Lista cu lucruri pe care să NU le faci, ca să ai mai mult timp: 4 moduri prin care să scapi de „boala timpului“
Dacă niciodată nu ai timp sau niciodată nu reușești să faci suficiente lucruri într-un timp dat, cel mai probabil suferi de „boala timpului“ care vine la pachet cu anxietate, vinovăție, epuizare. Un cerc al lipsei timpului din care nu mai ai scăpare – așa se simte goana constantă pe care o resimt mulți dintre noi, dar nu e totul pierdut, poți oricând schimba relația pe care o ai cu timpul. Am documentat mai jos 4 moduri prin care poți să ai mai mult timp pentru tine și pentru lucrurile de care ai nevoie (ne-au ajutat și pe noi).
„Nu mă pot liniști cu adevărat niciodată, nici măcar în weekend“, mi-a spus Laura în urmă cu câteva zile. „Chiar și când sunt liberă de la muncă, undeva în background stă lista cu to do-uri pe care nu le-am bifat. Pentru că nu am niciodată timp să fac ce îmi propun.“
Silvia simte că aleargă de colo-colo ca un pui rătăcit printre task-uri de la job, ce mai e de făcut prin casă, copii și încercarea de a trăi sănătos și de a mai avea, pe deasupra, și timp doar pentru ea. „În fiecare dimineață îmi propun să fac o mulțime de lucruri și în fiecare seară ajung în pat frustrată că nu reușesc să bifez decât foarte puține dintre ele.“ Andrei caută și el de mulți ani soluții la senzația de anxietate pe care o retrăiește la nesfârșit pentru că „fiecare săptămână trece prea repede pentru ce am de făcut“.
Cultura „stării de urgență“
Toți cei cu care am vorbit – și cel mai probabil foarte mulți dintre voi, cei care citiți acest articol –, suferă într-o formă sau alta de ceea ce unii cercetători au denumit „boala timpului“, copleșiți de listele interminabile cu sarcini de îndeplinit, jonglând între muncă, relații, sport, diete și alte responsabilități.
Această stare de urgență continuă alimentează sentimente de vinovăție, epuizare, senzația că nu faci destul, oricât ai face. Obsesia productivității (mai mult, mai repede, mai bine), hustle culture (promovarea efortului constant și al sacrificiului personal), multitasking (tehnologia amplifică așteptările privind disponibilitatea permanentă, rapiditatea răspunsurilor, fluxul continuu de informații și cerințe), realitatea filtrată a rețelelor de socializare (senzația că întotdeauna alții fac mai bine, trăiesc mai frumos, călătoresc mai mult, sunt mai „realizați“) sunt o parte dintre cauzele „bolii timpului“. Pe termen lung, pot să apară probleme și mai serioase, precum burnout sau epuizare fizică și emoțională, epuizare digitală, sacrificiu personal, criza identității, anxietate, sindromul impostorului.
Trăim într-o cultură globală a performanței unde succesul este măsurat prin productivitate, eficiență, viteză de reacție și capacitate de invenție, realizări vizibile. Suntem încurajați să maximizăm fiecare minut al existenței noastre nu numai profesional, dar și personal, ca să stoarcem cât mai mult din viața pe care o trăim. Însăși fericirea a devenit o presiune!
Suntem stimulați să acumulăm rezultate și să demonstrăm constant progres nu numai în raport cu ceilalți oameni, dar mai nou și în raport cu inteligența artificială (AI), roboți și alte mașinării. Performanța a devenit parte din identitatea noastră personală: suntem mereu în competiție cu ceva din exterior sau cu noi înșine.
Tehnologia – de la mașini, trenuri, avioane până la telefon și internet –, face ca totul să se miște mai repede.
Trăim într-o lume care nu se oprește niciodată, nici măcar în perioadele de „liniște“, cum sunt sărbătorile sau vacanțele. Alergăm constant după ceva anume, de la succes profesional la relația perfectă la destinația de vacanță cea mai „instagramabilă“, dorindu-ne să controlăm fiecare aspect al vieții noastre și în mod paradoxal având constant senzația că nu avem niciun fel de control. Toate fenomenele naturale, uneori chiar și cele mai puțin periculoase, au devenit „stări de urgență“.
