului emoțional

Abuzul emoțional, o formă de comportament manipulativ, se manifestă în mare prin critică persistentă, umilire și neglijare emoțională. Astfel, dintre toate semnele care pot indica prezența abuzului emoțional/psihologic într-o relație, critica continuă este cea mai comună: agresorul își înjosește și umilește victima cu fiecare ocazie până la diminuarea și anularea completă a stimei de sine. Victimele pot interioriza mesajele negative sub forma unor sentimente de inutilitate și inadecvare cu efecte de lungă durată asupra sănătății mintale.

Iar atunci când victima a suferit abuzuri emoționale și în copilărie, rezistența psihologică este scăzută, ceea ce o face pe victimă și mai vulnerabilă în fața partenerului-agresor, au sugerat de-a lungul timpului numeroși psihologi. 

Un alt semn dominant al abuzului emoțional este manipularea, care implică adesea controlul comportamentelor ce subminează autonomia victimei, notează The National Domestic Violence Hotline. De exemplu, uneori agresorul o face pe victimă să se îndoiască de tot ceea ce crede sau sau simte.

„Din experiența mea, abuzul care implică manipulare și control subtil este cel mai greu de conștientizat. Acest tip de abuz emoțional poate părea inițial ca fiind grijă sau protecție, dar în realitate subminează autonomia și încrederea în sine a partenerului. Este crucial să identificăm aceste comportamente, deoarece ele afectează profund sănătatea psihică și emoțională“, explică și Yolanda Crețescu (foto jos), psiholog și psihoterapeut cu formare adleriană și fondatoarea DepreHub, un centru care oferă servicii de consiliere și terapie pentru prevenția, evaluarea, dignosticarea și tratamentul depresiei.

Neglijarea emoțională este, de asemenea, un indicator important al abuzului emoțional. Acest tip de neglijare se poate manifesta ca o lipsă de sprijin emoțional sau lipsă de afecțiune, făcând victima să se simtă izolată și neiubită. Într-un studiu ale cărui rezultate au fost publicate în 2021, mai mulți cercetători au subliniat că abuzul psihologic poate duce la tulburări de atașament și probleme de socializare, adesea exacerbate de neglijarea emoțională. Absența validării emoționale diminuează capacitatea victimei de a forma relații sănătoase sau de a face față stresului într-un mod eficient.

„Abuzul emoțional poate fi dificil de conștientizat, mai ales pentru că unele forme sunt subtile. Semnele pot include criticile constante, invalidarea emoțiilor, folosirea fricii pentru a controla comportamentele sau învinovățirea partenerului pentru propriile probleme. De asemenea, este esențial să înțelegem că uneori, cel care abuzează emoțional nu este conștient de propriile acțiuni.“

Yolanda Crețescu, psiholog

7 semne ale abuzului emoțional sau psihologic într-un cuplu identificate în urma interacțiunilor asociației ANAIS cu victimele:

abuz emoțional în cuplu - bărbatul controlează telefonul femeii
Controlul vieții personale prin verificarea periodică a telefonului poate fi un semn al abuzului emoțional în cuplu FOTO: Shutterstock
  • Izolarea victimei de prieteni și familie, limitându-i astfel sprijinul exterior.
  • Controlul excesiv asupra activităților zilnice, resurselor financiare sau deciziilor personale, însoțit de impunerea voinței agresorului.
  • Insulte constante și devalorizarea victimei prin utilizarea unui limbaj jignitor, umilitor și degradant.
  • Manipularea psihologică, care duce la stări de tensiune și suferință psihică intensă, făcând victima să se simtă neputincioasă și dependentă de agresor.
  • Agresorul folosește diverse tactici, cum ar fi: amenințările verbale, șantajul sau afișarea ostentativă a armelor, violența demonstrativă asupra obiectelor sau animalelor.
  • Supravegherea locuinței și controlul vieții personale, inclusiv acte de gelozie și urmărirea fără drept.
  • Comunicări abuzive prin apeluri telefonice frecvente, mesaje sau alte mijloace care creează teamă și tensiune.

