E sănătos să bei lapte crud? Beneficii versus riscuri
Este foarte important ca temperatura laptelui crud să ajungă la 4 grade Celsius într-un interval de două ore după ce a fost muls FOTO: Shutterstock
Consumul de lapte crud poate avea unele beneficii nutriționale, cum ar fi conținutul mai bogat în substanțe nutritive și bacterii benefice, dar prezintă, în același timp, riscuri semnificative de contaminare bacteriană sau virală. Aceste riscuri pot duce la intoxicații alimentare grave și afecta în special copiii, femeile însărcinate și persoanele cu sistemul imunitar slăbit.
Pentru a minimiza riscurile pe care le presupune consumul de lapte crud, este esențial să respectăm măsuri stricte de igienă alimentară, să obținem lapte de la surse de încredere și să-l depozităm și să-l consumăm în mod corespunzător. Alegerea de a consuma lapte crud ar trebui făcută cu precauție, având în vedere că siguranța oferită de laptele pasteurizat sau UHT este mai mare și că beneficiile nutriționale ale laptelui crud nu depășesc riscurile.
Consumul de lapte crud: beneficii versus riscuri
„Laptele crud este, în general, laptele care nu a fost supus procesului de pasteurizare sau UHT (Ultra-High Temperature) și este adesea promovat ca având mai multe beneficii nutriționale și de sănătate. Cu adevărat, laptele crud are un conținut nutrițional mai bogat și conține bacterii benefice, precum probioticele, care pot susține sistemul imunitar și digestia.“
– Dr. Oana Sinișteanu, medic primar de medicină de familie și consilier metabolic balance
Medicul precizează că un mare dezavantaj al laptelui crud îl reprezintă riscul de contaminare bacteriană, cu bacterii precum Salmonella și Escherichia coli. Deși poate avea un gust mai bun, fiind mai dulce, laptele crud cumpărat de la piață, de la producători neautorizați poate fi periculos pentru copii, femei însărcinate și persoane cu sistemul imunitar slăbit. Vânzarea și distribuția de lapte crud sunt atent monitorizate în multe țări din cauza acestor riscuri.
Consumul de lapte crud poate implica riscuri de contaminare bacteriană, care pot duce la intoxicații alimentare grave, cu simptome precum febră, vărsături și diaree. Bacteriile pot ajunge în lapte în foarte multe moduri, prin contaminare directă de la animal sau prin manipulare incorectă (lipsa igienei mâinilor sau a echipamentelor).
Pentru a reduce aceste riscuri, este important să obțineți lapte crud de la surse de încredere, să depozitați laptele la temperaturi adecvate imediat după muls – nu mai mult de 6°C până la consum sau până la procesarea termică, potrivit European Dairy Association – și să îl consumați cât mai repede posibil.
„Pentru cei cu sistemul imunitar slăbit, copii sau femei însărcinate, se recomandă evitarea laptelui crud și optarea pentru variante pasteurizate, pentru a minimiza riscul de intoxicații alimentare. Sfatul meu este să fierbeți bine laptele înainte de consum, indiferent de sursa de proveniență.“
Dr. Oana Sinișteanu, medic primar de medicină de familie și consilier metabolic balance
Află de aici care e adevărul din spatele miturilor despre consumul de lapte.
Ce presupune procesul de pasteurizare a laptelui
Procesul de pasteurizare a laptelui este o tehnică de tratare termică pentru a distruge bacteriile dăunătoare și pentru a-i prelungi durata de depozitare, fără a afecta semnificativ calitatea nutrițională și gustul.
Există mai multe metode principale de pasteurizare, care diferă în funcție de țară. În Europa, pasteurizarea se face în două moduri, potrivit Comisiei Europene:
- Pasteurizare la temperatură scăzută – Long Temperature Long Time, LTLT, (denumită și pasteurizare lactică): laptele este încălzit la aproximativ 63°C timp de 30 de minute, apoi este răcit rapid.
- Pasteurizare la temperatură înaltă – High Temperature Short Time, HTST: laptele este încălzit la aproximativ 72°C timp de 15-20 de secunde, după care este răcit rapid.
Citește aici despre intoleranța la lactoză: cum scapi de problema care afectează 3 din 4 adulți.
Ce înseamnă lapte UHT
Principala diferență între laptele pasteurizat și cel UHT este temperatura la care este supus în timpul procesului de tratare termică și, în consecință, durata de valabilitate. Laptele pasteurizat are o durată de valabilitate mai scurtă, dar păstrează mai bine gustul și substanțele nutritive. Laptele UHT are o durată de valabilitate mai lungă, dar poate avea un gust și o compoziție nutrițională puțin modificate.
Procesul UHT (Ultra-High Temperature) implică încălzirea laptelui la temperaturi mult mai ridicate, în general la aproximativ 135°C până la 150°C, timp de câteva secunde. Această temperatură înaltă distruge o gamă mai largă de bacterii și microorganisme, ceea ce face laptele UHT să aibă o valabilitate mult mai lungă, de luni sau chiar mai mult.