Expresia „boala timpului“ („time sickness“) a fost folosită pentru prima oară de dr. Larry Dossy în cartea „Space, Time & Medicine“ (1982) pentru a descrie stresul și potențialele consecințe asupra sănătății cauzate de convingerea că timpul trece mult prea repede și că niciodată nu reușim să facem suficient din ce ne-am dori.
Un val de anxietate m-a cuprins doar trasând, succint, un fel de portret al lumii în care trăim. Cât despre „boala timpului“, o am de foarte mult timp. Mai avem vreo șansă? Mai avem, spun psihologii, având ca bază cercetările profunde pe care le-au realizat, menționează psihologul Mark Travers pentru publicația Forbes. Mai mult, se conturează o contracultură „slow living“ prin care unii oameni încearcă să recupereze controlul asupra timpului lor și să prioritizeze sensul în detrimentul suprasolicitării.
Poți începe și tu cu următoarele 4 metode care te vor ajuta să îți cultivi echilibrul și liniștea într-o lume „fără timp“.
1 Nu mai încerca să lupți cu timpul
O analiză din 2022 arată că stresul prelungit și epuizarea cresc semnificativ riscul de anxietate și depresie, rata burnoutului ajungând până la 74% în mediile cu presiune ridicată. Deși studiul s-a concentrat pe profesori, reflectă o problemă mai amplă –presiunea neîncetată de „a ține pasul“ afectează profund sănătatea mintală și fizică.
În esență, „boala timpului“ este senzația copleșitoare că viața îți scapă printre degete într-o cursă pe care nu o poți câștiga niciodată.
Totuși, timpul nu este un adversar cu care trebuie să intri într-o competiție – este o resursă pe care o poți folosi cu intenție. Problema reală nu este neapărat cât timp ai, ci cum te raportezi la el, cum te gândești la el. Când încetezi să mai vezi timpul ca pe un inamic, îți poți schimba perspectiva: de exemplu, în loc să înghesui cât mai multe sarcini într-o zi, poți începe să prioritizezi ceea ce contează cu adevărat. În loc să te zbați să ții pasul, poți încerca să renunți la vinovăția inutilă și să îți aliniezi timpul cu lucrurile care îți aduc sens și împlinire, cel puțin atât cât poți în contextul tău profesional, economic, familial.
În prima ediție a conferinței ReFericirea, organizată anual de SmartLiving.ro, aceasta a fost una dintre întrebările care s-au repetat: cum facem să punem în echilibru toate lucrurile pe care „le avem de făcut“? „Aud constant că e important să mănânc bine, să dorm bine, să am relații OK cu soțul/iubitul, cu copiii, cu prietenii apropiați, să mai și citesc, să mă pun la curent cu toate. Cum fac să le echilibrez? Că dacă stai să calculezi timpul, îți vei da seama că 24 de ore într-o zi nu sunt suficiente ca tu să poți să mănânci mese sănătoase, să ți le și gătești, să le faci pe toate celelalte și să mai ai și timp pentru tine…“, a întrebat cineva din public.
NU trebuie să mănânci în fiecare zi alt fel de mâncare sănătoasă
Psihologul Yolanda Crețescu, fondatoarea depreHUB, invitată la acea conferință, a răspuns cu un exemplu personal. În pandemie, într-o perioadă în care profesional era suprasolicitată și după mai multe probleme și în plan personal, a suferit de depresie.
