Kombucha e bună pentru digestie și pentru inimă, dar nu e pentru toată lumea
Kombucha, o băutură fermentată folosită de mii de ani, a devenit extrem de populară în ultimul timp datorită potențialelor beneficii pentru sănătate. Kombucha are efecte similare cu ale ceaiului verde și poate proteja împotriva afecțiunilor precum diabetul și cancerul. De asemenea, conține probiotice, care pot susține sănătatea florei intestinale.
Consumul de kombucha poate cauza și neplăceri, cum ar fi balonarea și disconfortul abdominal. De asemenea, există riscul să fermenteze excesiv, ceea ce poate duce la producția de alcool sau niveluri ridicate de acid acetic.
”Kombucha este o băutură fermentată pe bază de ceai negru, zahăr, drojdie de bere și diferite tipuri de bacterii probiotice. Este fermentată între 7 și 30 de zile și are un gust specific, similar oțetului și ușor acidulată. Conține și o cantitate mică de alcool, de circa 0,5%. Deși este prezentată ca un superaliment, în afară de cele câteva bacterii probiotice prezente în băuturile nepasteurizate, nu sunt multe studii care să îi certifice beneficiile pentru sănătate, iar în cazul persoanelor cu o sensibilitate digestivă ridicată poate avea chiar efecte secundare neplăcute – greață, dureri de cap, tulburări ale tranzitului intestinal.”
– Cori Grămescu, nutriționist și instructor de pilates
Ce este așa-zisa ”ciupercă kombucha” sau kombucha gomba
Kombucha este o băutură tradițională fermentată (ceai kombucha) care își are originile în China și Japonia. Este obținută prin adăugarea unor tulpini specifice de bacterii, drojdii și zahăr în ceai negru sau verde, după care este lăsată să fermenteze timp de o săptămână sau mai mult. În timpul acestui proces, bacteriile și drojdiile formează o peliculă asemănătoare unei ciuperci la suprafața lichidului, cunoscută sub numele de SCOBY (Symbiotic Colony of Bacteria and Yeast). Kombucha este bogată în probiotice benefice, antioxidanți și acizi organici precum acid acetic, care îi conferă un gust ușor acidulat și efervescent. Această băutură se bucură de popularitate pentru potențialele sale beneficii asupra sănătății.
Ceai kombucha: rețetă
Dacă vrei să-ți faci acasă kombucha, o poți obține după următoarea rețetă:
Ingrediente:
- 1 cultură de bacterii simbiotice și drojdii (SCOBY)
- 1-2 căni de apă fiartă și răcită
- 2-4 pliculețe de ceai negru sau verde (aproximativ 8 grame)
- 1 ceașcă de zahăr alb sau brun
- 1-2 căni de starter tea sau kombucha fără arome sau îndulcitori adăugați
- Un borcan din sticlă de 3-4 litri, cu un gât larg și un prosop de bucătărie sau cârpă de tifon pentru a acoperi borcanul
Instrucțiuni:
Pune pliculețele de ceai în apă fiartă și lasă-le la infuzat timp de aproximativ 10-15 minute. Apoi, scoate pliculețele de ceai și adaugă zahărul în apă fierbinte, amestecând până se dizolvă complet.
Lasă ceaiul să se răcească la temperatura camerei. Nu adăuga SCOBY în apă fierbinte, deoarece temperatura înaltă poate ucide bacteriile benefice.
Când ceaiul este complet răcit, toarnă-l în borcanul de sticlă și adaugă SCOBY și starter tea. SCOBY ar trebui să plutească în partea de sus a ceaiului.
Acoperă borcanul cu un prosop de bucătărie sau cu un tifon și asigură-l cu un elastic. Acest lucru va permite aerului să intre, dar va preveni contaminarea cu praf sau insecte.
Lasă borcanul la temperatura camerei (în jur de 20-25°C) într-un loc ferit de lumina directă a soarelui. Așteaptă între 7-14 zile, în funcție de gustul dorit. Cu cât fermentarea durează mai mult, cu atât băutura va fi mai acidă.
După perioada de fermentare dorită, gustă kombucha cu o lingură de lemn. Dacă are un gust bun, scoate SCOBY și păstrează-l pentru o nouă tranșă de kombucha. De asemenea, poți păstra o ceașcă sau două de starter tea pentru data viitoare când mai vrei să faci kombucha.