Cu toate acestea, UHT poate afecta gustul și compoziția nutrițională a laptelui. De obicei, laptele UHT este cel care poate fi pus la vânzare pe rafturile magazinelor, nefiind nevoie să fie refrigerat până la deschiderea ambalajului.
Laptele crud conține mai mulți nutrienți?
Din punct de vedere al compoziției nutriționale, laptele crud și laptele pasteurizat sunt relativ similare, dar există și câteva diferențe. Medicul menționează că laptele crud poate conține cantități mai mari de enzime probiotice și bacterii benefice, grăsimi, proteine, calciu, fier, potasiu, vitamina A și Vitamina B2. Pasteurizarea laptelui reduce aproximativ 20%-30% din aceste elemente.
Cu toate acestea, diferențele în compoziție sunt în general mici, iar avantajul nutrițional adus de laptele crud nu depășește siguranța pe care o oferă laptele pasteurizat. Bineînțeles, calitatea laptelui pasteurizat diferă în funcție de mai mulți factori, de la calitatea furajelor cu care sunt hrănite animalele până la tipul de procesare și de ambalare.
Consumul de lapte crud poate aduce unele beneficii pentru sistemul imunitar și sănătatea generală datorită prezenței bacteriilor benefice și a nutrienților mai bine conservați. Probioticele din laptele crud pot ajuta la menținerea sau refacerea microbiomului tractului digestiv, iar micronutrienții și vitaminele pot contribui la consolidarea sistemului imunitar.
Risc de contaminare cu bacterii și virusuri periculoase
„Este important de menționat că nu există dovezi solide care să susțină în mod concludent aceste beneficii, iar consumul de lapte crud poate avea și riscuri asociate. Decizia de a consuma lapte crud ar trebui luată cu precauție.“
Dr. Oana Sinișteanu, medic primar de medicină de familie și consilier metabolic balance
Laptele crud prezintă un risc semnificativ de contaminare bacteriană sau virală, fiind un mediu propice pentru dezvoltarea oricăror microorganisme. Bacterii precum E. coli, Salmonella, Brucella, Listeria monocytogenes se pot găsi în mediul în care a fost produs laptele, și pot ajunge în lapte prin manipularea necorespunzătoare a acestuia și a echipamentelor utilizate în colectare și procesare. Dacă alegeți să consumați lapte crud, sfatul medicului este să vă asigurați că obțineți lapte de la surse de încredere care respectă regulamentele de igienă și siguranță alimentară.
Un aspect important este temperatura la care este depozitat laptele crud imediat după mult: acesta trebuie să ajungă la o temperatură între 4°C și 6°C într-un interval de două ore după ce a fost muls. De asemenea, este esențial să se acorde o atenție deosebită temperaturii la care a fost transportat laptele crud – nu mai mult de 10°C.
De asemenea, specialistul precizează că nu există diferențe semnificative între laptele crud și laptele pasteurizat în ceea ce privește absorbția nutrienților la nivel digestiv. În general, compoziția nutrițională a acestor două tipuri de lapte este similară. Nutrienții importanți, cum ar fi proteinele, grăsimile, carbohidrații, vitaminele și mineralele, sunt în principal păstrați în timpul pasteurizării.
Cum minimizezi riscurile asociate consumului de lapte crud
„Copiii mici, femeile însărcinate, persoanele cu sistemul imunitar slăbit, persoanele în vârstă, persoanele cu afecțiuni medicale cronice, persoanele cu alergii la lapte sau alte alimente ar trebui să nu consume deloc lapte crud. Practic, toți medicii și structurile de reglementare naționale și internaționale susțin consumul exclusiv de lapte și produse lactate pasteurizate.”
Dr. Oana Sinișteanu, medic primar de medicină de familie și consilier metabolic balance
Dacă doriți să consumați lapte crud și pentru a minimiza riscul de toxiinfecție alimentară se recomandă urmarea unor măsuri stricte de igienă alimentară. În primul rând, asigurați-vă că animalele de la care obțineți laptele sunt sănătoase și că mediul în care sunt ținute este curat și igienizat. Urmăriți procesul de colectare și manipulare a laptelui pentru a observa dacă se utilizează recipiente curate și sterilizate și dacă laptele este răcit imediat după colectare la o temperatură de aproximativ 4°C.
La domiciliu, utilizați recipiente de stocare sigure, cum ar fi sticle de sticlă sau recipiente din oțel inoxidabil, care pot fi curățate și dezinfectate eficient, etichetați fiecare recipient cu data colectării pentru a urmări termenul de valabilitate și consumați laptele crud cât mai repede posibil. Verificați laptele în mod regulat pentru a detecta semne de deteriorare sau contaminare. Dacă observați schimbări în aspect sau miros, ar trebui să aruncați laptele.
Este important să rețineți că, deși aceste măsuri pot ajuta la minimizarea riscului de contaminare, nu elimină complet riscul. Consumul de lapte crud rămâne asociat cu anumite riscuri pentru sănătate și ar trebui abordat cu precauție, în special de către copii și femei însărcinate.