„Ar trebui să vedem depresia ca pe o soluție pe care corpul nostru ne-o produce la probleme pe care poate nu conștientizăm că le avem. Depresia te scoate din priză. Deci sigur ai un cablu și o priză! Dacă «ai timp» să te îmbolnăvești și să stai la pat înseamnă că în mod cert ai fi avut timp pentru tine înainte de a te îmbolnăvi. Dacă intri în depresie și nu mai poți să faci nimic din ce făceai înainte, o să vezi că nu-i cad dinții copilului dacă nu-l speli tu corect, nici partenerul tău n-a pățit nimic dacă a mai preluat din sarcinile tale, nici jobul n-a dispărut, nici șeful nu s-a supărat, colegii n-au fost atât de copleșiți… Deci se poate. Am nevoie să mă pun pe mine mai pe primul plan! N-a zis nimeni că trebuie să mâncăm doar ciorbă de perișoare, cu sarmale și tort făcut cu fructele din curtea bunicii. Acum sunt tot felul de soluții de mâncare sănătoasă ușor și rapid de preparat pentru zilele când simți că lipsa timpului te copleșește. În viață, sunt două mari calități care te ajută să fii bine: să fii flexibil și adaptabil. Când nu ești flexibil și nu ești adaptabil, ești în boală. Din nefericire, trăim în societatea lui «trebuie» de când ne naștem: trebuie să fim buni și la matematică, și la sport, să fim și buni, și cuminți, să facem ordine, trebuie să n-o supărăm pe mama, pe bunica… TREBUIE! Păi atunci, trebuie și ciorbă de perișoară și de burtă și de toate felurile, alt fel în fiecare zi pentru nu-știu-cine. Și normal că ajungi să nu ai timp!“
Yolanda Crețescu, psiholog
Iată și un exemplu de personalitate care a învățat cum să facă economie de timp și energie și, în același timp să mănânce sănătos și echilibrat. Legendarul cineast David Lynch, regizorul unor filme emblematice, ca Eraserhead, The Elephant Man, Twin Peaks, Mullholand Drive, povestea într-un interviu ce mănâncă zi de zi la prânz: o salată cu ton, roșii, brânză feta și ulei de măsline. Iar la cină: bucăți de pui cu broccoli și puțin sos de soia (cu excepția zilelor când e nevoit să călătorească și să fie mai flexibil). Lynch era preocupat de propria sănătate, dar, în același timp, voia să rămână concentrat asupra activității sale, iar alegerea aceluiași fel de mâncare echilibrat nutrițional la fiecare prânz îi oferea un confort în acest sens.
Iată câteva idei care te pot ajuta să-ți schimbi percepția despre timp:
- Nu măsura timpul în productivitate. Valoarea ta nu este definită de cât de multe lucruri reușești să bifezi într-o zi. Concentrează-te pe momente semnificative, nu doar pe sarcini îndeplinite. La sfârșitul fiecărei zile, în loc să dai scroll pe rețelele sociale, notează într-un jurnal una sau două experiențe care ți-au adus bucurie autentică sau conexiune – poate fi chiar și numai o pauză de cafea liniștită, o conversație cu un prieten sau câteva minute în care ai respirat profund.
- Renunță la „cronologia perfectă.“ În loc să respecți termene stricte la job sau pentru obiective personale, creează „ferestre de timp“ flexibile pentru a le atinge. Scrie un obiectiv important și stabilește câțiva pași mici, realiști, pentru a ajunge acolo. Permite-ți să adaptezi planul dacă viața ia o turnură neașteptată.
- Renunță și la „mâncătorii de timp“: persoane din anturajul tău care îți influențează negativ starea de spirit sau chiar prieteni cu care nu mai ai prea multe lucruri în comun; evenimente sau activități în locuri care nu-ți aduc bucurie (zile de naștere, nunți, botezuri etc.). Poate să ți se pară o măsură radicală, însă în perioadele aglomerate, e bine să faci economie de energie și să ți-o canalizezi mai ales în zona activităților care-ți aduc bucurie.
Următorul pas este să înveți cum să protejezi echilibrul creat, așa încât să nu te lași distras de multitudinea de factori din jur.
2 Gestionează-ți atenția, nu doar timpul
Notificări pe laptop, tabletă, smartphone și smartwatch – în același timp sau succesiv, în timp ce încerci să te concentrezi pe o sarcină la birou. Ca să ai succes, trebuie să fii multitasking. Încerci să le faci pe toate și asta îți oferă, pe moment, impresia că ești productiv, că bifezi multe lucruri într-un timp scurt – când, de fapt, ce faci este doar să îți fragmentezi atenția și să prelungești timpul necesar ca să duci la îndeplinire o sarcină după standardele tale.
