„Îmi spune că nu am decât să mă cert singură.” Ce mesaje sunt transmise prin evitarea conflictelor
Adesea, teama de a nu-i supăra pe ceilalți, teama de respingere sau cea de abandon ne vor determina să evităm conflictele. În conflicte ne spunem nevoile, ne luptăm pentru ele, transmitem când ceva nu este în regulă pentru noi, trasăm limite când acestea au fost încălcate. Evitarea conflictelor nu este o soluție bună nici pentru noi, nici pentru relațiile noastre.
De ce evităm conflictele?
Cum spuneam, ajungem să evităm conflictele întrucât ne e teamă să nu supărăm, să nu fim respinși, judecați, etichetați negativ, abandonați de ceilalți. Însă toate aceste lucruri au la bază neîncrederea în propria persoană, hipervigilența dublată de așteptări negative de la ceilalți, o valoare personală scăzută. Așa apare comportamentul de people-pleaser, cel în care încercăm mereu să le fie celorlalți bine, în detrimentul nostru.
Să ne imaginăm un scenariu în care lucrăm la un proiect pentru muncă, petrecem mult timp pentru a-l contura și duce până la capăt, petrecem ore peste program sau în weekend pentru a întocmi prezentarea lui în fața șefilor, iar în ziua prezentării, un coleg își asumă creditul pentru întreaga noastră muncă. Putem să rămânem în contact cu furia noastră (pe bună dreptate!) și să corectăm ceea ce spune colegul, sau să ne retragem în tăcere, să păstrăm frustrarea, nedreptatea, neputința și furia asupra propriei persoane… Sună familiar?
Dacă am crescut într-un mediu în care am fost criticați constant, iar nevoile, opiniile, alegerile noastre nu au contat, nu vom avea încredere în ceilalți și ne vom aștepta mereu la rezultate negative. Pe scurt, a ne spune părerea devine sursă de frică și stres.
În consecință, vom alege să fim văzuți ca fiind „de treabă” sau „oameni buni” și să evităm conflictele sănătoase de teama de a nu produce daune. Într-o relație de cuplu, vom recurge la tăcere, schimbarea subiectului sau îndurarea unor situații inconfortabile în loc să adresăm deschis problemele apărute.
Teama de a nu-i dezamăgi pe ceilalți duce, în cele din urmă, la propria dezamăgire și acumularea frustrărilor, ba chiar, în timp, la conflicte nesănătoase, la izbucniri de furie acumulată de-a lungul timpului din toate acele situații în care „nu am spus nimic”. Mai mult, toate comportamentele noastre pentru evitarea conflictelor, contrar așteptărilor, dau impresii greșite partenerului sau partenerei noastre de viață. Ba chiar pot duce la rupturile de care ne temem.
„Sigur are ceva de ascuns”
Comportamentul de retragere sau schimbare a subiectului într-o discuție aprinsă cu partenerul sau partenera de cuplu poate crea impresia că ascundem ceva și, pe scurt, „pune paie pe foc”.
„Sunt geloasă și știu că am mult de lucru cu acest comportament și emoțiile care uneori par că pun stăpânire pe mine. Motiv pentru care merg la terapie în prezent. Sunt într-o relație de doi ani, iar partenerul meu, atunci când am vreun motiv de gelozie evită să discute cu mine. Altceva decât Nu e adevărat, liniștește-te nu îmi spune. Și știm cu toții că nu ne liniștim când cineva ne spune să ne liniștim, din contră.
Când îi văd evitarea, mă înfurii și mai tare. În mintea mea e Am atins o coardă sensibilă, deci am dreptate! și ajung să cred și mai mult lucrurile de care mă tem. Am discutat recent cu el pe baza acestor reacții pe care le are și, într-o discuție purtată cu calm, mi-a spus că teama lui cea mai mare este să ne despărțim pentru că ne certăm. Pentru el, ideea de a avea un conflict nu este ceva acceptabil. Eu, la rândul meu, i-am spus că la mine ajunge mesajul că am dreptate, are ceva de ascuns, iar eu nu am decât să mă cert singură… Așa am ajuns acum și la terapie de cuplu”, povestește Irina, 32 de ani, din București.
Așadar, iată un exemplu în care evitarea conflictelor pentru a nu provoca o ruptură poate duce la distanțarea favorabilă rupturilor. A nu comunica într-un conflict lasă cealaltă persoană prinsă în propriile percepții, nu are loc un reality-check, o confruntare a două realități sau o explicare din partea celuilalt. Evitarea conflictului, într-o astfel de situație nici nu setează limitele într-o relație de cuplu, nu spune nevoile celuilalt (cel „acuzat”), nici nu contribuie la o posibilă dezamorsare a situației tensionate.
