Otita: tipuri, simptome și metode de tratament

12 informații esențiale despre otită și despre tratamentul durerilor de urechi

Durerile de urechi cauzate de otită pot fi insuportabile, dar nu numai durerea este un semnal de alarmă. De fapt, în unele situații, dispariția durerii poate indica faptul că otita s-a complicat.

Otita este o infecție la nivelul urechii, de cauză bacteriană, fungică sau virală, care provoacă dureri și disconfort. Atunci când nu este tratată la timp, poate determina apariția complicațiilor pe termen lung. Tocmai de aceea, este important să știm care sunt tipurile de otită, cum se manifestă și cum o putem trata corespunzător.

Dr. Răzvan Andrei Niculescu, medic specialist ORL în cadrul clinicii LEM Medical, ne-a explicat cum se manifestă fiecare tip de otită și ce metode de tratament sunt cele mai eficiente.

1. Ce este otita și de câte tipuri este

otita-tipuri-simptome-si-metode-de-tratament anatomia urechii

Otita externă este o inflamație a tegumentului conductului auditiv extern, determinată de prezența unor germeni, bacterii sau fungi.

Otita medie este, în general, un termen folosit pentru a defini mai multe boli. Reprezintă cea mai frecventă formă de otită și se întâlnește mai ales la copii. Poate fi de cauză bacteriană sau virală și este localizată la nivelul urechii medii.“

Dr. Răzvan Andrei Niculescu, medic specialist ORL

Otita medie poate fi, potrivit medicului, de mai multe feluri:

  • otită medie acută (congestivă, seroasă, supurată);
  • otită medie cronică (neinfectată, supurată, ostomastodită colesteatomatoasă);
  • otită medie seroasă;
  • otită internă.

2. Ce simptome duc cu gândul la otită

Medicul ORL precizează că, în funcție de tipul de otită, semnele și manifestările pot fi diferite.

„În cazul otitei externe, cea mai importantă manifestare este durerea, care este spontană sau la atingere, la presare ori atunci când tragi de pavilionul urechii. Durerea este importantă, iar pavilionul și conductul auditiv extern sunt îngustate. Odată cu acestea, se manifestă și semnele inflamației: căldură locală și uneori scurgeri de lichid din conductul auditiv, împreună cu pruritul (mâncărimea).“

Dr. Răzvan Andrei Niculescu, medic specialist ORL

Otita externă, poze

otita-tipuri-simptome-si-metode-de-tratament otita externă
Așa arată inflamația tegumentului în otita externă. Pavilionul și conductul adutiv extern sunt îngustate
Uneori, otita externă se manifestă și prin scurgeri de lichid din conductul auditiv FOTOGRAFII: Shutterstock

Otita medie, fiind de mai multe tipuri, la rândul ei, se poate manifesta diferit. Specialistul enumeră câteva dintre simptomele fiecărui tip în parte:

  • Otita medie acută congestivă: apar congestia și înroșirea timpanului. Se manifestă, de obicei, cu durere și cu scăderea graduală a auzului.
  • Otita medie acută seroasă: apare o serozitate, un lichid limpede în urechea medie din cauza presiunii negative. Se manifestă prin scăderea acuității auditive și prin durere intermitentă.
  • Otita medie acută faza presupurativă și supurată: serozitatea din căsuța timpanului se transformă într-un lichid purulent, infectat. Simultan, pacientul devine febril. Timpanul se bombează și durerea din ureche devine foarte puternică. La un moment dat, timpanul se poate perfora, secreția purulentă se exteriorizează în conduct, și durerea dispare.
  • Otita medie cronică neinfecțioasă: reprezintă fază cronică a otitei medii acute, când timpanul este perforat. Principalul simptom al pacientului este scăderea auzului.
  • Otita medie cronică supurată: se manifestă prin secreții supurative cronice ce duc la scăderea auzului.
  • Otomastoidita cronică colesteatomatoasă: în urechea medie se dezvoltă o tumoră benignă cu capacitate de distrugere a structurilor osoase învecinate (asemănătoare cariei dentare). Poate duce la complicații precum meningita, paralizia facială etc.
  • Otita medie seroasă cronică: este o boală a urechii medii care se manifestă prin scăderea auzului (senzație de ureche înfundată) care persistă mai mult de 2-3 luni. Este provocată de acumularea de fluid în cutia timpanică.

Când inflamația sau infecția afectează urechea internă, apar și alte simptome. Otita internă, cunoscută și sub numele de labirintită, se caracterizează prin inflamarea urechii interne, a labirintului urechii. Se manifestă prin amețeală și tinitus (zgomote în urechi).

