Lapte de migdale, de ovăz, de nuci, de soia, de cânepă. 5 rețete

Laptele vegetal făcut în casă. Lapte de migdale, de ovăz, de nuci, de soia, de cânepă. 5 rețete rapide la blender

Lapte de migdale, de ovăz, de nuci, de soia sau de cânepă. Mai bine spus, „lapte” cu ghilimele, fiind vorba de o băutură vegetală cu aspect de lapte. Sunt considerate alternative viabile la laptele de vacă în contextul anumitor diete, vegan, intoleranță la lactoză, dar nu numai. Ele se pot face foarte ușor și acasă, fapt care le crește calitatea, dar presupune și economii considerabile.

Lapte de migdale, de ovăz, de nuci, de soia sau de cânepă. Conform normativelor UE, e vorba de băuturi vegetale asemănătoare laptelui animal. Le găsim sub diferite denumiri care exclud cuvântul ”lapte”. La fel este și cazul ”brânzeturilor” vegetale, ”untului”, ”iaurtului etc. Dacă nu sunt folosite în context comercial, limbajul gastronomic tolerează cumva la limită folosirea acestor termeni. Indiferent de cum le numim în viața cotidiană, ele au calitatea că pot asigura o băutură cu multe calități nutriționale ca alternativă la laptele animal. De asemenea, orice lapte vegetal poate fi folosit și în diferite rețete, dulci sau sărate, în locul laptelui obișnuit. De exemplu, orez cu lapte de migdale, fulgi de cocos și miere. Sau cremă din lapte de nuci cu banane și ciocolată rasă sau cacao.

Diferența față de variantele cumpărate din comerț, în afară de preț, este dată de calitate: laptele vegetal din comerț conține un procent mic de extras și mult zahăr și aditivi. Însă, uneori sunt adăugate vitamine.

Cum procedăm ca să facem un lapte vegetal

Pentru orice fel de lapte vegetal făcut în casă avem nevoie de un blender. Sau, ca altenativă mai economică, un mixer vertical. Procedeul general este că alimentul din care vrem să obținem băutura vegetală trebuie amestecat cu apă. Apoi, se trece totul prin mixer, se filtrează și se dă un plus de gust dacă e cazul.

Ceea ce rămâne după filtrare nu se irosește, nu se aruncă: este vorba de pulpă vegetală care conține încă nutrienți. Se poate folosi în creme, în supe, sosuri, compoziții de clătite sau alte dulciuri, direct pe pâine sau în iaurt. Cât despre gustul a ceea ce obținem, un mic adaos de zahăr, puțin sirop de arțar, agave, miere sau stevia și un strop de sare îl completează. În funcție de cum urmează să îl folosim, îi mai putem adăuga eventual aromă de vanilie, de scorțișoară, de lămâie etc. Tot ca îndulcitor, putem adăuga în apă înainte de a procesa totul puțină pastă de curmale sau un fruct foarte bine mărunțit; alternativ, o lingură de stafide clătite înainte.

Cum eliminăm eventualele probleme digestive

Înainte de a trece la rețetele propriu zise este de clarificat pe cât posibil o dilemă a nutriționiștilor. Fructele și semințele oleaginoase cât trebuie ținute în prealabil în apă? Este obligatorie această etapă? Cât timp? Care e diferența?

Ținute în apă, fructele oleaginoase, cerealele și leguminoasele, își amplifică valoarea nutritivă și devin mai ușor digerabile – sunt distruse în acest proces substanțele care împiedică să fie pe deplin  digerate și metabolizate. Mai exact, acidul fitic și fitații, componente care pot îngreuna digestia și cauza balonări, crampe; mai mult, acești compuși pot împiedica absorbția fierului, zincului și cuprului. Prin ținerea fructelor oleaginoase în apă, o mare parte din efectele prezenței fitaților se pierd.

Totuși, explică nutriționiștii, nu este neapărat necesară acestă etapă. Și fructele înmuiate, și cele uscate, reușesc să aducă un aport important de nutrienți, cu atât mai mult cu cât sunt consumate împreună cu alte alimente. Când nu există o indicație anume într-un sens sau altul recomandarea de bun simț este să alternăm cele două variante. Adică să mâncăm și fructe oleaginoase înmuiate, și uscate, în stare naturală.

Cum se țin la înmuiat fructele oleaginoase

În cazul în care vrem să eliminăm fitații, fie că le consumăm ca atare, fie că vrem să facem lapte vegetal, metoda general recomandată este următoarea:  

-așezăm nucile, migdalele, alunele etc într-un bol de sticlă sau de ceramică

-adăugăm apă ușor călduță cât să le acopere bine

-adăugăm câte o linguriță rasă de sare la fiecare 150 de grame de fructe (proporțional, în funcție de ce cantitate vrem să ținem în apă) – sarea are rolul de a activa enzimele care neutralizează acidul fitic

-adăugăm câteva picături de suc de lămâie sau oțet – acizii împiedică acidul fitic să se lege de minerale, prin urmare evităm ca el să le împiedice absorbția

-acoperim cu un șervețel textil sau de hârtie și lăsăm așa 8-12 h, vara la frigider

-scurgem apa, clătim, scurgem din nou

Astfel înmuiate, fructele oleaginoase umezite trebuie consumate rapid – se pot ține la frigider maxim 48h într-un vas în care pot respira. În cazul în care vrem să obținem un lapte vegetal din fulgi de cereale, nu este necesară înmuierea.

