De ce se inflamează glandele salivare? De la litiază la infecții și tumori
Infecțiile glandelor salivare pot fi provocate de bacterii, dar și de virusul gripal FOTO: Shutterstock
Glandele salivare, după cum le spune și numele, produc salivă, care îți menține cavitatea bucală lubrifiată, ajută la protejarea dinților de carii și joacă un rol important în digestie.
Există o multitudine de boli care pot afecta glandele salivare. Acestea variază de la litiază (pietre) până la tumori. În timp ce unele afecțiuni dispar de la sine sau cu ajutorul unui tratament medicamentos simplu, altele necesită terapii mai serioase, inclusiv intervenții chirurgicale.
Dr. Cezara Elena Grosu, medic stomatolog la clinicile dentare dr. Leahu, ne-a explicat cum se manifestă și cum pot fi depistate și tratate afecțiunile glandelor salivare.
Glandele salivare mari și glandele salivare mici
Smart Living: Unde sunt situate glandele salivare și ce rol au?
Dr. Cezara Elena Grosu: Glandele salivare sunt glande exocrine și sunt situate în cavitatea bucală, producând salivă. Saliva joacă un rol important în lubrifiere, imunitate, digestie și menținerea generală a homeostaziei (n.r. – calitatea de a menține constantele mediului intern). În funcţie de volumul lor, glandele salivare au fost împărţite în două categorii: glande salivare mici (minore) și glande salivare mari (majore).
Există trei perechi de glande salivare principale și anume:
- glandele parotide,
- glandele sublinguale,
- glandele submandibulare.
Pe lângă acestea, există și un numãr mare de glande salivare minore, repartizate în special în mucoasa bucală şi faringiană.
Cele mai numeroase glande sunt situate la nivelul buzelor, bazei limbii, palatului posterior, mucoasei bucale şi mai puţine în zona retromolară (n.r. – în spatele măselelor), peritonsilară (n.r. – în jurul amigdalelor), faringe și zona supraglotică (n.r. – sub baza limbii și deasupra coardelor vocale).
Citește aici cele mai importante informații despre inflamarea amigdalelor.
Smart Living: Ce probleme pot apărea la nivelul lor?
Dr. Cezara Elena Grosu: Sialolitiaza și sialadenita. Ambele se manifestă prin obstrucționarea glandelor salivare.
Sialolitiaza apare atunci când mici formațiuni de calciu se formează la nivelul glandelor salivare, blocând astfel saliva. Pietrele sau sialoliții salivari sunt calculi calcificați în glandele salivare, localizate cel mai frecvent în canalul Wharton (n.r. – ductul submandibular).
Smart Living: Ce provoacă apariția pietrelor în glandele salivare?
Dr. Cezara Elena Grosu: Deshidratarea puternică, fumatul și expunerea la radiații, ca în cazul radioterapiei pentru cancer, se numără printre cauzele pietrelor la glandele salivare. Acestea nu cauzează, de obicei, simptome atunci când se formează și uneori pot dispărea singure. Pietrele pot varia ca dimensiune, dar de obicei sunt dure și albe. Pietrele mai mari pot bloca fluxul de salivă în glandă.
Găsește aici cum se tratează cu laser pietrele la rinichi și aici tratamentul de preferat pentru pietrele la fiere.
EXTRA INFO
Cea mai afectată de sialolitiază este glanda submandibulară (80%-90% din cazuri), potrivit unui articol de specialitate din revista „American Family Physician“. Pacienții cu sialolitiază prezintă, de obicei, durere și inflamație la nivelul glandei afectate mai ales după masă. Uneori, piatra se simte la palpare.
Infecție la glanda salivară provocată de pietre sau tumori
Smart Living: Dar infecțiile din ce cauză se pot declanșa?
Dr. Cezara Elena Grosu: Sialadenita este infecția glandei salivare, care apare în urma obstrucționării ductului salivar. Cauza obstrucției poate fi o piatră care se formează sau o tumoră.
Majoritatea tumorilor salivare sunt necanceroase, iar blocajele mici se pot remedia fără tratament. Cazurile severe pot necesita îndepărtarea unei glande salivare, mai ales dacă se formează sialadenita. Printre microorganismele care cauzează această infecție se numără E. coli, stafilococul auriu, dar și virusul gripal.
Află de aici ce anume face diferența între o tumoră malignă și una benignă.
Sindrom Sjögren, chisturi la glanda parotidă și infecții virale
Smart Living: Ce alte afecțiuni ale glandelor salivare există?
Dr. Cezara Elena Grosu: Sindromul Sjögren este o altă afecțiune frecvent întâlnită a glandelor salivare. Acesta apare atunci când celulele albe din sânge (n.r. – leucocitele) atacă celulele glandelor salivare (n.r. – este o boală autoimună). Afectarea glandelor salivare din sindromul Sjögren este permanentă, dar simptomele pot fi controlate și, rareori, boala intră în remisie.
Există două forme de sindrom Sjögren:
- boala primară, care apare atunci când aveți ochii și gura uscată;
- boala secundară, care apare adesea pe fondul altor boli autoimune, precum lupusul.
Găsește aici 10 lucruri pe care trebuie să le știi despre lupus, explicate de medic.
Infecțiile virale acute pot afecta și glandele salivare, apărând simptome ca: inflamația facială, dureri severe, dificultăți la mestecarea și înghițirea alimentelor. Oreionul este adesea responsabil pentru infecțiile situate la nivelul glandelor salivare.
