Cireșele sunt o sursă importantă de melatonină și cresc calitatea somnului. Plus 5 alte beneficii și cum să le speli corect
Cireșele au puține calorii, sunt bogate în fibre și în substanțe nutritive ca vitamina C, potasiu, cupru, mangan FOTO: Shutterstock
Indiferent că sunt de mai sau de iunie, cireșele sunt extrem de hrănitoare și pline de vitamine, minerale și fibre. Studiile confirmă o serie de beneficii ale fructelor în sine, dar și ale ceaiului de cozi de cireșe: scad inflamația, îmbunătățesc calitatea somnului, reduc retenția de apă și simptomele infecțiilor urinare. Și, cireașa de pe tort: pot înlocui cu succes suplimentele cu melatonină pentru problemele cu somnul.
„Cireșele au efect antiinflamator și antiaging. În plus, conțin melatonină, esențială pentru somn și betacaroten benefic pentru piele și unghii.“
Dr. Iren Alexoi, medic nutriționist
Informații nutriționale
O cană (aproximativ 150 de grame) de cireșe dulci, proaspete, fără sâmburi, conține:
- Calorii: 97
- Proteine: 2 grame
- Carbohidrați: 25 de grame
- Fibre: 3 grame
- Vitamina C: 18% din doza zilnică recomandată (DZR)
- Potasiu: 10% din DZR
- Cupru: 5% din DZR
- Mangan: 5% din DZR
Aceste substanțe nutritive din cireșe, în special fibrele, vitamina C și potasiul aduc multiple beneficii organismului. Vitamina C este esențială pentru menținerea în formă a sistemului imunitar. Potasiul este necesar pentru contracția musculară corectă, pentru funcționarea optimă a sistemului nervos și reglarea tensiunii arteriale.
Fibrele din compoziția cireșelor face din aceste fructe adevărați aliați ai digestiei. În plus, conțin vitamine din grupul B, mangan, cupru, magneziu și vitamina K.
Cireșele abundă în antioxidanți și compuși antiinflamatori
Conținutul ridicat de antioxidanți ajută la prevenirea și controlul unor boli cronice și, în plus, la întârzierea semnelor îmbătrânirii. Potrivit unui studiu amplu, consumul de cireșe reduce inflamația și markerii stresului oxidativ.
Cireșele sunt deosebit de bogate în polifenoli, un grup de substanțe chimice vegetale care ajută la neutralizarea daunelor provocate de radicalii liberi. O alimentație bogată în polifenoli oferă protecție împotriva bolilor cardiovasculare și diabetului. În plus, polifenolii previn declinul mental și pot fi de ajutor în prevenția anumitor tipuri de cancer, potrivit studiilor.
Aceste fructe delicioase conțin și betacaroten care le sporește efectul antiinflamator și antioxidant.
Potasiul din cireșe îi aduce beneficii inimii
Persoanele care mănâncă fructe zilnic, printre care și cireșe, își protejează mai bine inima. Multe studii arată că dietele bogate în fructe sunt asociate cu un risc redus de boli cardiovasculare.
Cireșele, prin conținutul de potasiu, esențial pentru sănătatea inimii, și polifenoli, sunt vedete în acest sens.
Doar o cană (150 de grame) de cireșe fără sâmburi oferă 10% din DZR de potasiu. Potasiul este necesar pentru menținea unui ritm cardiac regulat și ajută la eliminarea excesului de sodiu din corp. Astfel, tensiunea arterială se menține în limitele sănătoase, iar riscurile de boli de inimă și de accident vascular cerebral sunt reduse.
Și polifenolii protejează inima. Un studiu efectuat pe mai mult de 80.000 de persoane a scos la iveală că aportul crescut de polifenoli se asociază cu un risc semnificativ scăzut de boli cardiovasculare, în decurs de 5 ani. Este vorba în special antocianine, flavonoide și catehine.
Recomandate celor cu artrită sau cu gută
Datorită efectelor antiinflamatorii puternice, cireșele pot reduce simptomele artritei și gutei (un tip de artrită cauzată de o acumulare de acid uric care poate duce la umflături și dureri la nivelul articulațiilor).
Sunt numeroase studiile care arată că cireșele suprimă proteinele proinflamatorii, ajutând astfel la reducerea simptomelor artritei. În plus, pot scădea nivelurile de acid uric din corp, fiind excelente în tratarea gutei.
Un studiu realizat pe 10 femei a demonstrat că 2 porții (aproximativ 300 de grame) de cireșe dulci scad nivelul proteinei C reactive (CRP). Acesta este un marker al inflamației din corp. În plus, nivelurile de acid uric au fost reduse semnificativ la 5 ore după consumul de cireșe.
Un alt studiu efectuat pe 633 de persoane a arătat că cireșele pot reduce frecvența atacurilor de gută. Mai precis, participanții care au mâncat cireșe proaspete mai mult de două zile la rând au avut cu 35% mai puține atacuri de gută decât cei care nu au consumat deloc. În plus, atunci când aportul de cireșe a fost combinat cu alopurinol, medicamentul folosit pentru tratarea gutei, atacurile de gută au fost cu 75% mai puține decât în perioadele fără cireșe sau alopurinol.