Dr. Sophie Leroy, cercetătoare și profesoară recunoscută la nivel internațional, a introdus conceptul de „reziduu de atenție“ sau „distragere reziduală“, referindu-se la dificultatea de a ne concentra pe o nouă sarcină atunci când o parte din mintea noastră este încă blocată în cea anterioară. Într-un studiu publicat în Organization Science (2018), Leroy și echipa sa au descoperit că, atunci când oamenii știu că trebuie să revină la o sarcină neterminată sub presiunea timpului reziduul de atenție le afectează negativ capacitatea de concentrare.
Totuși, cercetarea a arătat și că utilizarea unui plan de reluare rapidă (ready-to-resume) – reflectarea și planificarea scurtă a întoarcerii la sarcina neterminată – poate reduce acest efect și îmbunătăți performanța generală.
Când totul și toată lumea îți solicită atenția, iată câteva strategii pentru a o recăpăta:
- Concentrează-te pe un singur lucru odată. E OK să fii multitasking, dar e și mai OK ca, mai ales în perioadele în care te simți copleșit de presiunea timpului, să prioritizezi, să te concentrezi pe cel mai important lucru și să spui politicos NU celorlalte sarcini care vin către tine. O altă soluție ar fi ca, atunci când lucrezi, să închizi paginile web care nu-ți folosesc pentru îndeplinirea sarcinii curente, să oprești notificările și să creezi astfel perioade mai lungi de timp fără distrageri.
- Folosește „planul de reluare rapidă“. Înainte de a schimba task-ul, ia-ți câteva secunde pentru a nota unde ai rămas. Acest obicei eliberează spațiu mental, reduce reziduul de atenție și te ajută să te reconectezi mai ușor când revii la activitatea respectivă.
- Stabilește reguli pentru eventualii factori perturbatori. Identifică principalele întreruperi – notificările de pe telefon, zgomotul de fundal etc. – și creează reguli clare. Stabilește-ți orele fără ecrane sau sesiuni de „muncă profundă“, când te vei concentra fără întreruperi.
- Acordă-ți timp de tranziție. Când treci de la o activitate la alta, oprește-te un moment pentru a-ți reseta mintea. Practică exerciții de respirație profundă, întinde-te sau meditează scurt înainte de a trece la următoarea sarcină.
Când îți gestionezi atenția, în loc să reacționezi constant la distrageri, de fapt îți creezi claritate mentală, reduci stresul și îți lărgești percepția asupra timpului. Dar „boala timpului“ nu este doar despre ce alegi să faci, ci și despre cum trăiești timpul.
3 Încetinește și bucură-te de prezent
Când ești mereu în goană spre următoarea sarcină, îți răpești șansa de a experimenta viața așa cum se întâmplă de fapt. Cu alte cuvinte, percepția timpului se dilată atunci când ești pe deplin conectat la prezent, în loc să te îngrijorezi că nu ai suficient timp.
Un studiu publicat în Mindfulness (2017) a demonstrat că atenția conștientă asupra momentului prezent (denumită „mindfulness dispozițional“) și savurarea experiențelor pozitive contribuie împreună la creșterea emoțiilor pozitive zilnice și la îmbunătățirea sănătății psihice.
Pe parcursul a nouă săptămâni, participanții care au raportat un nivel ridicat de mindfulness și delectare au experimentat mai multe emoții pozitive, mai puține simptome depresive și o satisfacție generală mai mare în viață.
Încetinirea ritmului nu înseamnă să ignori responsabilitățile sau să renunți la obiective, nu înseamnă nici că ești leneș sau încet. Înseamnă să cultivi ceea ce psihologii numesc „timp din abundență“ – senzația că ai suficient spațiu mintal și flexibilitate pentru a te bucura de experiențele tale, în loc să le traversezi în fugă.
Prin pauze intenționate pentru a aprecia momentele de zi cu zi – chiar și cele aparent banale – poți diminua sentimentul constant de urgență și poți readuce echilibrul în viața ta.
Cum să încetinești și să te bucuri de prezent:
- Permite-ți „micro-momente” de mindfulness. Nu ai nevoie de o oră întreagă de meditație pentru a te reseta. Oprește-te 60 de secunde pentru a te concentra pe respirație, a observa ce te înconjoară sau a simți căldura unei cești de cafea în mâini. Aceste pauze mici și intenționate te pot ajuta să te recentrezi pe parcursul zilei.
