Generația Z spune NU cu bucurie rețelelor sociale, petrecerilor și ieșirilor. JOMO sau cum să te bucuri de timpul cu tine

Cu câțiva ani în urmă, dacă cineva mi-ar fi spus că voi găsi bucurie în a lipsi de la petreceri, întâlniri sau evenimente mondene, aș fi râs cu poftă, probabil chiar aș fi postat o poză la o cafea, în oraș, împreună cu prietenii mei. Dar iată-mă acum, scriind despre un concept numit JOMO (Joy Of Missing Out) pe care am început să îl experimentez intuitiv, cu ceva vreme înainte să aflu că el există ca atare definit în literatura de specialitate și simțindu-mă mai bine ca niciodată că uneori, pur și simplu, nu particip.

Un articol din publicația The New Yorker titra în aprilie 2024 că „The Dumbphone Boom is Real“ („«Explozia» telefoanelor tradiționale e reală“), referindu-se la tendința generației Z de a renunța la smartphone pentru telefoanele clasice, simple, cu butoane și fără acces la internet.

E o tendință din ce în ce mai vizibilă în rândul generației tinere, supusă unui nivel ridicat de stres pe fondul conectării digitale constante și a presiunii de a fi mereu disponibil pe rețelele sociale și nu numai.

Trecerea de la „telefonul deștept“ la „telefonul plictisitor“ este un exemplu de JOMO – Joy Of Missing Out.

Dar ca să detaliem JOMO, să începem cu începutul. Nu ar exista JOMO fără FOMO.

FOMO sau teama de a fi lăsat pe dinafară

FOMO (Fear Of Missing Out) a devenit un fenomen global în special în era rețelelor sociale. Oamenii sunt adesea copleșiți de ideea că lipsesc din momente importante sau evenimente unice, ceea ce duce la anxietate și oboseală mentală. Când ne uităm la postările prietenilor despre vacanțe exotice, mese festive sau reușite profesionale, simțim uneori în colțul sufletului că suntem lăsați pe dinafară. Trăim într-un flux constant de informații, suntem invadați de o multitudine de stimuli din cauza cărora ne este greu sa facem liniște, având in cap un „zgomot” constant.

Ne este dificil să alegem lucrurile aliniate cu sinele nostru autentic, ne luptăm sa găsim ceea ce ne dorim cu adevărat, dar în același timp trăim cu teama constantă de a „nu pierde ceva”. Ne întrebăm: „De ce nu sunt acolo? De ce nu fac și eu asta?”. De multe ori, fără ca măcar să ne dăm seama, simțim o presiune subtilă dar constantă, care ne împinge să participăm la tot, să nu ratăm nici o ocazie și să fim mereu implicați. Avem acel sentiment ciudat că în altă parte, la o altă petrecere, într-o altă țară, cineva se distrează mai mult decât noi. Și eu? Eu ce fac? Ei bine, eu stau acasă și mă uit pe geam, întrebându-mă dacă n-ar trebui să fiu „acolo”, oriunde ar fi acel „acolo”. Epuizant, nu-i așa?

Dar apoi vine JOMO și îți șoptește: „Hei, ce-ar fi să… nu mergi?” La început pare un gând riscant, aproape revoluționar!„ Cum adică să nu merg? O să ratez povești interesante, poate niște networking util și evident, desertul!” Pe măsură ce trece însă timpul, începi să realizezi că a nu participa la toate acele evenimente nu îți lasă sentimentul de gol, ci… timp liber. Este ca și când ai deschide o fereastră într-un spațiu închis, lăsând aerul proaspăt al posibilităților să pătrundă și să-ți reînnoiască sufletul.

Bucuria deconectării

JOMO vine să schimbe regulile jocului. JOMO este răspunsul la presiunea FOMO. Îți oferă bucuria autentică de a lipsi, de a spune „NU” la o invitație, nu pentru că ești antisocial, ci pentru că… ești bine. Este o alegere conștientă, o formă de auto-îngrijire care îți permite să te bucuri de timpul tău, de timpul tău cu tine, de solitudine și de activitățile care îți aduc pace și împlinire.

JOMO ne încurajează să vedem perioadele de singurătate nu ca pe o lipsă de conexiune socială, ci ca pe o șansă de a ne regăsi și de a ne reconecta cu sinele. În loc să ne simțim marginalizați pentru că „lipsim” din viața socială, putem să ne bucurăm de activități care ne împlinesc și ne aduc valoare. 

Savurăm liniștea de acasă, ne bucurăm de un serial, ascultăm un concert, dansăm, citim o carte, scriem în jurnal, pictăm, ne plimbăm în natură, medităm sau pur și simplu nu facem nimic și totuși avem acel dulce sentiment al satisfacției că facem exact ceea ce ne dorim.

Creăm spațiu pentru explorarea hobby-urilor și pasiunilor individuale, ceea ce ne ajută să găsim sens și împlinire chiar și atunci când suntem fără companie. Învățam să ne simțim confortabil cu noi înșine, solitudinea devenind astfel o resursă pentru refacerea energiei, claritate mentală, dezvoltarea independenței emoționale și a autonomiei.

