„Nimănui nu-i place să comunice cu cineva mereu sensibil și supărăcios.“ Comportamentul defensiv: cum ne împiedică în relațiile cu cei din jur?

Comportamentul defensiv se manifestă atunci când o persoană se simte atacată, criticată, expusă, amenințată. A avea o reacție defensivă poate aduce uneori beneficii deoarece ne apărăm de ceva care ne face să ne simțim rău sau care poate genera un conflict. Însă dacă acest comportament reprezintă răspunsul nostru general în relațiile sociale, poate deveni dăunător și ne poate influența interacțiunea cu cei din jur.

Mecanismele de apărare

Mecanismele de apărare sunt strategii inconștiente pe care le folosim pentru a face față situațiilor dificile din viața noastră. Cei care au avut cel puțin un părinte foarte critic în copilărie vor dezvolta astfel de comportamente, deoarece își vor însuși defensiva că mecanism de apărare. Este bine însă să ne întrebăm dacă mecanismul de apărare învățat în copilărie ne mai este de folos în viața de adult, deoarece uneori un astfel de mecanism mai mult ne împiedică decât ne ajută, pentru că nu ne lasă să intrăm în contact direct cu ceea ce simțim cu adevărat.

Când devenim defensivi, atenția este mai mult către disconfortul nostru interior, și nu către mesajul din partea celeilalte persoane, care la rândul ei poate simți frustrare în urma comportamentului nostru. Înainte de a ne lua apărarea, este important să înțelegem ceea ce ni se comunică și să verificăm dacă nu este ceva ce am putea corecta în relația cu cealaltă persoană, ce a deranjat-o și ce ne cere.

Să devin defensiv înseamnă, adesea, să nu mă responsabilizez pentru ceea ce fac eu, să nu îmi asum greșelile sau vinovăția în anumite contexte. Pentru relații mai sănătoase cu ceilalți, îmi cultiv ascultarea activă, apelez la empatie, validez emoția celeilalte persoane, abia apoi încerc să îi corectez percepția dacă o consider greșită și aduc argumente în favoarea mea. 

Ce anume ne face să devenim defensivi?

Există mai multe motive pentru care putem adopta un comportament defensiv, iar mai jos voi enumera câteva dintre acestea:

1.     Frica de a fi criticați sau judecați. Atunci când nu ne simțim în siguranță în relațiile cu ceilalți, când ne simțim vulnerabili, putem deveni defensivi pentru a ne apăra împotriva criticilor sau judecăților lor încercând să ne protejăm imaginea.

Mai ales atunci când propriul critic interior este foarte activ, vom fi sensibili la critica celorlalți, care va veni ca o confirmare a propriei „lipse de valoare”, iar acest lucru declanșează un comportament defensiv.

2.     Frica de conflict. Unele persoane preferă să evite conflictele și confruntările, iar atunci când se simt amenințate sau presate, pot adopta un comportament defensiv. În acest caz, în loc să ne spunem nevoile (ceea ce se întâmplă adesea în timpul unor conflicte), să acționăm din rolul de adult responsabil și capabil să se îngrijească, ne retragem, păstrăm frustrarea și ne convingem că nu putem gestiona conflictele.

3.     Lipsa încrederii în sine. Dacă avem o imagine negativă despre noi înșine, și nu ne simțim suficient de buni, putem deveni defensivi atunci când suntem contraziși, criticați, luați la întrebări. Suntem precum un arici gata sa înțepe când se simte vulnerabil. Ne-ar ajuta un proces terapeutic prin care să ne descoperim și să renunțăm la credințele negative despre sine, pentru a deveni mai rezilienți, mai flexibili și mai încrezători în resursele noastre.

4.     Teama de eșec sau respingere. Experiențele negative anterioare în interacțiunile cu alte persoane sau în situații similare ne pot face sensibili la critici și putem reacționa defensiv pentru a preveni respingerea sau eșecul, protejându-ne astfel de a ne simți răniți. Este important să învățăm să rămânem prezenți, să realizăm când emoția resimțită se referă la trecutul nostru și nu la prezent, pentru a putea răspunde „aici și acum” situației cu care ne confruntăm.

5.    Lipsa abilităților de comunicare eficiente sau a înțelegerii corecte a mesajului transmis de către celălalt. Uneori, comunicarea deficitară poate duce la interpretări greșite, iar celălalt poate lua lucrurile personal și să intre în defensivă. Comportamentul defensiv nu ne va ajuta în înțelegerea mesajului și nici în corectarea anumitor situații relaționale. Mai mult, un astfel de comportament poate duce la resentimente.

6.     Trăiri emoționale intense. Atunci când suntem supărați, frustrați sau stresați, putem deveni defensivi în relațiile noastre, deoarece putem fi mai sensibili și mai anxioși la remarcile sau acțiunile celorlalți. În astfel de cazuri este ideal să ne dăm o mică pauză pentru a regla emoția și a putea continua o interacțiune fără răspunsuri dictate de cum ne simțim.

7.     Auto-apărarea împotriva sentimentelor de vinovăție sau rușine. Putem folosi un comportament defensiv pentru a ne justifica acțiunile atunci când ne simțim vinovați sau rușinați de ceva ce am făcut sau spus. Ne este greu să tolerăm sentimentele de vinovăție sau rușine, iar acest lucru poate duce la respingerea chiar și a lucrurilor pe care există dovezi că le-am făcut.

Ce piedică reprezintă comportamentul defensiv în relațiile cu ceilalți?