3. Otita, simptome alarmante care ar trebui să te trimită la un consult ORL

„Oricare dintre simptome necesită vizita la medicul ORL-ist. Principalele simptome generale de otită constau în durere la nivelul urechii (otalgie), senzație de ureche înfundată (congestie), mâncărime (prurit), febră.“

Dr. Răzvan Andrei Niculescu, medic specialist ORL

În cazul adulților, otita este însoțită de următoarele simptome:

  • durere, chiar durere pulsatilă,
  • scăderea auzului prin senzație de ureche înfundată,
  • secreții la nivelul urechii,
  • țiuit în ureche (tinitus).

Află ce alte cauze poate avea pierderea auzului.

Otita la copii este însoțită de următoarele semne și simptome:

  • durere,
  • atingerea urechii în mod constant,
  • lipsa poftei de mâncare,
  • febră,
  • secreții la nivelul urechii,
  • tulburări de somn și agitație.

Citește aici care ar putea fi alte cauze ale durerii de ureche și ce ai de făcut.

4. Otita la copii, greu de diagnosticat

„Diagnosticul poate fi greu de stabilit la copiii mici, pentru că uneori, simptomele lipsesc, canalul auditiv extern este mic și poate exista un dop de ceară care face imposibilă analiza timpanului.“

Dr. Răzvan Andrei Niculescu, medic specialist ORL

Pentru diagnosticare e necesară, în primul rând, anamneza pacientului. Medicul este informat cu privire la istoricul medical, modificările recente, manifestările apărute și la obiceiurile zilnice.

Apoi, examenul cu videootoscopul sau otomicroscopul este prima etapă a diagnosticului. Astfel poate fi vizualizată membrana timpanică (normală, retractată sau bombată), culoarea (galben, gri-cenușiu, roz, roșu sau albastru), transparența și mobilitatea sa.

Pentru confirmarea diagnosticului se poate folosi impedansmetria (timpanograma), o metodă simplă, rapidă și fără durere, prin care se testează mobilitatea timpanului, presiunea din urechea medie și se poate examina dacă există sau nu serozitate în căsuța timpanului.

Analizele medicale de laborator constau în analize de sânge (hemoleucogramă), care contribuie la identificarea unei posibile infecții în organism.

„Valoarea crescută a numărului de leucocite sau proteina C reactivă crescută indică o infecție activă. În cazul complicațiilor sunt necesare investigații radioimagistice: RMN sau CT.”

Dr. Răzvan Andrei Niculescu, medic specialist ORL

Află de aici 8 informații esențiale despre RMN și citește aici cum să te pregătești pentru un computer tomograf (CT).

5. Poate fi provocată inclusiv de bețișoarele de urechi

Cauzele de apariție a otitei includ, potrivit specialistului ORL, următorii factori:

  • Infecția urechii este provocată de mai multe tipuri de agenți patogeni, principalii implicați fiind: Streptococcus pneumoniae, Haemophilus influenzae și Moraxella catarrhalis.
  • Disfuncția trompei lui Eustachio (blocarea comunicării dintre urechea medie și nazofaringe).
  • Vârsta: copiii sub 2 ani sunt mai predispuși la otite din cauza sistemului imunitar încă fragil, a anatomiei trompei lui Eustachio (mai scurtă și orizontală, favorizând astfel migrarea microbilor din nazofaringe spre urechea medie).
  • Inflamația: viroze respiratorii repetate, sinuzite.
  • Factori anatomici: vegetații adenoide (polipi), deviația de sept, anomalii maxilofaciale (palatoschizis – despicătura vălului palatin), hipertrofie de cornete nazale.
  • Factori non-individuali: copiii din colectivitate (aceștia răcesc des, iar infecțiile pot migra către ureche), sugarii care nu sunt hrăniți la sân, factorii din mediu (frig, umezeală, fum de țigară).
  • Folosirea în exces a bețișoarelor de urechi (ceara are proprietăți fungistatice – de oprire a dezvoltării ciupercilor), spălatul excesiv în urechi, dopurile de urechi, căștile de la telefon care produc leziuni minore la nivelul pielii, favorizând pătrunderea bacteriilor.
  • Unele boli metabolice: de exemplu, modificările provocate de diabet.
  • Reacțiile alergice.
  • Scăderea imunității.

6. Otita este contagioasă în anumite situații

„Otita nu este o afecțiune contagioasă, însă factorii favorizanți ai acesteia pot fi de natură contagioasă. Spre exemplu, virozele, afecțiuni ce pot duce la inflamarea și infecția urechii, sunt foarte contagioase. Virusurile și bacteriile care pot crea condițiile favorabile pentru dezvoltarea otitei se transmit pe calea aerosolilor: prin tuse, vorbire sau contact direct.“

Dr. Răzvan Andrei Niculescu, medic specialist ORL

7. Otită, tratament

Tratamentul cu medicamente durează 7-10 zile și este de primă linie, potrivit medicului. Acesta constă în tratamentul simptomatic și în tratamentul cauzei. Când cauza infecției este de natură bacteriană, se apelează uneori la antibiotice.

