Cum ne cultivăm ascultarea activă și ce rol joacă în relații

Ascultarea activă, cheia unei relații mai bune cu cei din jur. Cum se antrenează

Relațiile dintre noi se îmbunătățesc vizibil atunci când ne simțim ascultați. Pe scurt, ascultarea activă este un proces în care suntem atenți la ce și cum vorbește o altă persoană, reluând, parafrazând sau adresând întrebări suplimentare despre ceea ce ascultăm, arătând că ne interesează cu adevărat subiectul de discuție. Toate acestea le punem în practică fără să emitem judecăți de valoare sau sfaturi, ci mai degrabă rămânând curioși la ce urmează să mai descoperim continuând discuția. Iată și cum ne putem îmbunătăți această abilitate.

Disponibilitatea pentru interlocutor

Când practicăm ascultarea activă, rămânem implicați în conversație, indiferent de natura acesteia, dacă suntem sau nu de acord cu ce susține interlocutorul nostru, reușind astfel să menținem în ce ne privește înțelegerea și reactivitatea într-o zonă cel puțin neutră, dacă nu chiar pozitivă.

Putem spune că ascultarea activă este opusul auzitului pasiv. Iată ce putem face pentru a ne păstra implicați într-o conversație și a culege beneficiile ascultării active:

  • Să intenționăm să rămânem atenți și răbdători;
  • Să ne propunem conștient să adoptăm o atitudine nonjudicativă, neutră (în cazul ascultării active nu evaluăm în niciun fel, nici subiectul și nici interlocutorul);
  • Reflectăm și sumarizăm ceea ce am auzit;
  • Ne manifestăm și ne menținem curiozitatea prin adresarea de întrebări suplimentare;
  • Folosim limbajul non verbal (de exemplu prin zâmbet, prin menținerea contactului vizual, sau prin aplecarea spre interlocutor);
  • Ne manifestăm înțelegerea (și nu neapărat acordul) față de persoană, față de subiectul discuției.

Recomandăm și articolul: „Cum rezolvăm în cuplu diferențe de comunicare între femei și bărbați”

Beneficiile ascultării active

Printre beneficiile ascultării active un loc de cinste îl ocupă câștigarea încrederii interlocutorului, indiferent că suntem sau nu de acord cu argumentele sale. De ce? Pentru că prioritar în acest proces este să reiasă dorința de a înțelege cu adevărat ce se discută și opinia celuilalt despre subiect.

De aici reiese un alt beneficiu – îmbunătățirea relațiilor cu cei din jur. Aceasta pentru că în acest proces, celălalt se simte ascultat, înțeles, validat în contextul argumentelor lui. În relațiile sociale în general, ascultarea activă ne ajută atunci când suntem într-un grup și vin spre noi informații multe și din toate părțile sau când întâlnim persoane noi și nu prea știm cum să intrăm într-o conversație cu ele.

Citește și articolul: „Cum recunoaștem un deficit de atenție și cum remediem problema”

Practicând ascultarea activă, relațiile noastre interumane devin mai profunde, fie că vorbim despre relațiile între colegi sau între manageri și angajați, relații de cuplu, relații între părinți și copii. Când ambii parteneri de discuție practică ascultare activă, fiecare dintre aceștia se va simți valorizat, apreciat pentru cine este, ce spune sau ce gândește.

Caracteristicile ascultării active

A asculta cu intenția de a înțelege, a solicita mai multe detalii, a sumariza din când în când ceea ce tocmai s-a comunicat sau a adresa întrebări suplimentare pentru a clarifica ceva ce poate nu s-a înțeles bine, amânarea unei reacții proprii până după ce s-a înțeles subiectul de discuție, toate acestea definesc ascultarea activă.  

Odată acumulate, în acest mod, toate aceste informații de la celălalt, căutăm să reținem ce am ascultat, pentru a putea oferi un răspuns adecvat. Răspunsul nostru nu va fi o opinie personală sau un sfat în legătură cu ce s-a discutat (decât în măsura în care acestea ne-au fost solicitate expres), ci va reflecta, întocmai precum o oglindă, ceea ce s-a spus, într-un ton care să exprime empatie și validare pentru cel care a spus.

Obstacole în procesul ascultării active

Propriile distorsiuni cognitive (de exemplu focusul doar pe un anumit aspect al conversației sau generalizarea unui alt aspect de detaliu), valorile și crezurile personale (de exemplu, putem crede că voința proprie este întotdeauna mai puternică decât hazardul și ne va fi astfel greu să ascultăm și să înțelegem pe altcineva care se plânge că soarta îi este potrivnică) sau tendința de a ne apăra, de a contra-argumenta, de a rezolva, de a vindeca pot fi adevărate obstacole ce deteriorează ascultarea activă.

Îți recomandăm și articolul: „Sindromul salvatorului sau dorința de a ajuta mereu poate ascunde traume personale. Ce este de făcut”

Ce putem face pentru a deveni buni ascultători activi           

Ascultarea activă este o aptitudine care se câștigă, se dezvoltă și se menține prin antrenament, prin exercițiu făcut conștient și cu intenție. Din cauza obstacolelor menționate mai sus, nu ne vine deloc firesc să ascultăm activ, ci mai degrabă să ascultăm critic și eventual cu gândul la ce urmează să zicem după aceea, în așa fel încât să părem fără de pată sau chiar superiori.

Pentru a ne șlefui această aptitudine este necesar să fim atenți la interlocutor și la ce se discută, iar pentru ca acest lucru să se întâmple este important să dedicăm timp discuției, să limităm eventualele întreruperi, să ne abținem de la judecăți și de la a da soluții, să exprimăm ce am înțeles și să ne asigurăm împreună cu interlocutorul că am înțeles corect.

Citește și articolul: „De ce ne este atât de greu să cerem iertare și ce greșeli facem frecvent”

Un alt lucru cu care este bine să devenim toleranți dacă ne dorim să fim buni ascultători activi este liniștea, pauza într-o conversație. Deși ne poate face să ne simțim ciudat, liniștea este un bun prilej de a-i da ocazia celuilalt să găsească singur soluții la o problemă cu care se confruntă, dar și pentru noi, de a reflecta la ceea ce s-a spus.

Redirecționarea discuției atunci când aceasta devine acuzatoare, mult prea intensă emoțional pentru cadrul de discuție, sau dimpotrivă fără scop este un alt lucru pe care il putem face spre a rămâne ascultători activi.

Citește aici articolul integral: „Cum abordăm conflictele într-un mod sănătos și de ce e greșit să le evităm”

Ascultarea activă nu este nici un proces natural, nici unul ușor de urmat, dar este o aptitudine care merită tot efortul nostru spre a fi dezvoltată și pusă la treabă în relațiile importante pentru noi.

Când nu știm cum să facem mai bine să fim ascultători activi, este suficient să ne menținem în zona neutră a reflectării, precum o oglindă, a celor spuse de un altul și a emoțiilor cu care s-au spus. De asemenea, răbdarea și empatia noastră pot fi angajate în discuție pentru a-l înțelege pe celălalt și ceea ce împărtășește cu noi din registrul lui de viață.

Ai și tu o poveste? Ne-o poți trimite aici

Îți recomandăm să te uiți și la acest video despre sănătatea mintală

Căutare