Cireșe dulci pentru un somn liniștit
Consumul de cireșe ajută la îmbunătățirea calității somnului. Acest beneficiu se datorează conținutului bogat în melatonină din cireșe, potrivit unui studiu. Melatonina este o substanță care ajută la reglarea ciclului somn-veghe.
Ceai de cozi de cireșe cu beneficii antibalonare
Nu aruncați codițele cireșelor! Asemenea fructelor, cozile de cireșe au beneficii extraordinare. Conțin uleiuri volatile și săruri de potasiu, care sunt atât antiinflamatoare, cât și diuretice.
Ceaiul din cozi de cireșe este și diuretic, și laxativ puternic, deci poate trata cu succes constipația. Mai poate fi util și în tratamentul problemelor renale, în gută și în caz de reumatism.
Proprietățile diuretice ale cozilor de cireșe se datorează, în principal, bioflavonoidelor naturale și sărurilor de potasiu pe care le conțin. Acestea stimulează eliminarea reziduurilor prin urină și prin procesul digestiei, în general, ajutând astfel la reducerea retenției de apă, a balonării și a edemului.
Conform unor cercetări științifice publicate în Jurnalul de chimie agricolă și alimentară al Societății Chimice Americane, compușii polifenolici prezenți în cozile de cireșe contribuie la creșterea producției de insulină de către pancreas cu 50%. Prin urmare, pot fi de ajutor pentru stabilizarea nivelului de zahăr din sânge și pentru scăderea apetitului.
Simptomele infecțiilor urinare pot fi atenuate cu ceai de cozi de cireșe
Datorită proprietăților lor puternic diuretice și antiinflamatorii, cozile de cireșe sunt adesea utilizate, sub formă de ceai, pentru a ajuta la curățarea rinichilor și a tractului urinar și pentru a atenua simptomele asociate infecțiilor urinare.
Ce pesticide pot să conțină cireșele din piețele românești
La fel ca toate fructele și legumele din piețe, și cireșele pot fi supuse unui tratament cu pesticide, iar în unele cazuri, nivelul identificat de specialiști depășește limita maximă admisă. Unul dintre pesticidele utilizate la cireși se numește boscalid și este un fungicid, care aplică la nivelul pomilor, din perioada primelor flori până când cireșele încep să devină roșii.
De altfel, potrivit celui mai recent raport al grupului de cercetare american EWG (Environmental Working Group), patru din cinci pesticide pe care specialiștii lor le identifică în proiectul Dirty Dozen sunt fungicide, iar boscalid este unul dintre cele patru.
Fungicidele, spun specialiștii americani, sunt aplicate pe fructe și legume pentru a preveni sau elimina bolile fungice ale plantelor, cum este monilioza. Unele dintre ele se aplică pe fructe după recoltare și acesta este unul dintre motivele pentru care se identifică niveluri mai mari de reziduuri pe unele fructe.
Deși riscurile asupra sănătății pe care le presupune expunerea la aceste fungicide nu sunt complet cunoscute, tot mai multe studii au demonstrat că unele dintre ele sunt disruptori endocrini (substanțe care afectează semnificativ nivelul hormonilor din corp).
Potrivit EWG, boscalid a fost asociat, în studii pe animale, cu un risc mai mare de cancer și de disfuncții ale glandei tiroide. Boscalid a fost identificat, în cadrul proiectului Dirty Dozen de la începutul acestui an, în peste 50% din probele de cireșe și de căpșuni de pe piața americană.
De altfel, Autoritatea Națională Fitosanitară monitorizează anual nivelul reziduurilor de pesticide din fructele și legumele de pe piața din România. Iar pe primul loc în topul substanțelor active propuse pentru monitorizare în cursul anului 2024 intră și boscalid, la categoria: substanțe active monitorizate ca urmare a neconformității înregistrate privind monitorizarea reziduurilor de pesticide din plante și produse vegetale și a reziduurilor de pesticide frecvent detectate în probe. Alături de boscalid, se mai regăsesc în această listă alte 8 substanțe.
Cum le spălăm corect ca să reducem riscurile
Pe site-ul Organizației pentru Protecția Consumatorilor, InfoCons.ro, sunt recomandate măsurile de precauție pe care le putem lua pentru a reduce cât mai mult expunerea la pesticide.
În primul rând, este necesar să le spălăm bine, sub un jet de apă curentă, ceea ce ne ajută să eliminăm parțial reziduurile de pesticide de pe suprafața fructelor.
Apoi, o bună metodă de a îndepărta suplimentar aceste reziduuri o reprezintă adăugarea unei mici cantități de bicarbonat de sodiu în apa de spălare. „Puneți produsele într-un bol cu apă, adăugați o linguriță de bicarbonat de sodiu și amestecați înainte de a le clăti sub apă curentă“, se arată pe site-ul InfoCons.ro.