Băutura trebuie păstrată în recipiente de sticlă închise ermetic, la frigider pentru a opri procesul de fermentare.
Kombucha: beneficii
Sursă de probiotice
În timpul procesului de fermentație, bacteriile și drojdiile formează o peliculă asemănătoare unui burete. De aceea, kombucha mai este cunoscută și sub denumirea de „ceai de ciuperci”. Acest „burete” conține o colonie de bacterii simbiotice și drojdii.
Probioticele specifice din kombucha pot varia în funcție de ingredientele utilizate și de condițiile de fermentație. Cu toate acestea, câteva dintre tulpinile comune de bacterii lactice care pot fi prezente în kombucha includ Acidobacter, Gluconacetobacter, Lactobacillus și alte bacterii benefice. Drojdiile precum Saccharomyces cerevisiae și Brettanomyces pot fi, de asemenea, implicate în procesul de fermentație și pot contribui la profilul aromatic și la conținutul bioactiv al băuturii.
Probioticele pot îmbunătăți multe aspecte ale sănătății, inclusiv digestia, pot scădea inflamația și stresul oxidativ și pot ajuta la slăbit.
Beneficii provenite de la ceaiul verde
Ceaiul verde este una dintre cele mai sănătoase băuturi din lume. Acest lucru se datorează faptului că ceaiul verde conține numeroși compuși bioactivi, cum ar fi polifenolii, care acționează ca antioxidanți puternici în organism. Kombucha obținută din ceai verde conține mulți dintre acești compuși și e foarte probabil să aibă aceleași beneficii. Potrivit studiilor, consumul regulat de ceai verde sau administrarea de suplimente care conțin extract de ceai verde stimulează arderea caloriilor, poate reduce grăsimea de pe burtă, poate îmbunătăți nivelul de colesterol și ajută la stabilizarea glicemiei. Studiile arată, de asemenea, că persoanele care consumă ceai verde au un risc redus de cancer de prostată, de sân și de colon.
Conține antioxidanți
Antioxidanții sunt substanțe care luptă împotriva radicalilor liberi, molecule reactive dăunătoare. Mulți oameni de știință consideră că antioxidanții din alimente și băuturi sunt mai buni pentru sănătate decât suplimentele cu antioxidanți. Kombucha, în special cea obținută din ceai verde, pare să aibă efecte antioxidante asupra ficatului. Studiile pe șobolani au scos la iveală că atunci când este consumată regulat, kombucha reduce toxicitatea hepatică declanșată de substanțe chimice, uneori cu 70%. Cu toate că nu există studii pe oameni privind acest subiect, pare a fi o zonă de cercetare promițătoare pentru persoanele cu afecțiuni hepatice.
Proprietăți antibacteriene
Una dintre principalele substanțe produse în timpul fermentației kombucha este acidul acetic. La fel ca polifenolii din ceai, acidul acetic poate ucide multe microorganisme potențial dăunătoare. Kombucha făcută din ceai negru sau verde pare să aibă proprietăți antibacteriene puternice, în special împotriva bacteriilor cauzatoare de infecții și candidoză, potrivit cercetărilor. Aceste efecte antimicrobiene suprimă creșterea bacteriilor și ciupercilor nedorite, dar nu afectează bacteriile și probioticele benefice implicate în fermentație.
Poate reduce riscul bolilor de inimă
Toată lumea știe deja că bolile de inimă reprezintă principala cauză de deces la nivel mondial. Studiile pe șobolani arată că kombucha poate îmbunătăți semnificativ unul dintre factorii de risc ai bolilor cardiace, – colesterolul „rău” (LDL) – în doar 30 de zile. În plus, ceaiul (în special ceaiul verde) protejează particulele de colesterol LDL de oxidare, proces despre care se crede că duce la dezvoltarea bolilor de inimă. S-a descoperit că persoanele care beau ceai verde își reduc cu până la 31% riscul de a dezvolta afecțiuni cardiace, un beneficiu care s-ar putea aplica și la kombucha.