- Folosește-ți simțurile. Fie că iei masa sau te plimbi, direcționează-ți atenția spre imagini, sunete, texturi și mirosuri. Această conștientizare senzorială îți ancorează mintea în prezent și reduce impulsul de a „derula rapid“ prin experiențele tale.
- Bucură-te de micile reușite. La sfârșitul fiecărei zile, reflectează asupra unei realizări sau a unui moment de bucurie – poate fi o sesiune de brainstorming productivă, o conversație profundă sau o pauză bine meritată. Recunoscând aceste momente, îți antrenezi mintea să aprecieze ceea ce ai, în loc să se concentreze pe ceea ce lipsește. Astfel îți cultivi recunoștința.
- Creează pauze intenționate. Programează „bule“ de timp între sarcini sau întâlniri – chiar și cinci minute pentru a te întinde, a bea un pahar cu apă sau a ieși la aer. Aceste intervale scurte te ajută să eviți senzația de goană permanentă și să abordezi fiecare activitate cu mai mult calm și mai multă eficiență.
Prin încetinirea conștientă și ancorarea în prezent, nu vei scăpa doar de boala timpului, dar vei descoperi că viața este mai bogată atunci când nu mai alergi contra cronometru, concluzionează psihologul Mark Travers.
4 Mergi pe via negativa
Arthur C. Brooks, autor și profesor la Universitatea Harvard, vorbește în rubrica sa în cadrul publicației The Atlantic, despre lista lucrurilor pe care să NU le faci, ca să ai mai mult timp și să fii mai fericit: Make a To-Don’t List.
„Una dintre abordările filozofice din antichitate, via negativa, ar putea fi aplicată în prezent, în perioadele când te simți blocat, mai ales dacă nu reușești să îndeplinești obiectivele pe care ți le-ai propus. Via negativa este, în esență, despre a recunoaște că, atunci când ești blocat și nu știi care e calea cea bună înainte, ai putea să reușești dacă te concentrezi pe ceea ce știi sigur că e greșit. Dacă te simți compleșit – să zicem în relație sau la job – și nu știi exact ce să faci ca să-ți fie mai bine, via negativa poate fi exact abordarea de care ai nevoie“, spune profesorul Brooks.
Nu înseamnă că ești o persoană negativistă dacă îți întocmești o listă cu lucruri pe care să NU le (mai) faci: de exemplu, să nu te mai întâlnești cu prietenii toxici, să nu mai verifici seara înainte de culcare rețelele sociale.
„În cercetările mele, le cer participanților să facă o listă cu lucrurile care le displac cel mai mult în viața socială și profesională. Majoritatea spun că detestă sentimentul că sunt întotdeauna pe fugă: nu au timp să aibă o conversație cu sens cu prietenii sau cu colegii în pauza de prânz, nu reușesc să ajungă la sală sau, dacă ajung, se grăbesc apoi să mai bifeze ceva de pe lista de lucruri de făcut, pentru că altfel ajung în criză de timp. Apoi le propun să se gândească la o zi sau la o săptămână când nu mai trebuie să facă toate aceste lucruri, când pot pur și simplu să elimine balastul din activitățile zilnice și să dedice mai mult timp activităților care chiar le fac plăcere“, mai explică Brooks.
O altă abordare propusă de profesorul Brooks este neti-neti, o expresie în sanscrită care înseamnă „nu asta, nu asta“. E vorba despre a scrie pe o listă lucrurile care nu te reprezintă cu adevărat, de exemplu cariera, banii, aspectul fizic, impactul tău în social media. Apoi, în fiecare zi, să-ți spui lucrurile care NU ești: „Nu sunt (introdu aici meseria ta, jobul tău)“, „Nu sunt nici conturile mele“. „Astfel, ai putea ajunge în timp să descoperi și cine ești cu adevărat“, conchide Arthur Brooks.
Timpul fizic și timpul minții
Suntem deja în februarie?! Nu doar ce ne-am stresat cu cadourile de Crăciun? Senzația că timpul trece din ce în ce mai repede mai are o cauză, spune Adrian Bejan, profesor de inginerie mecanică la Duke University, Carolina de Nord, și autor al cărții „Time and Beauty: Why Time Flies And Beauty Never Dies“. „Timpul fizic nu este timpul minții. Timpul pe care îl percepi nu este același cu timpul perceput de altă persoană.”