Rețete de lapte vegetal rapide și cu rezultat garantat

Iată mai jos o serie de rețete rapide și extrem de simple pentru diferite tipuri de lapte vegetal. Reprezintă rezultatul experienței mele personale și au la bază fructe ținute la înmuiat în apă o noapte. Am pus la punct cantitățile folosite mizând pe un punct de echilibru între gust, consistență și buget, dat fiind că nu sunt alimente foarte economice.

Se pot face și din fructe care nu au fost ținute în apă, dacă ne-a venit în ultima clipă ideea; având însă în minte faptul că laptele obținut poate da ușoare probleme de digestie.

Se păstrează la frigider nu mai mult de patru zile, în recipient de sticlă sterilizat și închis etanș.

1. Lapte de migdale făcut în casă

Este cel mai fin și delicat lapte vegetal, dar are un nivel caloric deloc de neglijat – circa 50 kcal la 100g. Totodată, plantațiile de migdale au devenit tot mai controversate din motive de nesustenabilitate. Ceea ce ar trebui să genereze un consum echilibrat.

Se pretează la a fi consumat dimineața cu fulgi de cereale, de cocos, fructe, dar este și o băutură excelentă vara, rece.

  • 150-200 g migdale curățate de coajă
  • 1 l apă
  • 1 lingură miere
  • sare
  • suc de lămâie/oțet alb

Se țin migdalele în apă cu o linguriță de sare și câteva picături de suc de lămâie sau oțet. Se lasă acoperite peste noapte încât să respire. Nu este necesar ca migdalele să fie curățate de coaja subțire, dacă au coajă.

A doua zi se scurg, se clătesc și împreună cu 1 l de apă se trec prin blender. Acesta trebuie acționat făcând mici pauze pentru a împiedica încălzirea excesivă a alimentelor prin căldura transmisă de motor.

Când am ajuns la consistența dorită – migdalele trebuie să fie cât mai bine mărunțite – se strecoară printr-o strecurătoare cât mai fină.

Se adaugă o lingură de îndulcitor după preferințe și 1 g de sare.

2. Lapte de ovăz din fulgi făcut în casă

Laptele de ovăz este cel mai dietetic lapte vegetal, având puține calorii dar multe substanțe nutritive. Totodată, este cel mai sustenabil lapte vegetal.

  • 150 g fulgi de ovăz
  • 1 l apă
  • miere sau un alt îndulcitor, circa 1 lingură
  • 1 g sare
  • cacao sau scorțișoară sau altă aromă

Se amestecă fulgii cu apa, se trec foarte rapid prin blender și se filtrează. La final se adaugă și partea de gust, amestecând bine.

3. Lapte de nuci făcut în casă

Nucile sunt unul dintre fructele oleaginoase cu cele mai multe calități nutrivite. Totodată, un produs autohton de care merită să profităm, mai ales că laptele obținut este unul dintre cele mai aromate.

  • 100-120 g miez  de nucă
  • 1 l apă
  • îndulcitor după preferințe
  • 1 g sare

Se procedează ca la migdale, ținând nucile în apă o noapte.

4. Lapte de soia făcut în casă

Soia este un aliment care stârnește în general controverse pentru că influențează echilibrul hormonal; însă, ”laptele” obținut din ea este considerat a fi neproblematic în condițiile unui consum limitat, ba chiar benefic în anumite condiții. Totodată, este și el una dintre cele mai sustenabile alternative la lapte, având și continutul cel mai ridicat de proteine dintre toate băuturile vegetale tip lapte. Recomandarea este de a folosi soia biologică, și nu din cea modificată genetic.

  • 100 g soia
  • 1 l apă
  • 1 lingură zahăr brun
  • 1 g sare

Boabele de soia se țin în apă toată noaptea, cu puțină sare.

A doua zi se scurg și se trec prin blender împreună cu apa.

Pulpa obținută se fierbe la foc mic: atenție la spuma care se formează, exact ca și la laptele de vacă ajuns la punctul de fierbere. Se fierbe la foc mic circa un sfert de oră.

Se filtrează printr-o sită foarte fină, eventual creând ceva presiune pentru a facilita scurgerea.

Pastea reziduală de la soia se numește okara, din limba japoneză, unde se consumă în mod tradițional soia și alte leguminoase. Se poate folosi pentru a face hamburgeri vegetali.

5. Lapte de cânepă făcut în casă

Este laptele vegetal care vine din urmă ca o concurență serioasă la celelalte. Și asta  pentru că nu conține colesterol dar are un important nivel de proteine și un gust ieșit din comun.

În cazul semințelor de cânepă nu avem o problemă cu fitații, deci nu e cazul de a fi ținute în apă ore lungi. Este totuși nevoie de circa 2 h pentru a optimiza extracția.

  • 100 g semințe de cânepă crude
  • 1 l apă
  • 1g sare
  • 1 lingură zahăr brun sau de cocos

După 2h de ținut cele 100 g de semințe de cânepă la înmuiat în cantitatea de 1l de apă, trecem totul prin blender.

Când s-au mărunțit bine semințele, se filtrează și se aromatizează, dând apoi sticla la frigider.

Alte tipuri de lapte vegetal mai puțin practicate sunt laptele de orez, sărac nutrițional, de hrișcă, cu aromă specifică, de alune, nuci caju sau cocos, toate relativ calorice.

Îți recomandăm și

SPUNE-ȚI POVESTEA »
Căutare