„Nu ne cunoșteam prea bine, dar a observat că eram mereu tristă și retrasă.” Ce este empatia din punct de vedere spiritual

Empatia, din punct de vedere spiritual, este percepută ca fiind o capacitate esențială de supraviețuire, care transcende înțelegerea simțului emoțional și se extinde la o conexiune profundă între două sau mai multe ființe umane, la nivel de spirit. Așadar, care sunt dimensiunile spirituale ale empatiei, modul în care aceasta se manifestă, tipurile de empatie și importanța sa în diverse tradiții spirituale.  

Definirea empatiei

La modul general, empatia este capacitatea de a înțelege ușor și de a simți într-un mod detașat emoțiile altor persoane.
Din punct de vedere spiritual, empatia implică o conexiune profundă sufletească, o deschidere și curiozitate de a înțelege emoția din spatele experiențelor celorlalți.

Nu se limitează la a trăi efectiv ce simt ceilalți, ci generează compasiune și dorința de a fi pentru câteva secunde cu totul în pielea celuilalt și, astfel, de a-l înțelege, de a nu-l judeca, de a-l ajuta să își depășească criza emoțională sau, din contră, să își valideze stările emoționale.

Este echivalentul renunțării la sine pentru o perioadă scurtă de timp, pentru că a fi empatic înseamnă să ai curajul să te pui pe locul doi. Mie îmi place să mai spun că empatia este superputerea de a primi în lumea ta interioară o altă lume, a unei persoane total diferite de tine.

Nu contează dacă ai mai trăit și tu astfel de emoții, de stări, de gânduri. Le simți atunci când auzi. Cum? Prin simplul fapt că baza fundamentală a empatiei este intuiția, o altă superputere a oamenilor folosită prea puțin, din păcate.

Empatia în diferite tradiții spirituale

În creștinism, empatia este strâns legată de iubirea creștină (agape). Iisus Hristos este un exemplu suprem de empatie, căci a manifestat compasiune profundă și sacrificiu de sine pentru întreaga lume. Astfel, creștinii sunt încurajați să își „iubească aproapele”. A iubi aproapele nu este posibil decât dacă înainte de toate poți empatiza cu acesta.

În budism, empatia este un mod de viață. Practica compasiunii (karuna) și a iubirii (metta) sunt fundamentale. Prin meditație, budiștii încearcă să își dezvolte capacitatea de a simți și de a înțelege suferința celorlalți, contribuind astfel la alinarea acesteia.

În hinduism, empatia se practică foarte ușor, pentru că există o credință culturală universală: ,,toți suntem interconectați„. Manifestarea empatiei înseamnă a respecta și a ajuta toate ființele, reflectând principiul că totul este o expresie a Universului.

În islam, empatia este reflectată în principiul de ,,Rahma” (compasiune), unul dintre atributele fundamentale ale lui Allah. Musulmanii sunt încurajați să arate empatie și compasiune față de toți, indiferent de credință sau naționalitate, urmând exemplul Profetului Muhammad.

Tipuri de empatie

Empatia cognitivă este capacitatea de a înțelege perspectivele și gândurile celorlalți. Spre exemplu, atunci când prietenul tău îți explică cum îi apar gândurile negative, de eșec atunci când are un examen important. Tu înțelegi foarte bine mecanismul.

Empatia emoțională este abilitatea de a simți efectiv emoțiile pe care le trăiesc ceilalți. Acest tip de empatie creează o conexiune emoțională profundă. Spre exemplu, atunci când auzi o descriere a unui loc nou de la o persoană nouă. Percepi dacă această descriere este asociată cu o trăire pozitivă sau negativă și pe baza ei îți vei dori sau nu să mergi să vizitezi și tu acel loc.

Empatia culturală este abilitatea de a înțelege și de a aprecia perspectivele și experiențele persoanelor din alte culturi. Implică deschiderea către diversitatea culturală și respectul pentru diferențele de valori, credințe și practici.
Toate acestea conduc la succes social și relațional sau într-un cuvânt: inteligentă emoțională.

Rolul empatiei în dezvoltarea spirituală umană

În primul rând, empatia facilitează conexiunea interumană. Prin empatie, oamenii dezvoltă relații mai profunde și mai autentice, bazate pe înțelegere, acceptare și respect reciproc.

Tot empatia contribuie la armonia socială. O comunitate empatică este mai unită și mai capabilă să gestioneze conflictele în mod constructiv. Tot ea este un fundament pentru încrederea în semeni, în baza căreia avem o gândire colectivă și un comportament congruent cu aceasta. 

Empatia ajută la dezvoltare personală. Practicarea empatiei duce la o mai bună cunoaștere de sine și la dezvoltarea calităților morale și spirituale.

Tot această calitate facilitează vindecarea emoțională. Empatia este fundamentală în procesul de vindecare emoțională, ajutându-i pe cei care suferă să se simtă înțeleși și susținuți.

„În urmă cu câțiva ani, am trecut printr-o perioadă extrem de dificilă din viața mea. Îmi pierdusem locul de muncă, iar relația mea se destrăma. Mă simțeam complet copleșită și lipsită de speranță. În acele momente întunecate, am avut norocul să întâlnesc pe cineva care mi-a schimbat complet perspectiva asupra vieții prin simpla manifestare a empatiei.

Nu ne cunoșteam prea bine, dar a observat că eram mereu tristă și retrasă. Într-o zi m-a invitat să bem o cafea împreună. A fost prima dată când cineva m-a ascultat cu adevărat fără să mă judece sau să încerce să-mi ofere soluții rapide. Și-a dedicat timpul să mă asculte, să înțeleagă prin ce treceam și să fie alături de mine în suferința mea. Îmi amintesc cum mi-a spus, cu o voce calmă și plină de compasiune: „E în regulă să te simți așa. Treci printr-o perioadă grea și ai dreptul să fii tristă. Sunt aici pentru tine.”

Acea simplă manifestare de empatie a avut un efect profund asupra mea. M-a făcut să realizez că nu sunt singură și că este în regulă să cer ajutor atunci când am nevoie. Prin prezența și înțelegerea oferită, m-a ajutat să îmi regăsesc forța interioară și să încep să îmi reconstruiesc viața, pas cu pas.

Astăzi, când privesc înapoi, îmi dau seama că acele momente de empatie au fost punctul de cotitură de care aveam nevoie pentru a evolua”, povestește Ioana, 28 de ani, din Ploiești.

În loc de concluzie

Empatia este o forță vindecătoare care poate transforma vieți. Uităm să o manifestăm dintr-o protecție exagerată a binelui personal, datorită faptului că am uitat cum să ne conectăm cu ceilalți, am învățat să fim mai egoiști, să ne raportăm mai mult la grupul mic din care facem parte și să ignorăm acest mod de a ne raporta la lume și oameni cu deschidere și acceptare.

Empatia este o trăsătură necesară nu doar binelui personal, ci și colectiv, este modul de a ne reaminti că suntem parte dintr-un sistem mult mai mare în care putem crește și ne putem dezvolta toți, dacă există sprijin, atenție, deschidere unii către ceilalți. Putem aspira la o lume în care toți oamenii își deschid inimile fără teamă și oferă sprijin necondiționat celor care au nevoie.