Abuzul psihologic este adesea însoțit de alte forme de abuz, precum cel verbal, financiar, social, spiritual.

Victimele pot ajunge să dezvolte stări de anxietate extremă, să se simtă lipsite de valoare și, în cazuri grave, chiar să dezvolte sindromul de stres post-traumatic. Un semnal de alarmă poate fi sentimentul de neputință sau convingerea că nu se pot descurca fără agresor.

Ce se întâmplă când există abuz emoțional într-o relație

Relațiile în care există abuz emoțional au un specific al lor, care pleacă de la un dezechilibru de putere și tensiune permanentă. „În relațiile de cuplu, abuzul emoțional schimbă complet dinamica relației. Unul dintre parteneri controlează și manipulează, ceea ce subminează treptat sănătatea emoțională a celuilalt. Relațiile de acest tip sunt caracterizate printr-un dezechilibru de putere și o tensiune constantă. Pe termen lung, acest lucru poate duce la izolare socială, dependență emoțională și chiar simptome fizice de stres“, explică Yolanda Crețescu.

Se formează, astfel, două profiluri de parteneri: cel al abuzatorului și cel al victimei, cel care simte nevoia de control și cel care pune nevoile celorlalți mai presus de propriile nevoi. „De multe ori, persoanele care abuzează emoțional au ele însele traume nerezolvate și un control slab asupra propriilor emoții. Ele pot fi persoane care simt nevoia de a controla și de a domina pentru a compensa sentimente de nesiguranță. Pe de altă parte, victimele sunt deseori persoane empatice, care pun nevoile celorlalți înaintea propriilor nevoi și nu au limite clare în relațiile lor“, completează psihologul.

Consecințele abuzului psihologic asupra victimelor

semnele abuzului emoțional în cuplu. Bărbat arată cu degetul femeia
Folosirea fricii pentru a controla comportamentele sau învinovățirea partenerului pentru propriile probleme sunt semne ale abuzului emoțional în cuplu FOTO: Shutterstock

Așadar, abuzul emoțional cuprinde o serie de comportamente, inclusiv umilirea și amenințările, care pot provoca probleme semnificative de sănătate mintală, cum ar fi depresia, anxietatea și tulburarea de stres posttraumatic, dar și afecțiuni somatice. Iar consecințele abuzului emoțional sunt la fel de grave ca acelea ale abuzului fizic și sexual.

Într-un studiu realizat pe o perioadă de un an, în Vancouver, oamenii de știință au demonstrat că indivizii cu antecedente de abuz emoțional sufereau de durere cronică posttraumatică.

Cele mai frecvente urmări ale violenței psihologice identificate în urma interacțiunilor asociației ANAIS cu victimele sunt :

  • Pierderea stimei de sine – Victimele ajung să se perceapă ca fiind lipsite de valoare, incapabile să facă față vieții fără agresor și își pierd încrederea în propriile capacități.
  • Anxietatea cronică și depresia – Stările constante de tensiune și suferință psihică duc la tulburări de anxietate, episoade depresive majore și, în unele cazuri, chiar la sindromul de stres posttraumatic. Aceste tulburări afectează în mod semnificativ funcționarea de zi cu zi a victimei.
  • Izolare socială – Sub controlul agresorului, victima este de obicei izolată de familie și prieteni. Chiar și după încheierea relației abuzive, victima poate avea dificultăți în a relua relațiile sociale sau în a stabili noi conexiuni.
  • Probleme de sănătate fizică – Deși abuzul psihologic nu lasă urme fizice vizibile, stresul cronic poate provoca o gamă largă de probleme de sănătate fizică, inclusiv dureri cronice, insomnie, boli cardiovasculare și tulburări digestive.
  • Disfuncții la nivel profesional – Abuzul psihologic și controlul excesiv pot afecta performanțele profesionale ale victimei, ducând la dificultăți în menținerea unui loc de muncă sau chiar la pierderea capacității de a lucra. În multe cazuri, agresorul împiedică activitățile profesionale sau educaționale ale victimei, consolidându-i dependența emoțională.
  • Suicidul – În cazurile extreme, sentimentul de neputință, combinat cu stările de depresie și anxietate severă, poate duce la tentative de suicid, din cauza disperării și lipsei de soluții percepute.