O explicație a acestui fenomen ține de fiziologie. Îți amintești cum, în copilărie, vacanțele de vară păreau interminabile în timp ce după-amiezile erau leneșe și nu mai venea odată ora să te întâlnești cu prietenii tăi?
Pe măsură ce înaintăm în vârstă, „creierul primește mai puține imagini decât era antrenat să primească în tinerețe”, susține Bejan. Viteza cu care procesăm informațiile vizuale încetinește odată cu trecerea anilor; pe măsură ce rețelele de neuroni din creier devin mai mari și mai complexe, semnalele electrice trebuie să parcurgă distanțe mai mari, ceea ce duce la o procesare mai lentă a informațiilor. Rezultatul? Percepem mai puține „cadre pe secundă“ pe măsură ce îmbătrânim, ceea ce face ca timpul să pară că trece mai repede. Este ca o carte animată (cu imagini secvențiale): cu cât sunt mai puține imagini, cu atât mai rapid ajungem la final.
„Oamenii sunt adesea surprinși de cât de multe își amintesc din zilele care, în copilărie, păreau să dureze o veșnicie. Nu este vorba că experiențele lor erau neapărat mai profunde sau mai semnificative, ci doar că erau procesate într-un ritm accelerat.“
Adrian Bejan, profesor de inginerie mecanică
Încearcă lucruri noi
Creierul este programat să rețină experiențele noi, mai spune Bejan, acesta fiind un alt motiv pentru care timpul pare mai mult în tinerețe – iar când suntem tineri, trăim experiențe noi aproape tot timpul. Apoi, pe măsură ce îmbătrânim, acumulăm din ce în ce mai puține experiențe noi în fiecare an. Acest lucru se întâmplă, în parte, pentru că, pe măsură ce trăim mai multe, rămân tot mai puține lucruri noi de descoperit. O altă cauză este însăși natura umană: odată cu vârsta, tindem să ne blocăm în vechile obiceiuri, devenim prea confortabili cu ceea ce ne este familiar și evităm provocările sau noutățile. Chiar și încercarea unui preparat alimentar nou poate părea un efort prea mare când am făcut de zeci de ori anumite feluri de mâncare despre care știm sigur că ne ies gustoase, ale căror rețete le știm pe de rost.
Când repetăm aceleași activități, săptămână de săptămână, nu oferim creierului nimic nou și memorabil de reținut. Dacă nu creăm amintiri proaspete, săptămânile se contopesc în luni, iar lunile în ani, fără nimic care să le diferențieze. Practic, timpul se contractă.
Pe de altă parte, când ne amintim o perioadă plină de evenimente, aceasta „pare că se întinde și că timpul durează mai mult“, explică Cindy Lustig, profesoară de psihologie la Universitatea din Michigan pentru publicația Independent. Rutina este dușmanul timpului; schimbarea lucrurilor – fie că alegem un alt drum spre magazin, ne aventurăm într-un hobby nou sau explorăm un gen muzical diferit – ar putea fi cheia pentru a face fiecare an să pară mai lung, în loc să ne uităm în urmă la o succesiune tot mai neclară de amintiri.
„Încetinește puțin ritmul, forțează-te să încerci lucruri noi ca să ieși din rutină. Fă-ți surprize. Experimentează. Ai auzit o glumă bună? Spune-o mai departe! Ai o idee nouă? Fă ceva. Creează ceva. Exprimă-te.”
Adrian Bejan, profesor de inginerie mecanică
„Niciunul dintre noi nu știe cât timp are, dar interesant este că avem un control destul de mare asupra modului în care trăim acel timp”, completează Lustig. Dacă ne petrecem timpul regretând greșelile trecutului sau îngrijorându-ne pentru viitor, ratăm cel mai important moment al vieții noastre: prezentul.
Ceasul social și beneficiile din viitor
Becca Rashid, reporter al publicației The Atlantic și Ian Bogost, autor și designer de jocuri video, examinează și ei relația pe care o avem cu timpul și cum îl putem revendica, în cadrul podcastului How to Keep Time. Cei doi discută cu cercetători în științe sociale, autori, filozofi și fizicieni pentru a afla mai multe despre timp și gestionarea lui.