Practic se poate schimba complet perspectiva noastră asupra singurătății. În loc să fie percepută ca o lipsă sau un vid, ea devine o oportunitate de creștere personală și o ocazie de reconectare cu sinele. A accepta și a valorifica JOMO înseamnă a învăța să găsești bucurie în propria companie și a transforma singurătatea dintr-un potențial obstacol într-o sursă de reziliență emoțională.

JOMO în era digitală

În special pentru generația Z, JOMO poate fi văzut ca o reacție sănătoasă și necesară la presiunile constante ale conectivității din viața online. Într-o eră dominată de social media, unde totul pare să se întâmple la viteză maximă și fiecare moment este imortalizat și împărtășit, JOMO devine o formă de rebeliune liniștită împotriva supraîncărcării digitale.

Din ce in ce mai mulți adolescenți își dau seama că timpul petrecut pe rețelele sociale le crește anxietatea și aleg să își programeze „weekenduri fără ecrane”, în care își deconectează telefonul și își ocupă timpul cu activități creative, sport, întâlniri față în față cu prietenii sau pur și simplu relaxare. Această detoxificare digitală le oferă o pauză mentală și emoțională, ceea ce contribuie la creșterea stării de bine subiective dar și la consolidarea identității lor reale în detrimentul celei virtuale.

JOMO în viața profesională

Pentru mulți lideri epuizarea fizică și emoțională devine o realitate dureroasă. Munca non-stop, întâlnirile fără sfârșit și presiunea constantă de a ține pasul cu tot ce se întâmplă la nivel global pot duce rapid la burnout. JOMO în context de leadership este o strategie de adaptare și un instrument de prioritizare, care pune accent pe claritate, selectivitate și odihnă.

Este despre a înțelege că uneori cea mai bună decizie pe care o poți lua este să te oprești, să spui „nu” și să te concentrezi pe tine însuți. Liderii care au curajul să prioritizeze ceea ce contează cu adevărat devin nu doar mai eficienți, ci și mai echilibrați emoțional și mai creativi. Studiile arată că această abordare ajută la reducerea stresului, îmbunătățirea sănătății mentale și creșterea stării de bine generale.

Riscul izolării

Deși retragerea temporară poate fi plăcută, există riscul ca izolarea prelungită să aibă consecințe negative asupra relațiilor și conexiunilor cu ceilalți. Izolarea îți poate amorți simțurile și treptat te adâncești într-un somn social adânc. Este important să fim atenți la diferența dintre solitudine și evitare.

A lipsi cu intenție nu trebuie să devină un mecanism de apărare pentru a evita situațiile incomode sau dificile. Dacă folosim JOMO pentru a fugi de responsabilități sau de conexiunile interpersonale, ne putem trezi într-o capcană a singurătății și a deconectării sociale. Dacă folosim JOMO pentru a ne menține în zona de confort și pentru a nu ne asuma riscuri, atunci ne stopăm procesul de autodezvoltare și explorare.

Echilibrul este cheia. JOMO trebuie să fie folosit cu discernământ, pentru a ne oferi pauze sănătoase, nu pentru a ne îndepărta de tot ce este important. Nu renunțăm complet la viața socială sau profesională, ci filtrăm și alegem ceea ce aduce valoare reală. Un lider care își permite să lipsească de la o întâlnire neimportantă poate fi mai prezent și mai implicat la următoarea întâlnire crucială.

Un prieten care alege să petreacă o seară singur poate fi mai disponibil emoțional atunci când participă la o reuniune viitoare. Relațiile cu prietenii, familia sau colegii sunt importante pentru sprijinul emoțional și apartenență. JOMO nu înseamnă a renunța la ele, ci mai degrabă o „rafinare” spre socializare conștientă și selectivă, căutând relații autentice și profunde, în loc să ne concentrăm pe cantitate și popularitate.

Cum să îmbrățișezi JOMO în viața cotidiană

Întrebarea rămâne cum putem valorifica JOMO fără a cădea în capcana evitării? Răspunsul stă în auto-îngrijire și conștientizare.

Stabilește-ți prioritățile: in loc să spui „da” la toate invitațiile și oportunitățile care se ivesc, analizează ce anume îți aduce cu adevărat bucurie și valoare.

Creează-ți spații de liniște: blochează timp în calendar doar pentru tine. Fie că este vorba de o oră de citit, de o plimbare în parc sau pur și simplu de stat în liniște, aceste momente te ajută să îți recapeți echilibrul.

Practică recunoștința: În loc să te concentrezi pe ceea ce ai ratat, concentrează-te pe ceea ce ai câștigat alegând să lipsești. Fiecare pauză este o oportunitate de a-ți reîncărca bateriile.

Menține un echilibru sănătos: folosește JOMO ca un instrument de refacere, nu ca pe o scuză pentru a evita provocările sau conexiunile. Solitudinea aleasă conștient poate fi un aliat puternic, dar nu trebuie să devină un refugiu permanent.

La finalul zilei, JOMO înseamnă să îți dai voie să lipsești fără vină. Să alegi liniștea în locul agitației, să îți asculți gândurile în loc să urmărești notificările. Iar adevărata lecție este că viața nu este o cursă. Nu trebuie să fii peste tot, să faci totul sau să vezi totul pentru a avea o viață împlinită. Si sincer, uneori cea mai mare victorie e să rămâi acasă, cu o cană de ceai, fără nimic pe „to do list”. Pentru că în acel moment bucuria de a lipsi devine de fapt bucuria de a trăi.