„Consecințele abuzului psihologic nu se limitează doar la planul individual, ci afectează și interacțiunea socială, viața de familie și implicarea în societate. Persoanele abuzate se retrag adesea din viața socială de teamă că vor fi judecate sau respinse, ceea ce contribuie și mai mult la izolare și suferință psihică“, subliniază Carmen Nemeș.

Abuzul emoțional și depresia


Experiența din cabinet, dar și raportările primite de la cei care apelează la sprijinul DepreHUB, arată că există o legătură puternică între abuzul emoțional și apariția depresiei, mărturisește psihologul Yolanda Crețescu. „Abuzul emoțional afectează profund stima de sine, stabilitatea emoțională și percepția generală asupra vieții, ceea ce duce treptat la simptome de depresie. Aceste persoane se simt neputincioase, lipsite de valoare și izolate – factori principali în declanșarea depresiei.“

De asemenea, pentru că abuzul emoțional poate lua multe forme, așa cum am precizat deja, de la manipulare și control, până la invalidare constantă a sentimentelor, „din punct de vedere psihologic, persoanele abuzate ajung să se îndoiască de propria percepție și realitate, ceea ce le slăbește capacitatea de a se apăra sau de a căuta ajutor, mecanisme ce duc, în timp, la apariția anxietății și a depresiei“, subliniază psihoterapeutul.

Vindecarea în urma abuzului emoțional. Primii pași

Deși poate părea dificil de crezut, există vindecare după ce ai fost victima unui abuz emoțional, spun psihologii. Procesul este unul anevoios și cu multă instabilitate în toate ariile vieții.

„Primul pas este conștientizarea și acceptarea faptului că ești abuzat emoțional. Apoi, este esențial să începi să stabilești limite clare și să cauți suport – fie prin terapie, fie prin sprijinul unei rețele sociale solide. În mod ideal, ieșirea dintr-o astfel de situație necesită și înțelegerea propriilor vulnerabilități pentru a nu cădea din nou în capcana abuzului emoțional“, este sfatul Yolandei Crețescu.

Apoi, revine psiholoaga, „deși abuzul emoțional este extrem de dăunător, el poate reprezenta, paradoxal, o oportunitate de creștere personală. După ce o persoană își dă seama că este prinsă într-o relație abuzivă, poate începe procesul de vindecare, stabilindu-și limite sănătoase și lucrând la consolidarea stimei de sine. Este un proces dificil, dar unul care poate aduce evoluție personală“.

Unde poți găsi ajutor

Dacă nu găsești ajutor la familia de origine sau la prieteni și îți este dificil și să apelezi la psihoterapie, există alte câteva soluții care s-au dovedit utile pentru alte victime ale abuzului. Iată câteva dintre ele:

1. Aplicația mobilă Bright Sky RO, dezvoltată de Institutul de Cercetare şi Prevenire a Criminalităţii în colaborare cu Fundația Vodafone România, Asociația Necuvinte și Code for Romania: o poți descărca pe telefonul mobil în limbile română, engleză și maghiară pe terminale cu sistem de operare Android sau iOS, având și o variantă web pentru tabletă sau laptop. 