Becca și Ian amintesc despre conceptul de „Ceas social“ („Social Clock“). Un fel de orar invizibil care ne spune ce trebuie să facem în diferite etape ale vieții noastre, având în spate realitatea că timpul este finit (timpul este singura resursă complet neregenerabilă din Univers). Tocmai de aceea, unii dintre noi suferă de cronofobie – teama patologică de timp.
În acest context pare aproape imposibil să nu devenim compulsivi în exploatarea fiecărui minut pe care îl avem la dispoziție; a sta degeaba în cele mai multe culturi din lume echivalează cu „a pierde timpul“. Iar cultura în care trăim ne vinde un fel de fantezie că la un moment dat, în câteva zile, săptămâni, vom ajunge acolo unde trebuie, undeva în top. Devenim mai eficienți și, totuși, la finalul zilei simțim că aveam nevoie de mai mult timp.
Becca Rashid dă ca exemplu propria anxietate pe care o resimte când așteaptă dimineața autobuzul: simte că ar trebui să răspundă la emailuri/mesaje sau să sune pe cineva „ca să nu piardă timpul“. Becca așteaptă autobuzul în fiecare dimineață aproximativ 4 minute. Doar 4 minute în care nu poate aștepta pur și simplu.
Soluția poate fi, spune invitatul lor, Oliver Burkeman, jurnalist și autorul cărții „4000 de săptămâni. Time management pentru muritori“: să nu alergi nebunește după timp, ci să ajungi la timp; să accepți că nu există soluții magice care să dilate timpul, astfel încât să poți să bifezi și mai multe sarcini. Când încercăm să folosim timpul profund implicați într-un plan pentru a deveni cineva anume, pentru a obține ceva anume, maximizând fiecare moment, suntem prizonierii ideii capitaliste conform căreia singurul beneficiu real este motivația profitului focalizat mereu în viitor. A defini totul din „acum“ prin ceva mult mai important care va veni „mai târziu“. Doar că, de cele mai multe ori, asta înseamnă să ratezi viața.
Învață de la copii
„Spunem «nu e timp», trebuie să te miști acum, să îți umpli viața cu multe activități ca să simți că trăiești. Dar dacă ne uităm la copii – lor le vine natural: să fie prezenți, și mai puțin să fie eficienți. Da, timpul este finit, dar acesta nu este un motiv să te grăbești, să cuprinzi totul într-o zi sau într-o viață. Este, de fapt, un motiv să te bucuri de timpul pe care îl ai, să fii acolo pentru timpul pe care îl ai, să te bucuri de el. Plus că nimeni nu ar trebui să facă mai mult decât poate“, mai spune Oliver Burkeman.
Este foarte dificil să tolerăm „pierderea timpului“, mai explică autorul, de aceea trebuie să accepți că la început se simte foarte neplăcut, un disconfort care se menține o perioadă, cel puțin până ți se reconfigurează așteptările.
„Dacă sunt prin casă cu soția, cu copilul, este foarte ușor să cad în plasa de a planifica următorul pas, de a ne pregăti pentru a doua zi. Dar să mergi pur și simplu la o plimbare, să vizitezi ceva, să te uiți la un film, să fii atent la simțurile tale și nu la gândurile tale, să întreții o relație cu cineva, toate acestea te pot ajuta să evadezi din tiparul de gândire instrumentalistă. Să găsești un sens în timpul prezent, în accepțiunea modernă, constă de fapt în a pierde timpul“, crede Oliver Burkeman.
Tehnologia va continua să se dezvolte, productivitatea va continua să fie cerința cea mai aprigă, competiția va continua să ne definească, lumea nu își va încetini ritmul – dar tu poți alege cum îți trăiești timpul. Alegând să îți gestionezi atenția, să încetinești și să prioritizezi ceea ce contează cu adevărat (cât poți de mult), vei redobândi controlul asupra timpului tău și vei descoperi mai multă armonie în fiecare zi.
- Citește și: Ce putem face pentru a diminua stresul la muncă