Citește aici ce simptome dă colesterolul mărit și măsurile pe care le poți lua ca să-l reduci
Poate ajuta la gestionarea diabetului de tip 2
Diabetul de tip 2 afectează peste 450 de milioane de oameni. Un studiu efectuat pe șobolani diabetici a arătat că ceaiul kombucha încetinește digestia carbohidraților, scăzând glicemia. De asemenea, îmbunătățește funcțiile ficatului și rinichilor.
Un alt studiu realizat de cercetători de la Georgetown University a investigat efectele consumului de kombucha asupra nivelurilor de zahăr din sânge la persoanele cu diabet de tip 2. Cercetarea a inclus 12 participanți cu diabet de tip 2, care au băut zilnic, timp de 4 săptămâni, fie kombucha, fie o băutură placebo. S-a constatat că grupul care a consumat kombucha a înregistrat o scădere semnificativă a glicemiei pe nemâncate, de la 164 la 116 mg/dL în medie (aproape 30%). În comparație, băutura placebo nu a avut un efect semnificativ. Studiul subliniază necesitatea unui eșantion mai mare pentru confirmarea acestor rezultate promițătoare.
Efect protector împotriva cancerului
Efectul anticancerigen al kombucha se datorează concentrației ridicate de polifenoli și antioxidanți pe care îi conține. În studiile de laborator, s-a observat că ceaiul kombucha poate contribui la prevenirea creșterii și răspândirii celulelor canceroase. Polifenolii sunt compuși naturali din ceai care au proprietăți antitumorale, însă modul exact în care acționează nu este pe deplin înțeles. Se presupune că acești polifenoli pot bloca dezvoltarea celulelor canceroase și pot favoriza moartea acestora.
De aceea, persoanele care consumă regulat ceai verde, din care se produce kombucha, prezintă un risc mai mic de a dezvolta anumite tipuri de cancer. Cu toate acestea, trebuie menționat că nu există încă dovezi concrete care să confirme efectele anticancerigene ale kombucha asupra oamenilor. Pentru a obține informații mai precise în această privință, sunt necesare studii suplimentare și cercetări pe scară largă.
Citește aici ce beneficii are consumul drojdiei de bere și în ce situații este interzisă complet
Ciuperca kombucha: contraindicații
Kombucha poate avea efecte negative asupra sănătății în cazul consumului excesiv, din cauza conținutului ridicat de calorii, zahăr și cofeină. Iată ce trebuie să știi despre kombucha:
- Poate conține prea multe calorii: unele sortimente de combucha din comerț conțin până la 120 de calorii per sticlă. Consumul regulat poate duce la aport caloric excesiv, ceea ce poate contribui la creșterea în greutate;
- Poate provoca balonare și disconfort digestiv: kombucha este o băutură carbogazoasă și poate provoca balonare. De asemenea, kombucha conține compuși numiți FODMAP (oligozaharide fermentabile, dizaharide, monozaharide și polioli), carbohidrați cu lanț scurt nedigerabili care pot provoca disconfort digestiv la unele persoane, mai ales cele cu sindromul de intestin iritabil;
- Poate avea prea mult zahăr: multe variante de kombucha sunt îndulcite cu zahăr sau suc de fructe pentru a fi mai gustoase. Consumul excesiv de zahăr poate avea efecte negative asupra sănătății, fiind asociat cu un risc crescut de diabet, obezitate, ficat gras și boli cardiace. Unele sticle de kombucha pot conține până la 28 de grame de zahăr, echivalentul a 7 lingurițe;
- Poate fi periculoasă pentru anumite persoane: deși kombucha este sigură pentru majoritatea oamenilor, poate provoca reacții adverse severe în cazul anumitor persoane. Cei cu un sistem imunitar slăbit, cum ar fi cei care suferă de cancer, boli renale sau HIV, pot dezvolta complicații grave în urma consumului de kombucha. Au fost raportate cazuri rare de reacții alergice severe, acidoză și complicații hepatice în urma consumului de kombucha potențial contaminat.
- Poate conține prea multă cofeină: kombucha este de obicei preparată din ceai negru sau verde, care conțin cofeină. Deși cantitatea de cofeină din kombucha este mai mică decât cea din ceai, un consum excesiv de kombucha poate afecta persoanele sensibile la acest stimulent. Persoanele cu sensibilitate la cofeină pot prezenta anxietate sau agitație în urma consumului excesiv de kombucha. De asemenea, consumul de kombucha seara poate provoca tulburări de somn.