Poți avea acces la:

  • un test de aproximativ 3 minute care te va ajuta să îți dai seama dacă ești expus/ă riscului de abuz;
  • informații despre ce este și cum se manifestă violența domestică – toate tipurile de abuz, alte forme ale violenței de gen, inclusiv despre traficul de persoane,
  • recomandări în caz de abuz, măsuri de autoprotecție și instituții implicate în sprijinirea victimelor, pașii pe care trebuie să îi urmeze o victimă ca să se salveze, o hartă a serviciilor (de poliție, adăposturi, servicii de consiliere publice sau private) din fiecare zonă a țării, pentru un acces facil și rapid, măsuri ce pot fi adoptate pentru creșterea siguranței online și sfaturi utile legate de hărțuirea în spațiul public/privat și hărțuirea sexuală.

„Prin utilizarea aplicației, victimele sunt învățate cum să păstreze dovezi ale abuzurilor într-o adresă personală de mail pe care și-o vor atașa la această aplicație. Dezinstalarea aplicației nu va afecta dovezile, pentru că ele vor rămâne în adresa de mail, și vor putea fi utilizate atunci când victima va hotărî să acționeze împotriva agresorului“, explică reprezentanții Inspectoratului General al Poliției Române.

Aplicația este utilă potențialelor victime, membrilor de familie, prietenilor sau colegilor care vor să ajute o astfel de persoană abuzată. Este recomandată și specialiștilor în domeniu, deoarece cuprinde informații legislative actualizate, harta serviciilor și ghiduri.


„Până în prezent, 94.000 de persoane au descărcat aplicația Bright Sky RO pe telefon sau tabletă, iar în acest moment sunt 11.000 de utilizatori activi.“, informează Inspectoratul General al Poliției Române la solicitările SmartLiving.

Până în prezent, cele mai accesate secțiuni au fost ghidurile, în special cele prin care utilizatorii au aflat despre formele de abuz, chestionarul de evaluare a siguranței în relație și ghidul de siguranță în mediul online.

2. Asociația ANAIS: poți cere ajutor fie prin apelararea numărului de telefon 0736.380.879, fie prin trimiterea unui mesaj pe rețelele sociale, pe site-ul www.asociatia-anais.ro ori prin e-mail: contact@asociatia-anais.ro.

Poți avea acces la:

  • servicii de evaluare, consiliere psihologică și juridică,
  • asistență în obținerea ordinului de protecție,
  • referire către un adăpost, atunci când este cazul, gratuit.

În funcție de gravitatea cazului, reprezentanții asociației pot interveni pentru a asigura informarea și protecția necesară.

3. Asociația DepreHub: poți cere ajutor apelând 24 de ore din 24, 7 zile din 7, numărul de telefon 0374 456 420 (linie telefonică gratuită antidepresie pentru asigurarea de suport primar pentru depresie și anxietate).

Poți avea acces la:

  • evaluarea depresiei, consiliere și tratament online,
  • evaluarea anxietății, consiliere și tratament online,
  • consiliere, evaluare, diagnostic și intervenție face to face la sediul depreHUB (București) sau la sediul specialiștilor parteneri din țară,
  • servicii de nutriție, sport și terapii alternative adaptate patologiei depresive,
  • workshop-uri de conștientizare și prevenție a recidivei în depresie și anxietate,
  • grupuri de suport pentru depresie, anxietate, atacuri de panică,
  • program de consiliere psihologică gratuită pentru persoanele defavorizate financiar în lupta cu depresia.

Cum protejează statul victimele abuzului

Deși legislația ce reglementează prevenirea și combaterea abuzurilor de orice fel s-a îmbunătățit în ultimii ani, există încă o toleranță ridicată față de violența domestică, iar violența psihologică nu este tratată cu aceeași implicare ca abuzul fizic, trag un semnal de alarmă membrii ANAIS.

La nivel teoretic, legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice reglementează și sancționează abuzul fizic, psihologic, economic, sexual, social, spiritual și cibernetic în România. Aceasta definește violența domestică drept orice acțiune sau inacțiune care cauzează suferință într-un cadru familial sau între parteneri, chiar și după separare.