Comportamentul defensiv ne poate împiedica în relațiile cu cei din jur deoarece poate duce la o sumedenie de fragmentări în interacțiunea cu ei, ne comportăm dificil, nu permitem un dialog onest, fugim de responsabilități, invalidăm experiențele celorlalți, nu ascultăm opiniile diferite de ale noastre și nici nu arătăm disponibilitate sau interes pentru schimbări care ne privesc. Iată câteva situații ce pot apărea în urma unui comportament defensiv:

1. Dificultăți în comunicare. Cei defensivi pot fi rigizi și ușor de ofensat, ceea ce face dificilă comunicarea sinceră cu ei, deoarece refuză să asculte și alte păreri și opțiuni, sunt centrați pe propria persoană.

2. Crearea unui mediu tensionat și chiar escaladarea conflictelor. Persoana defensivă poate fi percepută că fiind nepoliticoasă, sceptică, suspicioasă și chiar agresivă. Atunci când suntem abordați de cineva nemulțumit de acțiunile noastre, important este să acceptăm emoția celeilalte persoane, să îi validăm distresul, iar apoi să încercăm să înțelegem ce ne transmite. Să îi respingem din start percepția înseamnă să amplificăm emoția ei.

3. Deteriorarea relațiilor. Pierderea încrederii reciproce, deoarece cei defensivi nu acceptă într-un mod constructiv feedbackul sau criticile, ceea ce duce la distanțare. Nimănui nu-i place să comunice cu cineva mereu sensibil și supărăcios și în relație cu care trebuie mereu să aibă grijă ce spune și cum spune pentru a nu îl deranja.

Pentru a evita comportamentul defensiv în relații, este important să conștientizăm propriile reacții și să încercăm să luăm feedbackul sau criticile venite din partea celorlalți într-un mod deschis și constructiv. De asemenea, trebuie să acordăm atenție comunicării non-verbale și să încercăm să ne exprimăm emoțiile și gândurile într-un mod cât mai calm și asertiv. Chiar dacă nu ne place tonul pe care ne sunt formulate criticile, putem corecta ceea ce nu ne-a plăcut, rămânând deschiși să ascultăm mesajul.

Ce putem face pentru a fi mai puțin defensivi în relațiile noastre? 

Există câteva lucruri pe care le putem face pentru a fi mai puțin defensivi, și astfel să ne îmbunătățim modul în care interacționăm cu cei din jurul nostru. Iată câteva sugestii:

Să învățăm să avem o comunicare deschisă și sinceră. Acest lucru presupune asertivitate, respectiv să ne exprimăm sentimentele și gândurile fără să îl judecăm sau criticăm pe celălalt. Ascultarea activă și empatia sunt de asemenea importante într-o comunicare eficientă. Rolul nostru este de a înțelege un mesaj înainte de a ne expune punctul de vedere. Comportamentul defensiv respinge din start nemulțumirea celuilalt și ne poziționează într-un rol dificil, în care nu tolerăm ca alții să nu fie de acord cu ceea ce facem sau spunem noi.

Să încercăm rezolvarea conflictelor în mod constructiv. Rolul nostru nu este să evităm conflictele, ci să știm cum să ne comportăm atunci când apar. Uneori, putem fi sub controlul emoției, iar reacțiile noastre să nu fie cele mai potrivite. După un conflict, însă, putem avea o discuție reparatorie, în care să ascultăm punctul de vedere al celuilalt și să îl expunem pe al nostru. În timpul conflictelor, putem învăța treptat să spunem ceea ce avem de spus menținând un ton calm și respectuos, evitând să îl acuzăm pe celălalt sau să îl atacăm personal.

Acceptarea responsabilității. Să fim dispuși să ne asumăm responsabilitatea pentru acțiunile noastre și să recunoaștem atunci când am greșit sau când am făcut ceva ce a afectat relația cu celălalt. A fi deschis și sincer în recunoașterea greșelilor poate ajuta la evitarea comportamentului defensiv. Cu toții greșim, nu suntem perfecți, iar uneori, ceea ce nouă ni se pare un comportament complet acceptabil poate fi problematic pentru o altă persoană. Când avem interacțiuni cu aceasta, este recomandat să ținem cont de nevoia ei.

Construirea încrederii reciproce. Încrederea este un element-cheie în orice relație și poate contribui la evitarea comportamentului defensiv. Încrederea înseamnă să observăm dacă avem un comportament defensiv și în relațiile noastre apropiate, în care cealaltă persoană nu este rău intenționată în ceea ce ne privește. Pornind de la acest gând, putem fi mai deschiși la a asculta ce are de spus.

Gestionarea mai eficientă emoțiilor. Este important să fim conștienți de propriile noastre emoții și reacții și să încercăm să le gestionăm în mod constructiv, evitând să reacționăm impulsiv sau agresiv în situații tensionate. Oricât de dificilă este pe moment o emoție, aceasta este tranzitorie și putem fi atenți la a nu ne lăsa controlați de ea. Dacă este foarte intensă, putem cere o pauză, amânarea discuției, ne putem ajuta să ne reglăm emoțional (sau putem apela la cineva de încredere care ne poate ajuta), iar apoi să reluăm conversația.

Prin adoptarea acestor strategii diferite în relațiile noastre, putem contribui la crearea unui mediu de comunicare deschis, asertiv și respectuos, în care comportamentul defensiv să fie redus la minimum.

• Citește și: Ce facem cu emoțiile atunci când apar? Tehnici de reglare emoțională