„Tratamentul medicamentos include administrarea de antalgice (medicamente care calmează durerea), antipiretice (medicamente care scad febra), aspirarea secrețiilor otice, împreună cu soluții locale (antibiotice sau antalgice), dar și meșă din tifon în conductul auditiv.“

Dr. Răzvan Andrei Niculescu, medic specialist ORL

8. Picături pentru otită, necesare în cazul congestiei nazale

În ceea ce privește tratamentul adresat congestiei (infamației) mucoasei nazale și secrețiilor din nazofaringe, acesta este important să fie realizat cât mai repede pentru a asigura permeabilitatea trompei lui Eustachio și, astfel, aerarea căsuței timpanului.

În acest scop se utilizează picături nazale cu substanțe vasoconstrictoare, antiseptice nazale și tratamentul cu aerosoli cu diverse substanțe active.


„Pacienții care nu răspund la tratamentul medicamentos (rezistența la antibiotice, deficiențe imune etc.) necesită tratament chirurgical. Este vorba despre timpanotomie (miringotomie), care reprezintă puncția timpanului în scopul eliminării secreției purulente din cutia timpanului. Sub anestezie locală, procedura se efectuează fără dificultate, iar perioada de vindecare a timpanul este scurtă. Se poate opta pentru montarea unui tub de dren (tub aerator transtimpanal-T-tube sau diabolo).“

Dr. Răzvan Andrei Niculescu, medic specialist ORL

De asemenea, medicul subliniază că este foarte important, în formele cronice sau recidivante, dar și pentru prevenirea unor noi episoade, tratamentul bolilor favorizante: tratamentul alergiilor, adenoidectomia (operație de polipi), cura sinuzitei, tratamentul deviației de sept sau al hipertrofiei cornetelor nazale.

9. Antibiotic, doar când otita este de cauză bacteriană

Tratamentul antibiotic trebuie să fie eficient împotriva celor trei tipuri principale de bacterii menționate anterior.

„Antibioticul de primă intenție este amoxicilina sau se pot prescrie asocieri de amoxicilină cu inhibitori de beta-lactamază (acid clavulanic). Urmează cefalosporinele de generația a doua sau mai mare și macrolidele (azitromicina). Tratamentul antibiotic este necesar în majoritatea cazurilor de otită medie acută, otită medie cronică, otită medie seroasă și otită suprainfectată.“

Dr. Răzvan Andrei Niculescu, medic specialist ORL

10. Tratament pentru otită la copii. Doza trebuie ajustată în funcție de vârstă

Tratamentul otitei la copil trebuie adaptat vârstei copilului și este asemănător cu cel al adultului. Constă în tratament medicamentos oral, local și, în anumite cazuri, aerosoli.

„Tratamentul otitei la copii presupune și manevre locale de aspirație. În cazurile în care apare rezistența la antibiotic și există o hipoacuzie de trasmisie mai mare de 25 de decibeli sau simptome persistente de peste 3 luni, se va opta pentru intervenția chirurgicală care constă în miringotomie cu plasarea unui aerator transtimpanal.“

Dr. Răzvan Andrei Niculescu, medic specialist ORL

Factorii care indică tratamentul chirurgical sunt, potrivit medicului:

  • otita medie bilaterală cu scăderea auzului bilateral,
  • deficit semnificativ de limbaj,
  • senzația de ureche înfundată,
  • retracția membranei timpanice,
  • alergii la antibiotice,
  • persistența otitiei medii mai mult de 3 luni.

11. Otita poate duce la meningită și pareză facială

Dr. Răzvan Andrei Niculescu atrage atenția asupra posibilelor complicații ale otitei. Afecțiunea poate duce la:

  • perforația timpanului (în formele supurate) și retracții ale timpanului;
  • hipoacuzie (fiind principala cauză de pierdere a auzului);
  • timpanoscleroză (plăci de calcar pe timpan sau pe oscioarele urechii), care duce la scăderea auzului;
  • otomastoidită (constă în migrarea infecției din cutia timpanică spre mastoidă, osul din spatele urechii);
  • meningită, abcese intracraniene;
  • pareză facială;
  • labirintită (infecția urechii interne).

12. Otita, tratament acasă. Remedii naturiste eficiente versus remedii periculoase

În cazul în care nu putem ajunge la medicul ORL-ist, există câteva metode naturale prin care poți atenua disconfortul provocat de otită. O metodă care scade intensitatea durerii este încălzirea unui săculeț cu sare și aplicarea lui la nivelul urechii.

„Pe piață există tot felul de uleiuri cu extract de ierburi, eucalipt, cimbru, usturoi etc., pentru instilații auriculare, care calmează durerea și reduc inflamația, dar nu se pot folosi decât dacă medicul ORL-ist constată că timpanul este integru.“

Dr. Răzvan Andrei Niculescu, medic specialist ORL

Ai și tu o poveste? Ne-o poți trimite aici

Îți recomandăm să te uiți și la acest video despre sănătatea mintală

Căutare