Legea prevede două mecanisme importante de protecție:

  • Ordinul de protecție provizoriu emis de poliție în urma unui apel la 112, valabil timp de 5 zile. Acesta poate impune evacuarea agresorului din locuința comună, reintegrarea victimei și copiilor în locuință, menținerea unei distanțe minime față de victimă, și chiar obligarea agresorului de a purta un sistem electronic de supraveghere.
  • Ordinul de protecție emis de instanța de judecată, care poate dura până la un an și poate include măsuri precum evacuarea permanentă a agresorului din locuința comună, limitarea contactului fizic sau telefonic și alte restricții care să asigure siguranța victimei și a copiilor.

De asemenea, începând cu data de 1 octombrie 2024, Inspectoratul General al Poliție Române a luat o altă măsură pentru protejarea victimelor abuzului fizic și emoțional, ca parte din Sistemul Informatic de Monitorizare Electronică: în urma sesizărilor victimelor abuzului, autoritățile pot impune monitorizarea și supravegherea automată a inculpaților prin dispozitive electronice, cu scopul de a preveni un eventual contact fizic între victimele abuzului fizic și emoțional și agresori, fără a dezvălui identitatea celor din urmă. Fără să fie o metodă de constrângere, această decizie va fi luată cu scopul de a eficientiza respectarea măsurilor prevăzute în cadrul procedurilor judiciare privind violența domestică.

Astfel, sistemul va fi operaționalizat în Alba, Arad, Argeș, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brăila, Buzău, Dâmbovița, Dolj, Gorj, Hunedoara, Ialomița, Maramureș, Olt, Suceava, Timiș și Tulcea.

Aceste reglementări sunt benefice și au contribuit semnificativ la protejarea victimelor, consideră președinta ANAIS, dar ar putea fi îmbunătățite prin:

  • implementare mai eficientă, pentru a asigura că ordinele de protecție sunt respectate în totalitate,
  • resurse suplimentare pentru sprijinirea victimelor, inclusiv adăposturi și consiliere psihologică,
  • educație și conștientizare la nivel național, pentru a combate cultura de toleranță față de violență.

Cea mai mare provocare la nivelul societății, în ceea ce privește abuzul de orice fel este cea legată de conștientizarea și schimbarea mentalității la nivelul autorităților și al societății în general.

„Ne confruntăm cu dificultăți în implementarea eficientă a măsurilor legale, și în formarea lucrătorilor direcți cu victimele, în vederea aplicării corecte și rapide a acestora. De multe ori, autoritățile nu intervin prompt, iar victimele nu primesc sprijinul necesar. În plus, există o cultură de blamare a victimei, ceea ce face și mai dificilă obținerea de ajutor pentru cei afectați.“

Carmen Nemeș, președinta ANAIS

Apoi, lipsa resurselor financiare este esențială: „Este nevoie de resurse recurente și constante pentru a putea oferi servicii adecvate de suport pentru victime, precum și pentru a menține furnizarea de servicii sociale de calitate, prin Centrul de consiliere. În același timp, și victimele au nevoie de un sprijin financiar sustenabil pentru a putea ieși din relațiile abuzive și a-și reconstrui viața“.

Pentru un sistem de protecție coerent și solid la nivel național, pot fi preluate exemple de bune practici din legislația Spaniei, unde există politici publice extinse pentru protejarea victimelor și programe de reabilitare pentru agresori (în Spania legea împotriva abuzului oferă numeroase drepturi victimelor: de la dreptul de a-și schimba programul de lucru sau de a se reloca georgrafic pentru a fi în siguranță, la suport financiar și alocarea de către stat a unui însoțitor în cazurile care impun o astfel de măsură).

Ai și tu o poveste? Ne-o poți trimite aici

Îți recomandăm să te uiți și la acest video despre sănătatea mintală

Căutare