„Credea că nu sunt suficient de implicat”
Conflictele apar când avem o problemă în cuplu, iar discutarea ei, chiar dacă tonul este aprins, ne aduce mai aproape de o posibilă soluționare decât „băgatul sub preș”. Dacă unul dintre parteneri semnalează problema, iar celălalt se retrage, primul va primi mesajul „Pentru mine nu contează, e problema ta”. Deși o astfel de evitare poate avea în spate dorința de a nu periclita o relație, ajunge să facă tocmai acest lucru.
„Urma să plecăm într-o vacanță, iar partenera mea îmi adresa o mulțime de întrebări la care eu răspundeam prin Cum vrei tu/ Cum preferi tu/ Cum îți place ție – lucru care, în cele din urmă, a înfuriat-o. Am ajuns la o ceartă în care îmi reproșa (pe bună dreptate) că nu sunt suficient de implicat și că fac frecvent acest lucru, lăsând-o să ia toate deciziile singură. Mi-a spus că se simte singură în relația cu mine. M-a speriat acest gând, dar a confirmat o credință pe care o am despre mine, respectiv că nu sunt în stare de nimic și oamenii se vor prinde…
Fac de puțin timp terapie și recunosc că am ajuns la terapie convins mai mult de ea. Din punctul meu de vedere făceam ceva să salvez relația. Dar am descoperit că pe mine am nevoie să mă ajut. Două luni mai târziu, ne-am contrat pe o ieșire în oraș – voiam restaurante diferite – și am ales să mergem unde am propus eu. Pe drum, mi-a spus că acum simte că este într-o relație… lucru care pentru mine a fost șocant. Dar de bun augur”, spune Matei, 28 de ani, din Timișoara.
Emoțiile reprimate ne afectează sănătatea
Nu putem spune că prin evitarea unui conflict am evitat și trăirile noastre negative. Într-un conflict ne spunem nevoile și le punem limite celorlalți, acolo unde este cazul. Dacă nu facem acest lucru, frustrările se vor acumula și vor ajunge să aibă un efect negativ asupra sănătății. Un studiu a demonstrat că emoțiile reprimate pot crește riscul de mortalitate, inclusiv din cauza unor boli precum cancerul.
Râsul cu nervozitate, zâmbetul fals care înlocuiesc exprimarea stresului, a supărării sau furiei duc la sentimentul de singurătate și sunt comportamente care contribuie în timp la apariția stărilor depresive. Evitarea conflictelor afectează încrederea într-o relație de cuplu întrucât nu există o comunicare sinceră cu cealaltă persoană. Pe termen lung afectează intimitatea și sporește riscul unei despărțiri, chiar dacă teama de separare este cea care stă la baza evitării.
Cum abordăm un conflict
Ne poate fi de ajutor să reformulăm ideea de conflict, așa încât să nu ne gândim la un scandal de fiecare dată când rostim cuvântul „conflict”. Acesta nu este despre a găsi un vinovat, nici despre cine are dreptate într-o situație anume. Știm deja că nu există o realitate unică pentru toți.
Conflictul înseamnă a-ți lua apărarea, a vorbi în numele tău, a comunica atunci când simți emoții negative precum furia sau frustrarea, a-i spune celeilalte persoane când ești rănit/ă sau dezamăgit/ă, dându-i astfel șansa să vină în întâmpinarea nevoilor tale sau să schimbe anumite comportamente care pentru tine sunt sursă de stres.
Totodată, un conflict ne ajută să evităm o problemă similară pe viitor, tocmai pentru că am comunicat celeilalte persoane ceea ce ne deranjează. Dacă vă spuneți acum „Degeaba fac asta, problema se va menține” aveți o așteptare negativă care vă sabotează exprimarea sentimentelor și a nevoilor. Iar dacă sunteți într-o relație în care în repetate rânduri nevoile voastre nu au fost importante, atunci puteți fie să schimbați ceva în comportamentul vostru pentru a susține importanța propriei nevoi, fie să vă întrebați dacă relația în care sunteți vă este potrivită.
Ne ajută în abordarea conflictelor și un plan pe care putem să îl facem în avans. Să ne gândim ce anume vrem să comunicăm și ce am dori să obținem din partea celeilalte persoane. Dacă avem claritate, ne va fi mai ușor să ne exprimăm nevoile sau nemulțumirile. Să nu uităm că nu căutăm un vinovat și nici să împărțim dreptatea în cuplu. Nu degeaba se spune că vom avea de ales dacă vrem să avem dreptate sau o relație de cuplu.
Dacă un conflict ne provoacă anxietate, putem folosi o tehnică de respirație sau de ancorare în simțuri înainte de a purta acea discuție. Putem să folosim și o tehnică simplă și rapidă pentru calmarea emoției intense: să inspirăm profund pe nas până ne simțim plămânii plini de aer, să facem o scurtă pauză și să mai inhalăm puțin aer, apoi să expirăm, lent, pe gură. Vă propun să puneți în practică acest exercițiu chiar acum, când citiți acest material. Cum vă simțiți? Pregătiți să spuneți partenerului/partenerei ce comportament vă supără?