Chisturile la glanda parotidă sunt o altă problemă declanșată uneori la bebelușii care au defecte la nivelul urechilor.
Tumorile benigne sau maligne la nivelul glandelor salivare sunt extrem de rare, însă pot afecta o glandă submandibulară, pe ambele, precum și glandele minore. Tumorile maligne sunt la fel de rare. Persoanele afectate de o asemenea problemă au în general peste 50-60 de ani.
Glande salivare inflamate, simptome
Smart Living: Cum ne dăm seama când glandele salivare sunt inflamate? Dar infectate?
Dr. Cezara Elena Grosu: Pacientul care se confruntă cu afecţiuni ale glandelor salivare prezintă deformări faciale, în special periauricular (n.r. – în jurul urechilor), la nivel mandibular sau pe planşeul bucal (n.r. – sub bărbie și zona de sub limbă).
Uscăciunea gurii şi gustul neplăcut sunt prezente, cauza fiind scurgerea de puroi. Totodată, pacientul resimte dureri intense, mai ales în momentul masticaţiei şi o capacitate limitată de a deschide gura.
De asemenea, pacientul se confruntă cu febră, stare generală alterată, dureri de cap şi apetit diminuat.
Află de aici ce semne arată că o durere de cap ascunde o boală gravă.
Radiografie, RMN sau biopsie pentru stabilirea diagnosticului
Smart Living: Ce investigații sunt necesare pentru a descoperi cauzele?
Dr. Cezara Elena Grosu: Cauzele care determină apariţia afecţiunilor glandelor salivare sunt numeroase. Însă principalii factori care influenţează apariţia afecţiunilor glandelor salivare sunt calculii salivari, care pot bloca producția de salivă. Aceasta se întoarce la nivelul glandelor salivare, unde produce durere şi inflamaţii. De asemenea, afecţiunile glandelor salivare sunt determinate de o serie de factori de risc cum ar fi deshidratarea, operaţii recente, prematuritatea.
Medicul va face examinarea fizică și anamneza, iar apoi poate solicita pacientului să facă o serie de radiografii dentare, astfel încât să observe mai bine posibilele probleme ale glandelor salivare. Un IRM sau o tomografie computerizată pot fi, de asemenea, de mare ajutor.
Găsește aici ce trebuie să știi înainte să faci un RMN.
În stabilirea diagnosticului, medicul poate avea nevoie de o probă de țesut pentru realizarea unei biopsii. De cele mai multe ori așa se întâmplă dacă medicul suspectează că este vorba despre o afecțiune autoimună.
EXTRA INFO
În unele cazuri, poate fi nevoie și de ecografie de glande salivare, care permite și vizualizarea glandelor în sine, cât și a eventualilor calculi.
Cât mai multă apă pentru a debloca glandele salivare
Smart Living: Ce presupune tratamentul afecțiunilor glandelor salivare?
Dr. Cezara Elena Grosu: În funcție de diagnosticul stabilit, medicul va recomanda tratamentul adecvat.
De pildă, în caz de sialolitiază, litiaza glandei salivare, medicul poate îndepărta piatra formată, fie prin presarea cu degetele, fie prin intervenție chirurgicală. Medicii ORL sau stomatologii pot elimina calculii mai mari printr-o procedură endoscopică cunoscută sub numele de sialendoscopie, care deschide ductul glandular și descompune masa de calciu.
Cel mai bun mod de a debloca glandele salivare obstrucționate este creșterea producției de salivă. Deci beți multă apă! Dacă doar acest lucru nu ajută, încercați în paralel și consumați bucați de lămâie sau limete. Căldura blândă aplicată pe zona afectată poate ajuta la reducerea inflamației și la eliminarea pietrei.
Află de aici de câtă apă ai nevoie zilnic, pentru un nivel optim de hidratare.
Sialadenita necesită tratament cu antibiotice, comprese calde și, dacă aceste metode nu dau rezultate, tratament chirurgical.
Dacă o infecție virală a cauzat problema la glandele salivare, pacientul nu poate face altceva decât să aștepte ca virusul să fie eliminat de organism. În acest timp, el poate lua un tratament simptomatic cu antiinflamatoare nesteroidiene, să bea apă multă și să aplice comprese călduțe.
Smart Living: Dar în cazul tumorilor, ce e de făcut?
Dr. Cezara Elena Grosu: În cazul tumorilor maligne sau benigne se apelează la intervenție chirurgicală.
Sindromul Sjögren este tratat cu medicamente care stimulează salivația. Deși nu există un remediu pentru această afecțiune autoimună, modificarea dietei poate ajuta la tratarea simptomelor, poate oferi o calitate a vieții mai bună și vă poate îmbunătăți starea generală de sănătate.
Sindromul Sjögren poate genera complicații grave dacă nu este tratat, inclusiv un risc crescut de limfom și mielom multiplu, infecții la nivelul mucoasei orale sau a cavității dentare.
Dacă nu este tratat corect, sindromul Sjögren poate duce la ulcerații ale corneei. Hidroxiclorochina (Plaquenil), un medicament conceput pentru tratarea malariei, este adesea utilizat în tratarea sindromului Sjögren. De asemenea, pot fi prescrise medicamente care suprimă sistemul imunitar, cum ar fi metotrexatul (Trexall).
